Romanulu, august 1876 (Anul 20)
1876-08-05
ANIJLPALU DOUE-FIECELE A VOIBUCE ȘIVEI PUTEA AMÜNCIDEI Linia de 30 litere petitü, pagina IV,— 40 bani. Doto — - — — pagi ia III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (farului. LA PARIS, laíllavas, Laffite & C-nie, 89, Marche aux herbes. LA LONDON, la d. Eugene Mi :oud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nit Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. ^20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICU ALD «ROMANULUI». Zara, 15 Augustă.— Ieri totăl J>,,a a fost o luptă între Turci și Muntenegreni în apropiere de munții Kuci. Turcii au fost respinși și urmăriți de la Fundina pene la Podgortza; ei au perdute multe arme, munițiuni și drapele. Redacțiunea și Administrațiunea strada Rominelli. JOUE, 5 AUGUSTU, 1876. LUMINEAZA-TE -i geifi ABONAHÎENTE In capitală, unu anii 48 lei; șese din 24 lei; trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei. In districte: une anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la d-nul Darras Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Kanas, Laffite & C-me, 89, Marché aux herbes. LA VIENA, la d. B. G.Popovici 15 Fleichmaskt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL " mm. 16 Auguste. Cu inchiriarea lunii lui Iulie, s’a ’nohiăiată și sesiunea straordinarie a Camerelorü. Recunoscemai și noi, împreună, cu mesagial Tronului, că semiene au fostö sacrificiele ce au făcutu proprietarii, senatorii și deputații, în acesta sesiune. Recunoscemü asemene vfi folositóre suntu îmbunătățirile ce au adusă, considerândă mai cu semă puținulă timpi ce avură pentru studiul și votarea legilor, ce nevoiele țârei le ceru de urgință. Se recunoscemü énsé cu toții că țara a suferitu atâta de multú și se svârcolesce în, dureri atâtü de mari, în câtă binele ce s’a pututu face, în acésta scurtă sesiune a Camerelorü, va pare fórte micü. Aru fi fosta de mare trebuință, după noi, ca Camerele sĕ fi facutü în acestă sesiune celu puțină legea pentru patente, ce li s’a presintatu de guvernă, și mai cu sema legea pentru desființarea acelui imposit. Dedreptu, barbară și a tóte punturile de vedere rătfimării, și care se numesce imposita personală, sau mai dreptu capitale, nu s’a putută cuse face mai multă, mai cu semn în starea presiute a lucruriloru din țeră și din afară, și este timpu se ’nțelegemă și se ne convingemu că nu prin legi numai, flă câtă de bune, se vom putea vindeca canele de cari suferimü. Vindecarea cea mai bună și mai sigură nu se face în realitate numai prin legi bune, ci mai cu semă prin sincera și inteligintea aplicare a tuturor d’a studia adevăratele cause ale reului, d’a combate fabulurile ș’a veglija ca justiția ș’administrațiunea să ftă la înălțimea misiunii lor ș’a grefei și gingașei situațiuni în care se află națiunea. Acesta datoriă va implini-o acumna ministeriuli actuale. Trebuie pusé să’la ajutamă cu toții printr’uă acțiune necurmată, liniștită și totude-una dreptă. Uă oră, in urma lovirii de Stată de la 2 Maiu 1864, aflându-se întruniți câțiva foști deputați, d. Iona Brătianu vise : — Guvernămăntală personale, triumfatorii astăzi, se va distruge prin financie.— Napoleone 111, în scrierea sa despre Cesar, ^ice : — Suveranul, care este silită să facă uă lovire de Stată, nu pute scăpa pericol ü de câtă de vasel să se desfacă in urenda de cei cari l'au ajutată d’a face acea lovire. — Unu guvernă fără controla se ’nneca de sicură prin financie. Ună guvernă a cărui origină este uă lovire de Stată, se perde prin jafurile și fărădelegile ce facă cei cari l’au ajutată să comită crima și cari suntă cu atâta mai îndrăsneți și mai lacomi, cu câtă sciă că este peste putință guvernului d’a se desface de cei cari au in mână tóte secretele sale. Cine nu ’nțelege în adevĕra că complicele unei fapte rele este stăpânulă asolută ală celui care s’a servită cu dênsula, că este, pentru elă, în realitate acea câ mașiă a lui Nessus, despre care vorbesce mitologia, care ardea pene la ose pe cela care o punea pe dânsula. Acesta a fostă și posițiunea ministeriului Catargi. Venită la putere prin „îngagiaminte cu străinii,“ a fostă silită să se lege din ce în ce mai tare cu cei carii consimțiaă a servi interesele străine. Neputendui se stă la putere prin voința majorității națiunii, ministerial Catargi o sugrumă, și dete suveranitatea iei bande ori electorale. Colecțiunea Românului atestă că încăd atunci arătarăiiu adese că bandele, vădată stăpâne pe națiune, voră sugruma apoi pe capii Ioră prin informele ce voră comite. Legile naturei sunt nestrămutate, și oricine le studie póte prooroci, cu siguranță că faptele nu’lu voră desminți. Faptele dovediră, din nenorocire, că ministeriul Catargi nu era și nu putea fi stăpânulă, ei servitorele bandiților. Faptele dovediră că d. Catargi și miniștrii săi erau în neputință d’a fi sau a redeveni bărbați onorabili; vădată intrați pe calea fărădelegilor, ei erau siliți sĕ se supuie desfrenírilor lui Popa-Tache, Hamalu, Giambașiu, Nicolaidi și tovărășia, căci aceștia țineau în mânele loru firulă vieței aceloră cari printr’ânșii sugrumaseră națiunea. Acesta durerosu adeverit îlă cunoscu în fine și d. Catargi și colegii săi, și d’acea a cârdă i-se deuuncină hoțiele și jafurile prefecțiloră ș’ale tutoră celor ălalți agiați ai lorü, el scria în capulu petițiunilor, suspinândă negreșită : „Aceste suntă generalități.“ O scia acésta d. Catargi și colegii săi, și d’acea a ^ise, chiară în ședințele Senatului actuale, că Nicolaidi, cela cu trei părechi de liste electorale false, era modelulă prefecților - séi. O scia acésta d. Catargi și colegii săi, și d’acea a ordonase se arijă tóte hârtiele, tóte telegramele, și chiară dicționarele, dérü..........este fatale ca crimele se silésea pe criminali d’a se demasca ănșii, ca corpurile celoră uciși se scoță mâna din grópa și se dentinde pe ucigașii lor. Trebuia, ne zi cea mai de mă-ini uă proprietară mare, se fi lăsată pe d. Catargi cu ai săi se mai domnesc. S0S6 luni încă, spre a s’afunda cu toții in cele mai splimêntatorii falimentă materială și morală. E! și cine este acelă omă, câtă de puțină politică, care se nu cunoscu acesta adeverü atâta de elementară ș’atâtă de ’nvederata? Câte-va zile după plecarea principelui Cuza, d. colonelă Haralambie striga din afundulă inimei sale într’una din ședințele consiliului de miniștrii, în care se studia moștenirea lăsată: — „Unde este elü? mé ducă se’să aducă.“ Moștenirea lăsată de guvernul Catargi este cu multă mai gravă; și nu noi amă fi voită se’să scutimă de consecințele iei și mai cu semn cândă unii din colegii săi erau acumă în recidivă. Nu noi amă fi voită ca partita națională se ia răspunderea unei situațiuni atât de durerosă și critică, din tóte ponturile de vedere. Nu noi amă fi voită ca partita națională se ia în sarcina iei starea de destrămare, materială și morală, în care a adusă țara acelă fatală cincinată. Societatea tótá sărăcită, sătianii aduși în cea mai deplină miseriă, și ’n mare parte desmosteniți chiară de pamânturile lor : birurile trecute peste culme, și puse astăferă încâtă se sece chiară sorgintea avuției generale : tesaurulă publică golă, ca și pungele cetățianilor: dobândele datorieior, mai egale cu veniturile: creditură lunecată prin crescerea necurmată a datorieloră, prin necontenita neecilibrare a bugeteloru și prin resbelulü care ne ’nconjura și care nu scimți nici chiară acumă daca se va sfirși sau nu va lua proporțiuni uriașie, ș’acâsta cândă suntemă lipsiți mai de tate câte suntă neapărate unei armate, și ne lăsară fără nici uă abandă, și fără chiară ca opiniunea publică a Europei se fiă luminată în privința drepturilor nóstre, ș’a interesei<fiu ce ar ave ea însuși d’a susțină colonia română de la Dunăre. Nu noi, în fine, amă fi voită ca partita națională se ia asupră’i uă casă ruinată chiară în temeliele iei, spartă din totă părțile, și cândă scimă că locuitorii iei, cari suferă d’a se vede fără adapostit, voră uita, în durerea loră, pe cei carii i-au aruncată pe drumuri goi și flămânzi, și se voră plânge de cei carii nu le dregă casa ca prin farmecă și nu le daă hrana de tóte Zle^e* Era casé In putința partitei naționale d’a face ca națiunea se mai lase se domnescá câte-va luni âncă ministerială Catargi, pentru ca se fiă copleșită, strivită prin ruinele cea produsă ? învederată fiindă că nu este în putința nici unui om d’a sili uă națiune sa uă răbdare care trece peste puterile omenesc!, mai toți suntu convinși acumă că décá guvernulă acelăa ară fi mai dăinuită câte-va zile încă, ară fi peritu prin desperarea éri nu prin justiția rece și liniștită a națiunii, cândă nu este îmbrâncită afară din căile legale. Și cine este acela care cugetândă cu sânge rece nu va’nțelege câtă este de bine pentru că țară cândă are fericirea d’a pute face economia unei revoluțiuni? Partita națională va suferi forte de moștenirea cea primită. Ea va suferi, căci va fi silită se taie din carne vina, cum <zice Românulă; și se scie că tare țipăcelă care ’să dure, deși prin acea tăiare se curmă gangrena și se scapă restulă corpului. Ea va suferi, — ș’aci mai eu sema atragem atențiunea publicului,—căci partita Catargi, partita jafuriloră și ucideriloră, va face apelă la tóte intrigele, la tóte calomniele, la tóte rancunele, la tóte slăbiciunile și la tóte viciele omenesc!; și se scie, vai! că viciulă este cu multă mai activă, mai ageră și mai întreprinzătoră decâtă virtutea. Ca se nu se zică că descriemă astăzi situațiunea cu culori negre, pentru ca se putemămâne să lăudămă partita națională, rugămă pe cititorii noștrii se ’și arunce ochii asupra urmatorii fotografii a societății române: „Țara sfâșiată prin anarhiă, patronată de guvernă: „ Constituțiunea desființată : „legile călcate în piciore: „adunătura închisorilor” vorbindă virtute și moralitate: „creditură omorîtă : „tesaurulă sleită: „servintele publice desorganisate: „toți omenii onești calomniați și amenințați. “ Pentru cine este făcută acestă tabloă ? Pentru România. Pentru care epocă a societății? Pentru cea din anul ă acesta. De cine este făcută elă? De miniștrii ș’agenții d-lui Catargi. 1) Ecé dérii moștenirea ce-aă lăsată acei miniștrii fotografiază de ei înșii. Scimă bine că ei țlică c’aă fotografiază starea societății astafelu precumă a fâcută-o ministerială de la 27 Aprile 1876. Déra, ce valóre póte aveaă asemene acusare, făcută de către ministeriulă Catargi, care a guvernată cinci ani și jumătate, unui ministeriu care abia suntă trei luni de cândă l’a ’nlocuită ? Ce valore póte ave asemene acusări, cândă ministeriulă celă noă a guvernată în aceste trei luni, cu Senatula alesă suptă ministerială Catargi, de către toți proprietarii țărei, și care a resturnatu ș’a ’nferată acelă ministeriă ală crimeloră ? Adevărata valóre onsé ce are acesta fotografiă este că ea ne prezintă fidela scóna a societății suptă ministerială Catargi, făcută de către el ănsuși. Valorea ce mai are este că ea ne arăta marea cutezare a acestoraameni, și ne face pe toți se ’nțelegemă că crima nu va cruța nimică pentru a ucide virtutea. Invierșionarea criminalilor va fi cu atâta mai mare cu câtă splindă că națiunea este în contra loră și că ea va cere și va dobândi restabilirea și domnirea justiției, ei vor lucra, în întru și mai cu semn în afară, pentru a perde națiunea, numai se scape personele lor. Lămuriți înse cu toții și pe deplină asupra situațiunii, ne mai puteada fi surprinși de nimeni și prin nimică, și reservându-ne a pune, 1) Aceste tabloculu copiazămă, cuvente cu cuvente, din Timpulű de Duminecă, 1 Augustă. Nu lăsarămă de câte uă singură acuzare, pe care o reproducem aci: «Comitate de salute publică inlocuind instanțele judecătoresc!.» Actele unei cCamere atât de libere alesă, și ama puteau fi ° e a doua Cameră, căci și Senatulă a acuzata pe foștii miniștrii, se numescu de către foștii miniștrii acte de «comitate de saluta publică.» In cele trei din urmă numereamă desbătută, cu acte positive, drepturile Camerei, și prin urmare nu mai avemü trebuință d’a <fice aci decâtă că ’h adeveră actele acestei Camere, sincera și libera spresiune a națiunii întregi, ac fostă și vom fi acte cari vom salva societatea română, mâne chiară, și mai învederată luptă ochii națiunii planură de conspirațiune ală inamicilor ă iei, țlicemă tutoră Româniloră . Stați uniți, veghiați, lucrați, și cum fiindă c’asociațiunea virtuții contra crimei va salva România, și d’astădată pentru totü-de una. Reproducemü după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatorele : Fraga, 11 Augustă.— țiiarulă slava Poitik publică oă telegramă din Belgrad, în care se anundă că oă parte din oștirile lui Osman-pașa ar fi ocupată Cladova 1) lângă Dunăre. St.Petersburg, 11 Augustă.— țiarele rusesc! L anundă că baronul Stieglitz a dată că jumătate milionă de ruble in favorea victimelor resbelului. In Zaidar Turcii au găsită numai 250 răniți și bolnavi pe cari Șerbii ’i-au lăsată fără medici și fără nici ună ajutoră Ună ordină ală comandantelui generală îopresce supt pedepsele cele mai severe d’a se omorî prisoniarii și răniți. Noutățile trămise de Eyub-pașa spună că drumul de la Zaiciar e cu totulă liberu pune la Banja. j Belgrad, 12 Augustă.— Principele Milan a convocată pentru «Ziua de 13 pe miniștrii și pe fruntașii Skupcineî pentru a le lămuri situațiunea și a decide între pace și resbelă. Schimbarea de cabinetă și punerea principelui Milan în contactă cu «ginții diplomatici ai puterilor”, despre care vorbesce telegrama de astăzi a servițiului nostru, simtă negreșită că urmare aotărîrilor luate în acea conferință. SOIRI MAI NO ÜI. Belgrad, 13 Augustă.— Ieri j două batalione de voluntari de supt comanda lui Jovanovicî au închisă comunicațiunia între Bjenua și Tusla ș’au ocupată posiținile Turcilor de la Janna. Fiindă éuse din nou atacă de Turci, s’aă luptată cu eroismă 13 ore întregi, și lupta s’a sfirșită cu respingerea Turcilor. Turcii au avută 200, eră voluntarii mumai 6 morți Belgrad, 13 Augustă.— In ședința consiliului de ministru ținută astaz í, crisa ministeriale a devenită acuta din causa convocării Skupcineț. Mai toți represintanții puterilor străine au fostă ieri după ame^i primiți de principele Milan. Consulele generale ale Rusiei are necontenite convorbiri cu principele Milan, Paris, 12 Augustă. — In cercurile politice se vorbesce că între Țarulă Rusieloră și ’ntre împeratură Pruso-Germaniei s’ară fi închiriată uă clausă adiționale la convențiunea secretă de aliandă și ale căruli testă se crede ca se va publica în curendm; unii afirmă că cabinetele din Paris și Londra deja ară posede testul convențieiii de aliandă între Pruso-Germania și Prusia. Acestă tratată ară prevede că, în casulă cândă Serbia ară eși victoria sa din luptă, se capete Bosnia, eră în casă cândă ară fi învinsă, se i-se mă uite statu-quo dinainte de resbelă împreună cu dinastia Obrenovicilor. Partea a doua a tratatului să refere la convocarea unui congrese europene. Să afirmă însă că Francia, Anglia și Turcia ară fi în contra convocării congresului. D. Decazes ară fi Z*să corpului diplomatică că ținerea unui congres e de prisasă și că va notifica acesta și cabinetelor europene. Să asigură că densula crede justă și legale detronarea principelui Milan, fără atingerea autonomiei și integrității Serbiei. 1 1 1) Cladova e ună orășelă sârbescă situată în fadiă cu Severinulă și vecină cu uă mică fortăreță purtândă același nume. Puțină mai susü de Cladova e fortulă turcescă Adacaleb. \