Romanulu, iulie 1876 (Anul 20)

1876-07-22

646 ROMANULU, 22 IULIU 1876 ■ [UNK] [UNK] ■——im.­ ...............­ D. Pantasi Ghika susține amen­damentul­ d-lui Luțescu. D-sea caută a dovedi că com­isiunea numită de Cameră nu va ave altă competință de­câtă de a aduna probe sa susțină acusația pentru capetele de acusațiă puse în sarcina miniștriloră. Sensul­ Constituțiunii e ca Adunarea se pre­­ciseze, se determine capetele de acu­­sațiune, pentru că aceste capete de acusațiune sunttî motivele dării în judecată. Pentru aceste motive, d-sea e de părere a se pune amendamente asupra capetelor­ de acusațiune și a­­supra personelor­, lăsându-se comi­­siunii numai sarcina d’a se proba la Casațiă cu faptele ce va culege. Aci­d. Ghika respunde d-lui Mâr­­zescu,­­icendi că nu există cuvinte destulü de aspre pentru a caracterisa faptele ministeriului, care n'are se­­menii în lume, nu seména nici cu ministerul­ Polignac, nici cu cele din Grecia, dată în judecată pentru însușiri de bani. Nu se atribuie ni­micii fostului minsteră de câtă a­­cele fapte ce ranele țării le denund­ă. Termin­ândă, d. Ghika citesce una nou­ amendamentă, destinată a forma unu nou capi de acusațiune, că d. Catargi a întrebuințată în folosului săă propună instituțiunea telegra­fului, dândă telegrame pentru inte­resele­­ private, fără să le plătescă. D-sea declară, că nu susține acestă amendamentă. D. Sc. Pastia. Ilă susțină că. D. P. Ghika. Ense faptulă e con­stante, el ă a esistată, și prin urmare trebuie se formeze un­ nou capă de acusațiune. D. Em. Costinescu sj­ce că discu­­siune ce se urmeză asupra procedurei, asupra faptelor­ ce sară mai desco­peri, d-sea le consideră nu numai ca inutile, ci și ca prejudiciabile compe­­tinței comisiunii. Din raportă resultă fapte mai grave de­câtă cele cuprinse în conclusiu­­nile raportului, astă­felă e desființa­rea de înscrisuri, delict prevăzută de art. 203 cod. pen., pentru că, în con­tra legii telegrafo-poștale, a arsă înainte de timpă telegramele cari ară fi, dovedită amesteculă sefi în alegeri, terminanau, roga pe comisiune ți însuși acestă amendamentă. D. Eug. Stătescu propune ună a­­mendamentă, care se completeze con­­clusiunile raportului. Amendamentul ă scu e la art. 8 cnse a ceruta cuvântulu ca se legitimeze acestă amendamentă. Preocupările Adunării sunt­ de dife­rite categorii: una a fostă de ce se se de în­­ judecată numai unele per­­sone și să se omită altele. Nu intră în discusiunea amănuntă a acestei preocupări, de nu propune ca să se puie supt acusațiune toți miniștrii cari au făcută parte din cabinetul­ Catargi în timpul­ alegerilor­ din 1871,74 și 75, cari s’afi făcută res­ponsabili de faptele sale. Nu scie cari au fostă acele persone dară, în numele celor­ mai patente principii de dreptate, crede că Adunarea nu póte trimite în judecată numai pe capul­ ministerului care, cum­­ fiee chiară raportulă, totală a făcută cu concursul­ colegiloru séi. Nu în virtu­tea solidarității ministeriele propune acestă amendamentă, ci pentru că e imposibile ca acea falsificare a ale­­geriloră se fi fostă ună faptă perso­nale: suntă chiară urme materiale că ea s’a comisă cu scirea și voința tutoră miniștril oră, prin urmare toți trebuie se fie acuzați, deea că nu ca egali, celă puțină ca complici. Când tote ramurele administrațiunii țării au fostă transformate in aginți e­­lectorali, cândă în capul­ fie­cărei administrațiuni se găsesee câte un­ ministru, cum putemă a nu­ i acusa împreună cu capul­ cabinetului, pen­tru alegerile cari au fostă­nesce a­­devérate bacanale? D-sea crede că nu se va rădica nici uă voce în con­tra acestui amendamentă. A doua preocupare e care va fi caracterulă comisiunii, dacá ea va pute face și instrucțiunea și va tre­bui să acuse numai personele coprinse în raportă și pentru capetele de acu­sațiune în ele coprinse. Voci. La art. 9 e loculă acestora. D. N. Constantinescu zice că unulă din mijlocele cele mai puternice ce a întrebuințată ministerială Catargi pentru a falsifica alegerile a fostă forța publică. La Burgă, în ultimele alegeri de senatori, sau comisă acte revoltatare, ar fi cursă ch­iară sânge pe strade, decá cetățenii n’ar­ fi păs­trată cea mai mare reservă. Aceste fapte s’aă constatată de ancheta par­lamentară a Senatului și prefectură cu agenții inferiori, adecă instrumen­tele, au fostă dați în judecată; décâ énse e uă dreptate, trebuie să se de în judecată și capii­lară. Pentru a­­ceste motive, d-sea citesce ună amen­­damentă ca d. Catargi se fiă acu­­sată c’a întrebuințată forța publică pentru falsificarea alegerilor­. Se cere închiderea disensiunii și se admite. Ședința se suspende pentru ca co­­misiunea să se pronuneie asupra a­­mendamentelor­. La redeschidere, de raportare ală co­­misiunii declară că ea a decis a amâna amendamentul­ d-lui E. Stătescu până cândă va ajunge cu discuția la conclusiunea IX, că însușesce pe ală d-lui Costinescu, primeșce pe ală d-lui Mârzescu, afară de partea unde <zice că nu ’și-a însușită banii publici, res­pinge pe celă care țjice că a călcată art. 11 din legea telegrafo-poștală, fiindă de prisosi, de­ore­ce acestă capă de acusațiune se coprinde în re­­dacțiunea comisiunii, ală d-lui N. Constantinescu s’a primit ă ; ală d-lui T. B. Lățescu s’a admisă și modificată în sensulă că d. Catargi împreună cu colegii săi „e culpabile ca aginte provocatorul, pentru omorurile de la Giurgiu și Alesandria“. Prima resoluțiune astă­felă modi­ficată se pune la votă cu bile și se primesce cu 98 bile albe pentru și 3 negre contra din 101 votanți; s’aă abținută d. I. A. Sturdza și d-nii mi­niștrii. D. Președinte proclamă că Aduna­rea a admisă punerea în acusațiune a d-lui Lascaru Catargi. D. Colonelă Gherghely propune ca aci imediată să se insereze amenda­mentul, d-sele privitoră la d-nii P. Carpo, T. Rossetti și Chr. Tell, mai cu semn pentru că unul­ din acești d-ni e forte nerăbdătoră d’a i­ se face a­­cestă onore. D. Pantazi Ghika dă citire amen­damentului în cestiune, care are co­­ JLU­l UtIl Cet UJL 111 ti CULC . „Ceremă darea în judecată a ur­­mătorilor­ foști miniștrii: D. P. Carpo D. T. Rossetti și D. Chr. Tell „Pentru că, în comună înțelegere cu colegii loră, am abulată de pute­rea loră spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățeni de liberală exercisiă ală drepturilor­ civice, călcândă Con­­stituțiunea țârii, faptă preveijtitui și de art. 95, 96, 106, 147, 154 și 157 din cod. pen.: „C’aă călcată art. 14, 21,24 și 25 din cod. de proced. penale, oprindă pe magistrați d’a’și îndeplini dato­ria și suspendândă prin acesta cur­­sulă justiției, faptă prevăzută și de art. 99 din cod. penale: „Că în particulară, d. Tell a călcată art. 14, 369, 382 și 386 din legea instrucției publice, faptă prevedută de art. 147 cod. pen.: „Că d. Rossetti Teodor a călcată legea trămițendă în străinătate la studii pe complulă statului funcțio­nari (d. Vârnav) cari cumulau și sa­­larială și stipendială, fără concursă și fără a se țină sema de prescrierile legii în asemenea cazuri, faptă pre­văzută și de art. 140 din cod. pen. „Col. V. Gherghely, Pantasi Ghika, F. Alunonu, 1. Bagdata D. Sc. Mi­­clescu.“ D-sea continuă Zicendă că s’a spusă în Cameră că nu se póte despica principială solidarității, nu se póte nega cu acești d-ai­mă participată la actele criminale comise de ministe­­riul­ Catargi în timpulă câtă aă fostă d-loră la putere. Nu trebuie a se face favor!. Adunarea trebuie se fiă drepta, se procedă astă­felă, mai cu sema că unulă dintre acești a­ni solicită onerea d’a împărtăși cu colegii săi respinderea. D. G. Mârsescu zice că acestă pro­punere nu e ună amendamentă, ei uă intercalare, și trebuie să se puie în urmă, după ce se vor­ vota con­­clusiunile din raportă. Afară de acesta, ea cuprinde trei persone, pe cândă conclusiunile sunt­ redactate pentru fie­care persona în parte. Terminândă, ruga a se lăsa la urmă acesta pro­punere, căci mai suntă și alți foști miniștrii uitați, e spre exemplu m­­nulă téneru, care face parte din a­­ceași generațiune cu d. Pantazi Ghika, și pe care n’ar fi trebuită să ’să uite tocmai d-sea. D. Gherghely. Rectificați d-vóstră, pentru acesta sunteți aci. Incidintele se ’nchide. Se citesce a doua resoluțiune pri­vi tóre la d. Mavrogheni. D. Em. Costinescu zice că faptele din primulă pontă din acusarea ce se face d-lul Mavrogheni sunt­ pre­­văzute de codicele penale, care pe­­depsesc­ cu munca silnică falsificări ca cele atribuite d-lui Mavrogheni, pro­pune dură a se adauge la primul­ capă de acusațiune cuvintele urmă­­tore: faptă prevăzută și pedepsită de art. 124 din codicele penale. D. Raportorii Stolojanu declară că comisiunea a admisă amendamentul;!. Resoluțiunea a doua astă­feră a­­mendatâ se pune la votă cu bile și se primesce cu 90 bile albe pentru și 4 negre contra din 94 votanți. S’aă abținută d-nii miniștrii și d Petre Gradistenu. Se citesce resoluțiunea III privi­­tore la d. G. Gr. Cantacuzino. D. V. Maniu zice că ’și face vă datoriă către d-sea însuși și către Adunare oprindu-se la un­ nume care are pagine frumóse în istoria țării. Darea în judecată e celă mai supremă actă de suveranitate ală Camerei, dara ar fi voită ca acesta supremă și tristă necesitate se uu­flă atributulă acestei Adunări și mai cu semă în momentele de faclă. Morala publică trebuie satisfăcută și a vo­tată pentru darea în judecată a d-lui Catargi, pentru că el­ a făcut țării mai multă rea de­câtă toți vrășmașii iei împreună. Nu e asta cu d. Canta­cuzino; elă a fostă ministru la lu­crări publice și a lăsată ună actă de care ne putemă mândri. D. P. Ghika. Drumul ă de seră pe la moșia sea. D. V. Maniu. Lui îi datorimă că drumurile nóstre de feră n’aă fostă amanetate lui Bleichröder. La 1875, găsimă ună actă fru­­mosă făcută de densulă, ce­a rădicată creituiuiu jom­. laöxiu.« a.—„; loră datorimă că suntemă în acesta Cameră. D. P. Ghika. Vorbesce de G. Can­tacuzino, nu de familia Cantacuzini­­loru. Voci. Protestantă. D. Președinte. Veți protesta sca uu; istoria țării conține numele fa­miliei Cantacuzino; ve rogă respec­tați libertatea cuvântului. D. V. Maniu. De e ce acuzată d. Cantacuzino ? Că a falsificată buge­tul,­ și situațiunea financiară c’m­ă scapă criminale. Comisiunea a mersă pré departe, căci ce s-a dovedită a­­cea intențiune criminală ? Cum s’a falsificată bugetulă, cândă d. Can­tacuzino s’a retrasă de la putere tocmai pentru că nu s’a aprobată de ministeriă economiele propuse de d-sea? Apoi greșeli de cifre nu s’au putută comite, nu s’au putută co­munica acelui ministru cifre neexacte și pe basa loră să se comită greșeli ? Co­misă­ a­flă cea­ a ce numiți falsă cu intențiune d’a profita ? D-sea crede că motivele aduse contra d-lui Can­tacuzino sunt­ slabe și’și va face că datoriă d’a vota contra. D. _R. Potârlăgănu ie Guvernalu pen­tru că mulți deputați de peste Milcovă nu cunoscă destulă faptele d-lui G. Cantacuzino și’să credă că e numai ună bărbată care a avută slăbiciu­nea omului cinstită; d-sea ea locui­­toră din Prahova, unde e cuibul a d-lui Cantacuzino, se crede datoră a e spune Camerei faptele sale ca omă publică și privată. Toți respectă pe Gr. Cantacuzino, pentru că a lă­sată uă frumosă pagină în istoria; care la umbra numelui săă nu tre­buie să se adăpostască crima pedep­sită de lege. Ca ministru, în 1875, a venită la Ploiesci, a adunată pe alegători în casa d-lui prefectă și supt propria sea semnătură le-a anunciată pe candidații d-sale, cerându-le se vo­teze pentru depșii. Pe când­ totă lumea detesta ban­dele de la alegeri, d. Cantacuzino ie cu dênsula în trăsură pe Popa-Tache, îlă duce la Ploiesci, pălmuind­­ mo­rala publică, și ’lă pune să’i boteze copilulă, acelă frumosă descendințe ală lui Gr. Cantacuzino. Totă ca ministru, a publicată la licitația moșia statului Cornățelulă cu pogone pe jumătate, pentru ca s’o cumpere d-sea, cum a și cumpăra­­tă-o. Țăranii din Prahova să plângă că au fostă puși cu ale județiene să facă șosele la tote moșiele d-lui Can­tacuzino. D-sea a avută m­ă­rginte electo­rale, d. Dușescu, care a furată ună milionă de oca de sare și pe care, în locă d’a’lă da în judecată, l’a făcută cămărașii, de unde iarăși a furată, și l’a ’ntrebuințatu în alegeri pen­tru a intimida pe alegători ș’a’și a­­sigura triumfală In contra voinței loră. D-sea renund­ă la espunerea altoră fapte, căci, décá ară trebui se le spuie pe tóte, ’i­ară trebui ore în­tregi. Crede că cea­a ce cuprinde ra­­portulu și cele spuse de d-sea dove­­descă culpabilitatea d-lui Cantacu­zino și ’să facă pasibile de pedepsa legiloră ca și colegii săi. D. Pantazi Ghika citesc8­ună a­­mendamentă, în care se prevede frau­darea Statului prin cumpărarea mo­șiei Cornățelulă și amesteculă în ale­geri. D. P. Grâdiștenu combate amen­­damentulă, pentru că Adunarea nu póte spune în cunoscință de causa că acelă omă a comisă faptulă d a frustra Statulă pentru a se înavuți. Vă voce. Se denuvețămă, comisiu­nea le va constata. D. P. Gradistenu. Noi nu deți ni­­ciuma nimică și nu trebuie se ui­­tămă că, spre a fi pe deplină drepți, se nu lasămă pasiunea se păteze vic­toria. D-sea a făcută ca drumurile­­de­ seră se nu cadă în mâna străini­­loră; nu e ună oină dacei cari se potă fi bănuiți pentru onorabilitatea. Onorabilitatea mea e necontestată ș’a ’lă pune în acusațiune cu cei­l­alți culpabili, ară și a înlesni achitarea acestora. Décá Adunarea voiesce s’a­­jungă la unu resultată reale, nu tre­buie se confunde pe Cantacuzino cu acei culpabili, ale căroră fapte rele sunt­ cunoscute și con­damnate de D. N. Voinov­rogă se nu se ames­­tesce individulă cu familia. Românii datorescă recunoștință familiei Can­tacuzino și d-sea crede că Adunarea trebuie se fiă mai severă c’ună ase­menea omă, care nu s’a uitată la trecutul familiei și s’a acoperită c’ună véla. Ce-a făcută d. Cantacuzino ? Decă n’ară fi făcută altă ce­va de câtă d’a fi venită în ministeriulă Catargi, atunci cândă elă era în pu­treziciune spre a’i aduce autoritatea averii ș’a familiei sale și astă­felua’l da mijlocuță d’a mai sugruma țara încă în timpă de câți­va ani, totă ar merita se fiă pedepsiții. D. Cantacuzino e tradusă înaintea Camerei pentru fapte identice cu ale d-lui Mavrogheni; prin urmare ori­cine a votată albă pentru Mavrogheni, tre­buie se voteze albă și pentru Can­tacuzino, cu atâtă mai multă că pen­tru Mavrogheni s’a­f­să numai voti, pe cândă pentru Cantacuzino numai bine pâne în momentulă cândă a păcătuită. Nu făcea parte d. Cantacuzino din ministeriul­ Catargi care a falsificată alegerile , a luată parte la facerea loră ? căci chiară de n’aru fi supt­­scrisă procesele-verbale ale consiliu­lui de miniștrii inculpate, nu era permisă descendentelui familiei Can­tacuzino se ste în casă și se lase acele orori să se comită supt auspi­­ciele séle. S­a zisă că d. Cantacuzino e ună omă onestă și că darea sea în jude­cată împreună cu cel-l­alți ară face ea Casalla să’l achite. D-sea nu crede acesta, aă putută cei-l-alți miniștrii se schimbe pe onestulă Cantacuzino, déca ei nu voră fi fostă onești, dară e sicură că Casația nu va achita pe nimeni pentru cară fi cinstita d. Cantacuzino. Terraiuâudă, d. Voinov declară că decă nu s’ară­ta î­i ju­decată d. Cantacuzino, d-sea ară re­greta c­a votată pentru acuzarea ce­­lor­­l­alți două și promite a nu mai vota nici uă resoluțiune a comisiu­­nii de aci înainte. D. Stolojanu, raportare, declară că comisiunea a primită partea din urmă a amendamentului privitore la alegeri în cuprinderea urmatore: „Că împreună cu colegii săi, a a­­bulată de puterea loră spre a falsi­fica alegerile, spre a lipsi pe conce­tățenii săi de esercițială drepturiloră loră civice, întrebuințândă și forța armată, fapte prevăzute de art. din condicele penale.“ Se cere închiderea discnsiunii și se admite. Se pune la votă resoluțiunea a treia în privința d-lui G. Cantacu­zino și se admite cu 78 bile albe pentru și 21 negre contra din 99 votanți. Se citesce resoluțiunea IV privi­tóre la d. generală I. Em. Florescu. Se citesce ună amendamentă pen­tru ca ’ntre capetele de acusațiune se s’adauge crimele și omorurile se­­verșite la Giurgiu și Alesandria. Comisiunea admițându-să, se pune la votă și se primesce de către Adu­nare. Se pune la votă cu bile resobi­­țiunea astă­feră amendată și se pri­­mesce cu 84 bile albe pentru și 3 negre contra din 87 votanți. S’aă abținută d-nii I. Câmpinenu și Pan­tazi Ghika, fiind­ rude cu d. Flo­rescu, d-nii Em.­­Costinescu, Vasile Maniu, Dimitrie Lecca și d-nii mi­niștrii. Ședința se ridică la 6 ore. SENATUL II. Ședința, de Marți, 20 Iuliu, 1876. La ora 2 ședința se deschide cu 32 d-ni senatori, supt președința d-lui Ion Ghika. Sumarul­ ședinței precedinte se aprobă. D. Ministru de ex­terne dă citire mesa­­grelorii prin cari se ’nainteză în deliberarea Senatului proiectele următore: 1 pentru abrogarea legii pentru înaintarea în func­țiuni judecătoresei; 2 pentru autorizarea guvernului d’a trata pe puterile cari au declarată că voiescu a închiria tratate de comerciu cu noi în același modă ca pe Austro-Ungaria, cu care s’a închiriată convențiunea comerciale. D. Ministru rogă Senatulu se ’ncuviin­­țeze urgința pentru acestă din urmă pro­iectă, sesiunea fiindă pe la finită. Se acordă concediu d-loră Or­le tiu și Mi­­clescu. Cererea d-lui Drosu se respinge. Se dă citire petițiunii mai multoră a­­rendași ai moșieloru Statului, prin cari rogă corpurile legiuit­­e se încuviințeze ca dator­ele loră către Stată se le plătescă prin modă de amortisare în cursă de cinci­­spre­zece ani și cu dobândă. Asupra ordinii Zheu 4. Dim. Sturdza rugă guvernală se primescă a se cerceta astăzi proiectele cari s’aă depusă astăzi căci ’i e temă că peste câte­va Z^e Sena­tulu­iu va mai fi în numeră completă. D. Dim. Ghika ară voi ca ședința de azi a Senatului se fiă mai productivă, că i peu’acum nu s’a lucrată asia multă. D­orescu e de părere a se lua în des­­batere convențiunea cu Rusia, pentru că raportul­ e gata și într’ună cuartă de oră s’ară pute termina cu dânsa. Cu încuviințarea Senatului, d. Dim. Sturdza, raportorele comitatului delegaților, dă citire raportului d-sele asupra conven­­țiunii cu Rusia. Raportul­ d-lui Sturdza constată mai în­tâia drepturile istorice ce are țara nostră de a închiria convențiuni de comerciu. Déca convențiunea acesta ară fi cea d’au­­tem ce ’ncbiăiămă, Senatulu s’ară fi putută ocupa se o esaram­eze mai d­’aprópe. Deja începutulă este făcută și astăzi trebuie se căutamu a nu lasa monopolulă numai u­­neia din puterile garante, și cine Zice mo­­nopolă Zi ce scumpere. Dup’acestea de raportare intră în multe amănunte asupra comerciului nostru cu Austria, constată lovirile ce s’a adus­ co­merciului nostru prin închiăiarea de către guvernul­ trecută a convențiunii cu Aus­tro-Ungaria și enumera fie­care din artico­lele cu cari facemă negoță cu Austro-Un­garia, precum și în ce proporțiune se face acelă neguță.­­ Apoi intră în cercetarea comerciului din­tre România cu Rusia, aret­ posițiunea mai avantagiosă în care ne aflămă faciă cu a­­cestă putere și cum suntemă puși în posi­­țiune a’î acorda mai lesne avantagjele a­­cordate Austro-Ungariei. După ce enumera c o prinsulă articolelor­ mai principale, raportul­ conchide propu­­nendă Senatului aprobarea acestei conven­țiuni. D. Raportare citesce artă unică din pro­­iectul­ de lege, precum și testul­ conven­­țiunii.

Next