Romanulu, iulie 1876 (Anul 20)
1876-07-22
646 ROMANULU, 22 IULIU 1876 ■ [UNK] [UNK] ■——im. ............... D. Pantasi Ghika susține amendamentul d-lui Luțescu. D-sea caută a dovedi că comisiunea numită de Cameră nu va ave altă competință decâtă de a aduna probe sa susțină acusația pentru capetele de acusațiă puse în sarcina miniștriloră. Sensul Constituțiunii e ca Adunarea se preciseze, se determine capetele de acusațiune, pentru că aceste capete de acusațiune sunttî motivele dării în judecată. Pentru aceste motive, d-sea e de părere a se pune amendamente asupra capetelor de acusațiune și asupra personelor, lăsându-se comisiunii numai sarcina d’a se proba la Casațiă cu faptele ce va culege. Acid. Ghika respunde d-lui Mârzescu,icendi că nu există cuvinte destulü de aspre pentru a caracterisa faptele ministeriului, care n'are semenii în lume, nu seména nici cu ministerul Polignac, nici cu cele din Grecia, dată în judecată pentru însușiri de bani. Nu se atribuie nimicii fostului minsteră de câtă acele fapte ce ranele țării le denundă. Terminândă, d. Ghika citesce una nou amendamentă, destinată a forma unu nou capi de acusațiune, că d. Catargi a întrebuințată în folosului săă propună instituțiunea telegrafului, dândă telegrame pentru interesele private, fără să le plătescă. D-sea declară, că nu susține acestă amendamentă. D. Sc. Pastia. Ilă susțină că. D. P. Ghika. Ense faptulă e constante, el ă a esistată, și prin urmare trebuie se formeze un nou capă de acusațiune. D. Em. Costinescu sjce că discusiune ce se urmeză asupra procedurei, asupra faptelor ce sară mai descoperi, d-sea le consideră nu numai ca inutile, ci și ca prejudiciabile competinței comisiunii. Din raportă resultă fapte mai grave decâtă cele cuprinse în conclusiunile raportului, astăfelă e desființarea de înscrisuri, delict prevăzută de art. 203 cod. pen., pentru că, în contra legii telegrafo-poștale, a arsă înainte de timpă telegramele cari ară fi, dovedită amesteculă sefi în alegeri, terminanau, roga pe comisiune ți însuși acestă amendamentă. D. Eug. Stătescu propune ună amendamentă, care se completeze conclusiunile raportului. Amendamentul ă scu e la art. 8 cnse a ceruta cuvântulu ca se legitimeze acestă amendamentă. Preocupările Adunării sunt de diferite categorii: una a fostă de ce se se de în judecată numai unele persone și să se omită altele. Nu intră în discusiunea amănuntă a acestei preocupări, de nu propune ca să se puie supt acusațiune toți miniștrii cari au făcută parte din cabinetul Catargi în timpul alegerilor din 1871,74 și 75, cari s’afi făcută responsabili de faptele sale. Nu scie cari au fostă acele persone dară, în numele celor mai patente principii de dreptate, crede că Adunarea nu póte trimite în judecată numai pe capul ministerului care, cum fiee chiară raportulă, totală a făcută cu concursul colegiloru séi. Nu în virtutea solidarității ministeriele propune acestă amendamentă, ci pentru că e imposibile ca acea falsificare a alegeriloră se fi fostă ună faptă personale: suntă chiară urme materiale că ea s’a comisă cu scirea și voința tutoră miniștril oră, prin urmare toți trebuie se fie acuzați, deea că nu ca egali, celă puțină ca complici. Când tote ramurele administrațiunii țării au fostă transformate in aginți electorali, cândă în capul fiecărei administrațiuni se găsesee câte un ministru, cum putemă a nu i acusa împreună cu capul cabinetului, pentru alegerile cari au fostănesce adevérate bacanale? D-sea crede că nu se va rădica nici uă voce în contra acestui amendamentă. A doua preocupare e care va fi caracterulă comisiunii, dacá ea va pute face și instrucțiunea și va trebui să acuse numai personele coprinse în raportă și pentru capetele de acusațiune în ele coprinse. Voci. La art. 9 e loculă acestora. D. N. Constantinescu zice că unulă din mijlocele cele mai puternice ce a întrebuințată ministerială Catargi pentru a falsifica alegerile a fostă forța publică. La Burgă, în ultimele alegeri de senatori, sau comisă acte revoltatare, ar fi cursă chiară sânge pe strade, decá cetățenii n’ar fi păstrată cea mai mare reservă. Aceste fapte s’aă constatată de ancheta parlamentară a Senatului și prefectură cu agenții inferiori, adecă instrumentele, au fostă dați în judecată; décâ énse e uă dreptate, trebuie să se de în judecată și capiilară. Pentru aceste motive, d-sea citesce ună amendamentă ca d. Catargi se fiă acusată c’a întrebuințată forța publică pentru falsificarea alegerilor. Se cere închiderea disensiunii și se admite. Ședința se suspende pentru ca comisiunea să se pronuneie asupra amendamentelor. La redeschidere, de raportare ală comisiunii declară că ea a decis a amâna amendamentul d-lui E. Stătescu până cândă va ajunge cu discuția la conclusiunea IX, că însușesce pe ală d-lui Costinescu, primeșce pe ală d-lui Mârzescu, afară de partea unde <zice că nu ’și-a însușită banii publici, respinge pe celă care țjice că a călcată art. 11 din legea telegrafo-poștală, fiindă de prisosi, deorece acestă capă de acusațiune se coprinde în redacțiunea comisiunii, ală d-lui N. Constantinescu s’a primit ă ; ală d-lui T. B. Lățescu s’a admisă și modificată în sensulă că d. Catargi împreună cu colegii săi „e culpabile ca aginte provocatorul, pentru omorurile de la Giurgiu și Alesandria“. Prima resoluțiune astăfelă modificată se pune la votă cu bile și se primesce cu 98 bile albe pentru și 3 negre contra din 101 votanți; s’aă abținută d. I. A. Sturdza și d-nii miniștrii. D. Președinte proclamă că Adunarea a admisă punerea în acusațiune a d-lui Lascaru Catargi. D. Colonelă Gherghely propune ca aci imediată să se insereze amendamentul, d-sele privitoră la d-nii P. Carpo, T. Rossetti și Chr. Tell, mai cu semn pentru că unul din acești d-ni e forte nerăbdătoră d’a i se face acestă onore. D. Pantazi Ghika dă citire amendamentului în cestiune, care are co JLUl UtIl Cet UJL 111 ti CULC . „Ceremă darea în judecată a următorilor foști miniștrii: D. P. Carpo D. T. Rossetti și D. Chr. Tell „Pentru că, în comună înțelegere cu colegii loră, am abulată de puterea loră spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățeni de liberală exercisiă ală drepturilor civice, călcândă Constituțiunea țârii, faptă preveijtitui și de art. 95, 96, 106, 147, 154 și 157 din cod. pen.: „C’aă călcată art. 14, 21,24 și 25 din cod. de proced. penale, oprindă pe magistrați d’a’și îndeplini datoria și suspendândă prin acesta cursulă justiției, faptă prevăzută și de art. 99 din cod. penale: „Că în particulară, d. Tell a călcată art. 14, 369, 382 și 386 din legea instrucției publice, faptă prevedută de art. 147 cod. pen.: „Că d. Rossetti Teodor a călcată legea trămițendă în străinătate la studii pe complulă statului funcționari (d. Vârnav) cari cumulau și salarială și stipendială, fără concursă și fără a se țină sema de prescrierile legii în asemenea cazuri, faptă prevăzută și de art. 140 din cod. pen. „Col. V. Gherghely, Pantasi Ghika, F. Alunonu, 1. Bagdata D. Sc. Miclescu.“ D-sea continuă Zicendă că s’a spusă în Cameră că nu se póte despica principială solidarității, nu se póte nega cu acești d-aimă participată la actele criminale comise de ministeriul Catargi în timpulă câtă aă fostă d-loră la putere. Nu trebuie a se face favor!. Adunarea trebuie se fiă drepta, se procedă astăfelă, mai cu sema că unulă dintre acești ani solicită onerea d’a împărtăși cu colegii săi respinderea. D. G. Mârsescu zice că acestă propunere nu e ună amendamentă, ei uă intercalare, și trebuie să se puie în urmă, după ce se vor vota conclusiunile din raportă. Afară de acesta, ea cuprinde trei persone, pe cândă conclusiunile sunt redactate pentru fiecare persona în parte. Terminândă, ruga a se lăsa la urmă acesta propunere, căci mai suntă și alți foști miniștrii uitați, e spre exemplu mnulă téneru, care face parte din aceași generațiune cu d. Pantazi Ghika, și pe care n’ar fi trebuită să ’să uite tocmai d-sea. D. Gherghely. Rectificați d-vóstră, pentru acesta sunteți aci. Incidintele se ’nchide. Se citesce a doua resoluțiune privi tóre la d. Mavrogheni. D. Em. Costinescu zice că faptele din primulă pontă din acusarea ce se face d-lul Mavrogheni sunt prevăzute de codicele penale, care pedepsesc cu munca silnică falsificări ca cele atribuite d-lui Mavrogheni, propune dură a se adauge la primul capă de acusațiune cuvintele următore: faptă prevăzută și pedepsită de art. 124 din codicele penale. D. Raportorii Stolojanu declară că comisiunea a admisă amendamentul;!. Resoluțiunea a doua astăferă amendatâ se pune la votă cu bile și se primesce cu 90 bile albe pentru și 4 negre contra din 94 votanți. S’aă abținută d-nii miniștrii și d Petre Gradistenu. Se citesce resoluțiunea III privitore la d. G. Gr. Cantacuzino. D. V. Maniu zice că ’și face vă datoriă către d-sea însuși și către Adunare oprindu-se la un nume care are pagine frumóse în istoria țării. Darea în judecată e celă mai supremă actă de suveranitate ală Camerei, dara ar fi voită ca acesta supremă și tristă necesitate se uuflă atributulă acestei Adunări și mai cu semă în momentele de faclă. Morala publică trebuie satisfăcută și a votată pentru darea în judecată a d-lui Catargi, pentru că el a făcut țării mai multă rea decâtă toți vrășmașii iei împreună. Nu e asta cu d. Cantacuzino; elă a fostă ministru la lucrări publice și a lăsată ună actă de care ne putemă mândri. D. P. Ghika. Drumul ă de seră pe la moșia sea. D. V. Maniu. Lui îi datorimă că drumurile nóstre de feră n’aă fostă amanetate lui Bleichröder. La 1875, găsimă ună actă frumosă făcută de densulă, cea rădicată creituiuiu jom. laöxiu.« a.—„; loră datorimă că suntemă în acesta Cameră. D. P. Ghika. Vorbesce de G. Cantacuzino, nu de familia Cantacuziniloru. Voci. Protestantă. D. Președinte. Veți protesta sca uu; istoria țării conține numele familiei Cantacuzino; ve rogă respectați libertatea cuvântului. D. V. Maniu. De e ce acuzată d. Cantacuzino ? Că a falsificată bugetul, și situațiunea financiară c’mă scapă criminale. Comisiunea a mersă pré departe, căci ce s-a dovedită acea intențiune criminală ? Cum s’a falsificată bugetulă, cândă d. Cantacuzino s’a retrasă de la putere tocmai pentru că nu s’a aprobată de ministeriă economiele propuse de d-sea? Apoi greșeli de cifre nu s’au putută comite, nu s’au putută comunica acelui ministru cifre neexacte și pe basa loră să se comită greșeli ? Comisă află cea a ce numiți falsă cu intențiune d’a profita ? D-sea crede că motivele aduse contra d-lui Cantacuzino sunt slabe și’și va face că datoriă d’a vota contra. D. _R. Potârlăgănu ie Guvernalu pentru că mulți deputați de peste Milcovă nu cunoscă destulă faptele d-lui G. Cantacuzino și’să credă că e numai ună bărbată care a avută slăbiciunea omului cinstită; d-sea ea locuitoră din Prahova, unde e cuibul a d-lui Cantacuzino, se crede datoră a e spune Camerei faptele sale ca omă publică și privată. Toți respectă pe Gr. Cantacuzino, pentru că a lăsată uă frumosă pagină în istoria; care la umbra numelui săă nu trebuie să se adăpostască crima pedepsită de lege. Ca ministru, în 1875, a venită la Ploiesci, a adunată pe alegători în casa d-lui prefectă și supt propria sea semnătură le-a anunciată pe candidații d-sale, cerându-le se voteze pentru depșii. Pe când totă lumea detesta bandele de la alegeri, d. Cantacuzino ie cu dênsula în trăsură pe Popa-Tache, îlă duce la Ploiesci, pălmuind morala publică, și ’lă pune să’i boteze copilulă, acelă frumosă descendințe ală lui Gr. Cantacuzino. Totă ca ministru, a publicată la licitația moșia statului Cornățelulă cu pogone pe jumătate, pentru ca s’o cumpere d-sea, cum a și cumpărată-o. Țăranii din Prahova să plângă că au fostă puși cu ale județiene să facă șosele la tote moșiele d-lui Cantacuzino. D-sea a avută mărginte electorale, d. Dușescu, care a furată ună milionă de oca de sare și pe care, în locă d’a’lă da în judecată, l’a făcută cămărașii, de unde iarăși a furată, și l’a ’ntrebuințatu în alegeri pentru a intimida pe alegători ș’a’și asigura triumfală In contra voinței loră. D-sea renundă la espunerea altoră fapte, căci, décá ară trebui se le spuie pe tóte, ’iară trebui ore întregi. Crede că ceaa ce cuprinde raportulu și cele spuse de d-sea dovedescă culpabilitatea d-lui Cantacuzino și ’să facă pasibile de pedepsa legiloră ca și colegii săi. D. Pantazi Ghika citesc8ună amendamentă, în care se prevede fraudarea Statului prin cumpărarea moșiei Cornățelulă și amesteculă în alegeri. D. P. Grâdiștenu combate amendamentulă, pentru că Adunarea nu póte spune în cunoscință de causa că acelă omă a comisă faptulă d a frustra Statulă pentru a se înavuți. Vă voce. Se denuvețămă, comisiunea le va constata. D. P. Gradistenu. Noi nu deți niciuma nimică și nu trebuie se uitămă că, spre a fi pe deplină drepți, se nu lasămă pasiunea se păteze victoria. D-sea a făcută ca drumurilede seră se nu cadă în mâna străiniloră; nu e ună oină dacei cari se potă fi bănuiți pentru onorabilitatea. Onorabilitatea mea e necontestată ș’a ’lă pune în acusațiune cu ceilalți culpabili, ară și a înlesni achitarea acestora. Décá Adunarea voiesce s’ajungă la unu resultată reale, nu trebuie se confunde pe Cantacuzino cu acei culpabili, ale căroră fapte rele sunt cunoscute și condamnate de D. N. Voinovrogă se nu se amestesce individulă cu familia. Românii datorescă recunoștință familiei Cantacuzino și d-sea crede că Adunarea trebuie se fiă mai severă c’ună asemenea omă, care nu s’a uitată la trecutul familiei și s’a acoperită c’ună véla. Ce-a făcută d. Cantacuzino ? Decă n’ară fi făcută altă ceva de câtă d’a fi venită în ministeriulă Catargi, atunci cândă elă era în putreziciune spre a’i aduce autoritatea averii ș’a familiei sale și astăfelua’l da mijlocuță d’a mai sugruma țara încă în timpă de câțiva ani, totă ar merita se fiă pedepsiții. D. Cantacuzino e tradusă înaintea Camerei pentru fapte identice cu ale d-lui Mavrogheni; prin urmare oricine a votată albă pentru Mavrogheni, trebuie se voteze albă și pentru Cantacuzino, cu atâtă mai multă că pentru Mavrogheni s’afsă numai voti, pe cândă pentru Cantacuzino numai bine pâne în momentulă cândă a păcătuită. Nu făcea parte d. Cantacuzino din ministeriul Catargi care a falsificată alegerile , a luată parte la facerea loră ? căci chiară de n’aru fi suptscrisă procesele-verbale ale consiliului de miniștrii inculpate, nu era permisă descendentelui familiei Cantacuzino se ste în casă și se lase acele orori să se comită supt auspiciele séle. Sa zisă că d. Cantacuzino e ună omă onestă și că darea sea în judecată împreună cu cel-lalți ară face ea Casalla să’l achite. D-sea nu crede acesta, aă putută cei-l-alți miniștrii se schimbe pe onestulă Cantacuzino, déca ei nu voră fi fostă onești, dară e sicură că Casația nu va achita pe nimeni pentru cară fi cinstita d. Cantacuzino. Terraiuâudă, d. Voinov declară că decă nu s’arăta îi judecată d. Cantacuzino, d-sea ară regreta ca votată pentru acuzarea celorlalți două și promite a nu mai vota nici uă resoluțiune a comisiunii de aci înainte. D. Stolojanu, raportare, declară că comisiunea a primită partea din urmă a amendamentului privitore la alegeri în cuprinderea urmatore: „Că împreună cu colegii săi, a abulată de puterea loră spre a falsifica alegerile, spre a lipsi pe concetățenii săi de esercițială drepturiloră loră civice, întrebuințândă și forța armată, fapte prevăzute de art. din condicele penale.“ Se cere închiderea discnsiunii și se admite. Se pune la votă resoluțiunea a treia în privința d-lui G. Cantacuzino și se admite cu 78 bile albe pentru și 21 negre contra din 99 votanți. Se citesce resoluțiunea IV privitóre la d. generală I. Em. Florescu. Se citesce ună amendamentă pentru ca ’ntre capetele de acusațiune se s’adauge crimele și omorurile severșite la Giurgiu și Alesandria. Comisiunea admițându-să, se pune la votă și se primesce de către Adunare. Se pune la votă cu bile resobițiunea astăferă amendată și se primesce cu 84 bile albe pentru și 3 negre contra din 87 votanți. S’aă abținută d-nii I. Câmpinenu și Pantazi Ghika, fiind rude cu d. Florescu, d-nii Em.Costinescu, Vasile Maniu, Dimitrie Lecca și d-nii miniștrii. Ședința se ridică la 6 ore. SENATUL II. Ședința, de Marți, 20 Iuliu, 1876. La ora 2 ședința se deschide cu 32 d-ni senatori, supt președința d-lui Ion Ghika. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. D. Ministru de externe dă citire mesagrelorii prin cari se ’nainteză în deliberarea Senatului proiectele următore: 1 pentru abrogarea legii pentru înaintarea în funcțiuni judecătoresei; 2 pentru autorizarea guvernului d’a trata pe puterile cari au declarată că voiescu a închiria tratate de comerciu cu noi în același modă ca pe Austro-Ungaria, cu care s’a închiriată convențiunea comerciale. D. Ministru rogă Senatulu se ’ncuviințeze urgința pentru acestă din urmă proiectă, sesiunea fiindă pe la finită. Se acordă concediu d-loră Orle tiu și Miclescu. Cererea d-lui Drosu se respinge. Se dă citire petițiunii mai multoră arendași ai moșieloru Statului, prin cari rogă corpurile legiuite se încuviințeze ca datorele loră către Stată se le plătescă prin modă de amortisare în cursă de cincisprezece ani și cu dobândă. Asupra ordinii Zheu 4. Dim. Sturdza rugă guvernală se primescă a se cerceta astăzi proiectele cari s’aă depusă astăzi căci ’i e temă că peste câteva Z^e Senatuluiu va mai fi în numeră completă. D. Dim. Ghika ară voi ca ședința de azi a Senatului se fiă mai productivă, că i peu’acum nu s’a lucrată asia multă. Dorescu e de părere a se lua în desbatere convențiunea cu Rusia, pentru că raportul e gata și într’ună cuartă de oră s’ară pute termina cu dânsa. Cu încuviințarea Senatului, d. Dim. Sturdza, raportorele comitatului delegaților, dă citire raportului d-sele asupra convențiunii cu Rusia. Raportul d-lui Sturdza constată mai întâia drepturile istorice ce are țara nostră de a închiria convențiuni de comerciu. Déca convențiunea acesta ară fi cea d’autem ce ’ncbiăiămă, Senatulu s’ară fi putută ocupa se o esarameze mai d’aprópe. Deja începutulă este făcută și astăzi trebuie se căutamu a nu lasa monopolulă numai uneia din puterile garante, și cine Zice monopolă Zi ce scumpere. Dup’acestea de raportare intră în multe amănunte asupra comerciului nostru cu Austria, constată lovirile ce s’a adus comerciului nostru prin închiăiarea de către guvernul trecută a convențiunii cu Austro-Ungaria și enumera fiecare din articolele cu cari facemă negoță cu Austro-Ungaria, precum și în ce proporțiune se face acelă neguță. Apoi intră în cercetarea comerciului dintre România cu Rusia, aret posițiunea mai avantagiosă în care ne aflămă faciă cu acestă putere și cum suntemă puși în posițiune a’î acorda mai lesne avantagjele acordate Austro-Ungariei. După ce enumera c o prinsulă articolelor mai principale, raportul conchide propunendă Senatului aprobarea acestei convențiuni. D. Raportare citesce artă unică din proiectul de lege, precum și testul convențiunii.