Romanulu, iunie 1876 (Anul 20)

1876-06-10

Candidatură partitei naționale-liberale pentru coleg. IV este: D. Nicolae Fiera BUCURESCI. , CIRESIARU Mâne se voră sfîrși alegerile pentru deputați, pentru a ’ncepe cele ce sunte a se face pentru Senatori. Se ne fiă iertatu s’atragemă astăzi atențiunea alegătoriloră proprietari asupra acestora din urmă alegeri, atâtă de însemnate din mai multe ponturi de privire. Se scie de toți că noi am fostă dintre cei mai călduroși luptători contra Senatului. Se scie asemene că totă noiamă susținută apoi s’amă votată, cu mai toți amicii noștri politici, acestă instituțiune. Am combătută instituțiunea fiindă camă creduță-o necomptabile cu moravurile, cu simțimintele și cu celelalte instituțiuni ale țărei. Acestă credință amă avută-o chiară cândă amă votată instituirea Senatului; o avemă și astăzi. Națiunea română a fostă și este, prin simțimintele și tradițiunile iei, democratică. Legile de privilegii ne-au fostă impuse de străini, în timpii noștri de decadință. Europa totă a fostă învinsă de spiritulă vécului de mijlocă, numai la noi Românii elă n’a putută pătrunde în moravuri; ș’acesta este și una din căușele de căpetenie care ne-a ajutată puternică da ne păstra tradițiunile străbune și trecăndă în timpă de secoli suptă feluritele și necurmatele valuri ale invasiunilor, se eșimă atâtă de întregi în câtă tóte națiunile se recunosc, îndată că România mă fostă și că Români suntemă. Când marele istorică ală Franciei, adevératurú istorică ală omenirii, Michelet, afla ce amă fostă isbutită se scăpămă de suptă tesculă evului de mijloc, fără se fi căzută suptă legea cea mai barbară și cea mai uci^ătare, „dreptulu primului näscutü“ ne $ise : — „Acumă înțelegă causa — ce părea uă minune — care va scăpată cu viață '^'din cele mai spăimântătore potopuri.“ — Mama română a iubită d’uă potrivă pe toți fii sei. Tata română a susținută cu munca sea, și d’uă potrivă a ’mpărtășită cu averea sea pe toți fii săi. Michelet, cu geniulă săă, pătrunse taina care mențiau viața în coloniile romane din Dacia și scrise la 1853: „Iubirea a fostă adânca libertate a poporului acestuia. Iubirea, natura, eco totă. Nimică mai duiosă, învățata bătrână Europă [nare nimică prin care se putu să se apere contra farmecului neașteptată ală acestei flori june care vine să ’njbă: ^ — O! câtă ai suferită! O! câtă ești de bătrănă!..... Bă, care amă suferită multă mai tare, mamă încovoiată, amă cedată, dâră écome fără sbârcituri. “ — Intr’uă națiune care are în sângele iei egalitatea și democrația. Senatulă nu ’și pute ave cuvântă d’a fi, finindă că nu putemă găsi nici ună cuvântă pe care să ne atemeiămă pentru a alege pe cela deputată și pe celălaltă senatore. Vărsta, averea, sclința? Ceră tóte acestea suntă bune și la unulă și la altulă. Daci în America și în Elveția vedeam ună Senată, causa este numai fiindă că acolo nu este uă singură națiune, uă singură familiă, ci uă federațiune, care prin Senată menține unitatea și cumpăna în cele ce privescă interesele generale ale Confederațiunii. Acestă adevără triumfase și la noi în guvernul de la 1866, și însu’și d-nii Catargi, Mavrogheni, Dumitru Ghika recunoscuseră că nu este de trebuință se fiămă jenată, mai cu semă cândă legea electorală acordase proprietății mari și mici 66 de deputați. Mai în urmă însă, cândă acești domni se vădură încuragiați de rutina européna, cerură se întroducemă și la noi instituțiunea Senatului. Cererea se făcea cu mare presiune. Intr’ună momentă ne văi jurămă amenințați cu plecarea unui numără însemnată de deputați. Plecarea lor ă descompleta Camera și remâneamă cu Statutulă. Prudiute era ore se remânemă cu Statutulă, fiă și provisoriă, în urma unei revoluțiuni și ’n primele zile ale unei noui domnii? Noi ere«jurămă că nu și votarămă instituțiunea Senatului. Faptulă vădată făcută a trebuită și trebuie neapărată să luptămă cu toții pentru ca să stărcemă din acesta instit totă binele de ea pate să de, pentru ca să facemă să domnescă în Senată aceași cugetare ce domnesce în Cameră, în marea majoritate a națiunii. Națiunea română este democratică. Națiunea este ună singură corpă, ună singură sufletă , și de aceaa Senatulă era la noiuă instituțiune de prisoă. Senatulă însă vădată ce există, elă nu trebuie să se osebescă în idei, în credințe și ’n simțiminte de Cameră, de națiune. Națiunea este și trebuie să fie una și nedespărțită în Senată, ca și ’n Cameră. Indouiala, permisă până la orecare puntă în privința acestui adevăr, este cu totulă peste putință acumă. Indouiala provenia din temerea că póte proprietarii să voră despărți de națiune în ideiele loră economice, în credințele loră politice, tu simți mintele loră naționale. Ei dovediră, în ultimele alegeri pentru Senată, că mintea și anima loră suntă cu națiunea. Cee-a ce suferă ea suferă și el; cea-a ce simte ea simtă și ei; cea-a ce cugetă ea cugetă și ei, și cea-a ce nu putu să facă densa d’astă-dată o făcură ei. Proprietarii cei mari sfărâmară acum lanțurile și prin ei și cu ei națiunea liberă reintră în acei suveranitate. In alegerile pentru Cameră, proprietarii deferă mai ântâiă peptă contra inamicului națiunii, și ei fură cei d’ântâi cari alungară pe toți cei cari sugrumară și sărăciră națiunea în timpă de cinci ani. Nici oăosebire între alegerile ce făcură proprietarii cu cele ce făcură apoi orășianii și sătenii. Aceleași idei, aceleași simțiminte între fiii aceleiași mame. Acesta este faptulă celă mare ce cu luare aminte trebuie să’să aservămă, cu fericire trebuie să’lă salutămă, cu iubire și cu credință trebuie să’lă mănține mă. Lacrimi de durere și de iubire aă cursă din ochii tuturora și curcubeulă frățietății române ca să cunună reapăru d’asupra nóstru, înfrățirea tutoră stăriloră societății . Lucrarea în unire, cu stăruință și cu iubire pentru mărirea și propășirea Statului română, acesta fu, acesta este, acesta trebuie se fiă, mai cu semn acumă programa tutoră Româniloră. Făcurămă,— <jise, C. A. Rosetti mai demnă fi într’uă întrunire publică — făcurămă adese coalițiuni pentru ca se restucnămă răulă , a sosită timpulă se ne legămă unii cu alții pentru ca se stabilimă binele. Neamă coalisată de multe ori prin simți măntură urei contra răului ce ne bântuia, se ne legămă prin simți măntură iubirii pentru patriă, pentru stabilirea dreptății și libertății ce ne voră scăpa de tóte suferințele. Proprietarii colegiului I pentru Senatori din optă judecie, mai la vale însemnate, sunt convocați pentru «Ziua de 12 Iuniă s’alege opta Senatori. Cei din colegiul C al douilea sunt asemene convocați pentru ziua de 14 Iuniă pentru a alege patru Senatori. Peste totă douisprezzece Senatori suntă a s’alege. Senatul are mai aceleași atri 1——* OQ ^ Camera. ^ Senatulă nu pote trăi fără Cameră, Camera nu póte viețui fără Senată. Ele sunt două corpuri cu un singură animă. Anima este un pompă sorbitore și respingătóre care primesce sângele din tóte părțile corpului și să împarte apoi în tota întinderea organismului animală. Daci lucrarea se va ’mpedica în Senată scă în Cameră , este bela, este mórte. Atragemă déjá cu dinadinsură atențiunea tutoră cetățianiforă asupra alegerilor de senatori ce suntă a se face la 12 și la 14 Iuniă. S’a luată la noi obiceiă d’a trimite în Senată pe celă d’ântâiă care bine-voiesce se priméscu. Se lăsămă acesta periculosa rătăcire și s’alegemă pe cei mai buni români, pe cei mai învățați, mai capabili și mai cu iubire pentru dreptate și libertate. Să nu uitămă ducă c’alegerile trecute pentru senatori s’aă făcută supt biciulă și falșiurile Nicolaijiloră. In acelă timpă de sugrumare, alegerea a fostă uă adevărată revoluțiune și prin urmare nu mulți am putută trece printre gendarmii Catargiesci, și mică a fostă majoritatea aleșilor națiunii. Se observă că asemeneea mulți dintre aleșii națiunii ca senatori aă primită se fie aleși acum și deputați, fără să-și fi dată mai dinainte de misiunea de senatori, pentru ca astăferă să nu lase pentru sesiunea viitore vacante locurile soră din Senată. Se luămă încă aminte că sugrumătorii națiunii se voră cerca se profite de greșita nostra nepăsare pentru Senată, spre a se strecura în acea Cameră, și a provoca astă-felă noul lupte, noul sbuciumări ș’a aduce votați. —-------------- - - * JL--------- * astă-felă, celă mai puțină și pentru câtăva timpă, paralisia în lucrările Camerei. Conjurămă deră pe d-nii proprietari și pe toți cetățianii români, acum că suntă preveniți, să se ’ntrunescă îndată, să caute și să proclame de candidați pe bărbații cei mai inteligenți, cei mai capabili și cei mai devotați binelui publică, și cu toții apoi în unire să’i susție în alegeri. Ii conjurămă asemene se bage de semă în alegerea ce aă a face, fiindă că grele suntă nevoiele din întru și mari periclele din afară. Din acestă din urmă puntă de privire rugămă să se citescă cu luare aminte articlulă ce publicămă puțină mai la vale, supt titlulă Cestiunea Orientului, și fiecare română va nțelege că trebuie să se trimită în Senată dintre bărbații cei mai capabili și patrioți încercați. Se nu ne-adorma promisiunile de pace ce se trâmbiță de lumea oficială. Se luămă aminte: Români, ascultați! Puneți, vă rugămă, puneți urechia pe pământă și spunețî-ne și nouă, nu cumva auziți, la uă distanță nu depărtată de țara nóstru, păsurile unei osciri în mersul ă ies spre fruntarie? In ori-ce casă, veghiare, unire, iubire și muncă multă, căci numai astăferă cu noi va fi geniulă României. n TAmfÄ /I nig win ha aî înecăciunile au începută prin părțile de jos ale capitalei. Atragemü seriosa atențiune a celorü în dreptu asupra acestei [nenorociri, spre a lua măsurile cerute ]în asemenea împrejurări de umanitate, și a îngriji d’acei caid din causa iei suntu lipsiți sau amenințați d’a fi lipsiți de adăpostii și póte chiarü de hrană. Pe strada Radu-Vodă, No. 11, culorea Albastră, nu simți cum primăria a permisi să se repare radicalii nesce case mari ale unui dismailitit, fără să fie supusă retragerii în limitele planului de aliniare a acelei strade. Ceremu ca primăria să ia măsuri grabnice de îndreptare. Primescă deră, cetățiani bucuresceni, primescă cu mândriă, cu fericire și cu credință mandatură vostru, pentru că sclă că nimeni nu mă póte învinge pe câtă timpă mi’să veți mănține, și fiindă că vădă că cei mai mulți din fiii voștri suntă gata, din tóte ponturile de privire, se’lă ie, îndată ce voră slăbi puterile celoră bătrâni, și se dovedescu Europei că sună, morală ș Hie»Samsa este colonia latină de la Dunăre. ”• A. Rosetti. CETAȚIANI DIN BUCURESCI După uă luptă necurmată in timpă de trei-zeci de ani, susținută prin voi și cu voi. In urma atâtoră loviri ce mi se deteră din tóte părțile, ș’a unui potopă de calomnii ce curse cu turbare pe capulă meă,—mai cu semn de la 1868 și până în acestă momentă, și despre care vamă vorbită în spovedania mea—mi-ați redată mandatură de represintante ală vostru. Ilă reiau cu mândriă, pentru că mi l’a’ți redată voi, în cunoscință de causă. Ilă reiaă cu fericire, pentru că conșciința m’asigură că l’amă meritată. Ilă reiaă cu credința cu care își ia stindardulu o stânnlă celă bună, sicură fiindă că elă îi va da tăria da lupta ș’a ’nvinge. Luptele voră fi mari încă. Nu mă temă însă d’a lupta, căci tăria ce mi-n va refusa póte versta mi-o dă credința; ș’apoi de ce mă mai potu teme acumă cândă fiii noștril suntă aci, nobili, sinceri, iubitori și de Domnitorii alegétori al colegiului III de Ilfova. Iubiți concetățeni, încrederea ce’mi-ați arătată însărcinându-mă a vă represinta alături cu cei mai iluștrii cetățeni în Adunarea legiuitore, este cea mai mare onore la care ună cetățeană pate se aspire. Nici uă altă espresiune de recunoscință nu pate se fiă la înălțimea acestei onori, de câtă legămăntură că mă voi sili se răspundă încrederii vostre, luptândă cu puterea ce -mi dă uă credință care a devenită natură, pentru tată ce póte se ajute desvoltarea și rădicarea morală și materială a națiunii române, pe baza principielor naționale și democratice. Emilia Costinescu. SOIRI MAI NOUL vaL&aLtíiV în vedere politica austro-maghiară în cestiunea priintelui și nouele evenimente de la Constantinopole, a propusă a se vota urmatorea decisiune : „Guvernul maghiară în înțelegere cu ministerială comună de esterne să intervie la Pórta otomană pentru răpedea aplicare a reformeloră organisândă în peninsula Balcanică uă administrațiune liberală și autonomă. Guvernul ă să staruiască ca Bosnia, Herzegovina, Bulgaria și Serbia vechiă să fie unite într’ună singură stată autonomă după modelul statului română și sârbă. Intemplându-se ca Serbia și Muntenegrulă să alerge în ajutorul insurginților, guvernul maghiară să nu întervie cu putere armată ci să păstreze uă deplină neutralitate chiară cândă s’ară transporta arme pe teritoriul austro-maghiară, stârnindă și pe lângă celelalte puteri ca se procedeze totă astăferă. Propunerea se va pune la ordinea țilei tocmai la tomna. Bruxelles, 17 Iunie.—Unărginte, prin vederile sale clericale, a provocată ieri la bursa de la Antwerpen uă mare agitațiune , strigândă toți din tóte părțile, afară Nemții pentru că ei suntă cei cari provocă turburări în țară. In urma acestui incidinte colonia germană d’aici s’a adresată către consuluil germană pentru a lua măsuri necesarie în faca agitațiunii poporului. Triest, 17 Iunie. —Consuliil Greciei d’aici anundă că Turcii din Candia ar fi serbată urcarea pe tronă a Sultanului Murad V prin persecuțiuni contra chreștinilor. Consulii ceră de la guvernele loră se trimită vase de resbelă pentru apărarea chrestiniloră și străiniloră din Candia. Paris, 17 Iunie. — Nu există nici uă crisă ministerială. Organele republicane consideră alegerea d-lui Buffet la senată ca uă declarare de resbelă, pe când fiarele conservatorilor, afirmă că acesta alegere nare nici ună caracteră provocatoră.