Romanulu, august 1876 (Anul 20)

1876-08-05

ANIJLP­ALU DOUE-FIECELE A VOIBUCE ȘIVEI PUTEA AMÜNCIDEI Linia de 30 litere petitü, pagina IV,— 40 bani. Doto — - — — pagi ia III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (farului. LA PARIS, laíllavas, Laffite & C-nie, 89, Marche aux herbes. LA LONDON, la d. Eugene Mi :oud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nit Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. ^20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICU ALD «ROMANULUI». Zara, 15 Augustă.— Ieri totă­l J>,,a a fost o luptă între Turci și Muntenegreni în apropiere de munții Kuci. Turcii au fost­ respinși și urmăriți de la Fundina pene la Podgor­tza; ei au perdute multe arme, munițiuni și drapele. Redacțiunea și Adm­inistrațiunea strada Rominel­li. JOUE, 5 AUGUSTU, 1876. LUMINEAZA-TE -i geifi A­B­O­N­AHέE­N­T­E In capitală, unu anii 48 lei; șese din 24 lei; trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei. In districte: une anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului LA PARIS, la d-nul Darras Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și K­anas, Laf­­fite & C-m­e, 89, Marché aux herbes. LA VIENA, la d. B. G.Popovici 15 Fleichmaskt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL " mm. 16 Auguste. Cu inchiriarea lunii lui Iulie, s’a ’nohiăiată și sesiunea straordinarie a Camerelorü. Recunoscemai și noi, împreună, cu mesagial­ Tronului, că semiene au fostö sacrificiele ce au făcutu pro­prietarii, senatorii și deputații, în a­­cesta sesiune. Recunoscemü asemene vfi folositóre suntu îmbunătățirile ce au adusă, considerândă mai cu se­­mă puținulă timpi ce avură pentru studiul­ și votarea legilor, ce nevo­­iele țârei le ceru de urgință. Se re­cunoscemü énsé cu toții că țara a suferitu atâta de multú și se svâr­­colesce în, dureri atâtü de mari, în câtă binele ce s’a pututu face, în a­­césta scurtă sesiune a Camerelorü, va pare fórte micü. Aru fi fosta de mare trebuință, după noi, ca Came­rele sĕ fi facutü în acestă sesiune celu puțină legea pentru patente, ce li­ s’a presintatu de guvernă, și mai cu sema legea pentru desființarea­­ acelui imposit. Dedreptu, barbară și a tóte punturile de vedere rătfimă­­rii, și care se numesce imposita personală, sau mai dreptu capitale, nu s’a putută cuse face mai multă, mai cu semn în starea presiute a lucruriloru din țeră și din afară, și este timpu se ’nțelegemă și se ne convingemu că nu prin legi numai, flă câtă de bune, se vom­ putea vin­deca canele de cari suferimü. Vindecarea cea mai bună și mai sigură nu se face în realitate nu­mai prin legi bune, ci mai cu semă prin sincera și inteligintea aplicare a tuturor d’a studia adevăratele cause ale reului, d’a combate fabulurile ș’a veglija ca justiția ș’administrațiunea să ftă la înălțimea misiunii lor­ ș’a grefei și gingașei situațiuni în care se află națiunea. Acesta datoriă va im­plini-o acumna minister­iuli actu­ale. Trebuie pusé să’la ajutamă cu toții printr’uă acțiune necurmată, liniștită și totu­de-una dreptă. Uă oră, in urma lovirii de Stată de la 2 Maiu 1864, aflându-se în­truniți câți­va foști deputați, d. Iona Brătianu vise : — Guvernămăntală personale, tri­­umfatorii astăzi, se va distruge prin financie.— Napoleone 111, în scrierea s­a des­pre Cesar, ^ice : — Suveranul, care este silită să facă uă lovire de Stată, nu pute scăpa pericol ü de câtă de va­sel să se desfacă in­­ urenda de cei cari l'au ajutată d’a face acea lovire. — Unu guvernă fără controla se ’n­­neca de sicură prin financie. Ună guvernă a cărui origină este uă lovire de Stată, se perde prin jafurile și fără­de­legile ce facă cei cari l’au ajutată să comită crima și cari suntă cu atâta mai îndrăsneți și mai lacomi, cu câtă sciă că este peste putință guvernului d’a se desface de cei cari au in mână tóte secretele sale. Cine nu ’nțelege în adevĕra că complicele unei fapte rele este stă­­pânulă asolută ală celui care s’a ser­vită cu dênsula, că este, pentru elă, în realitate acea câ mașiă a lui Nessus, despre care vorbesce mitologia, care ardea pene la ose pe cela care o punea pe dânsula. Acesta a fostă și posițiunea mi­­nisteriului Catargi. Venită la putere prin „îngagia­­minte cu străinii,“ a fostă silită să se lege din ce în ce mai tare cu cei carii consimțiaă a servi interesele străine. Neputendui se stă la putere prin voința majorității națiunii, ministe­­rial­ Catargi o sugrumă, și dete su­veranitatea iei bande­ ori electorale. Colecțiunea Românului atestă că încă­d atunci arătarăiiu adese că bandele, vă­dată stăpâne pe națiune, voră sugruma apoi pe capii Ioră prin informele ce voră comite. Legile na­turei sunt­ nestrămutate, și ori­cine le studie póte prooroci, cu siguranță că faptele nu’lu voră desminți. Faptele dovediră, din nenorocire, că ministeriul­ Catargi nu era și nu putea fi stăpânulă, ei servitorele ban­­diților­. Faptele dovediră că d. Catargi și miniștrii săi erau în neputință d’a fi sau a redeveni bărbați onorabili; vă­dată intrați pe calea fără­de­legi­­lor­, ei erau siliți sĕ se supuie des­­frenírilor­ lui Popa-Tache, Hamalu, Giambașiu, Nicolaidi și tovărășia, căci aceștia țineau în mânele loru firulă vieței a­celoră cari printr’ânșii su­grumaseră națiunea. Acesta durerosu adeverit îlă cu­­noscu în fine și d. Catargi și colegii săi, și d’acea­ a câr­dă i-se deuuncină hoțiele și jafurile prefecțiloră ș’ale tu­­toră celor ă­l­alți agiați ai lorü, el­ scria în capulu petițiunilor­, suspi­­nândă negreșită : „Aceste suntă generalități.“ O scia acésta d. Catargi și colegii săi, și d’acea­ a ^ise, ch­iară în ședin­țele Senatului actuale, că Nicolaidi, cela cu trei părechi de liste electo­rale false, era modelulă prefecți­lor - séi. O scia acésta d. Catargi și colegii săi, și d’acea­ a ordona­se se arijă tóte h­ârtiele, tóte telegramele, și chiară dicționar­ele, dérü..........este fatale ca crimele se silésea pe cri­minali d’a se demasca ănșii, ca cor­purile celoră uciși se scoță mâna din grópa și se dentind­e pe ucigașii lor­. Trebuia, ne zi cea mai de m­ă-ini u­ă proprietară mare, se fi lăsată pe d. Catargi cu ai săi se mai dom­­nesc. S0S6 luni încă, spre a s’afunda cu toții in cele mai splimêntatorii falimentă materială și morală. E! și cine este acelă omă, câtă de puțină politică, care se nu cunoscu acesta adeverü atâta de elementară ș’atâtă de ’nvederata? Câte-va z­ile după plecarea prin­cipelui Cuza, d. colonelă Haralambie striga din afundulă inimei sale în­­tr’una din ședințele consiliului de miniștrii, în care se studia moște­nirea lăsată: — „Unde este elü? mé ducă se’să aducă.“ Moștenirea lăsată de guvernul­ Catargi este cu multă mai gravă; și nu noi amă fi voită se’să scutimă de consecințele iei și mai cu semn cândă unii din colegii săi erau a­­cumă în recidivă. Nu noi amă fi voită ca partita națională se ia răspunderea unei si­tuațiuni atât­ de durerosă și critică, din tóte ponturile de vedere. Nu noi amă fi voită ca partita națională se ia în sarcina iei starea de destrămare, materială și morală, în care a adusă țara acelă fatală cincinată. Societatea tótá sărăcită, sătianii aduși în cea mai deplină miseriă, și ’n mare parte desmoste­­niți chiară de pamânturile lor­ : birurile trecute peste culme, și puse astă­feră în­câtă se sece chiară sorgintea avuției generale : tesaurulă publică golă, ca și pun­­gele cetățianilor­: dobând­ele datorieior, mai egale cu veniturile: creditură lunecată prin crescerea necurmată a datorieloră, prin necon­tenita neecilibrare a bugeteloru și prin resbelulü care ne ’nconjura și care nu scimți nici chiară acumă daca se va sfirși sau nu va lua proporțiuni uriașie, ș’acâsta cândă suntemă lip­siți mai de tate câte suntă neapă­rate unei armate, și ne lăsară fără nici uă ab­and­ă, și fără chiară ca opiniunea publică a Europei se fiă luminată în privința drepturilor­ nóstre, ș’a interesei<fiu ce ar ave ea însuși d’a susțină colonia română de la Dunăre. Nu noi, în fine, amă fi voită ca partita națională se ia asupră’i uă casă ruinată chiară în temeliele iei, spartă din totă părțile, și cândă scimă că locuitorii iei, cari suferă d’a se vede fără adapostit, voră uita, în durerea loră, pe cei carii i-au aruncată pe drumuri goi și flă­mânzi, și se voră plânge de cei carii nu le dregă casa ca prin farmecă și nu le daă hrana de tóte Z­le^e* Era casé In putința partitei na­ționale d’a face ca națiunea se mai lase se domnescá câte-va luni âncă ministerială Catargi, pentru ca se fiă copleșită, strivită prin ruinele ce­a produsă ? învederată fiindă că nu este în pu­tința nici unui om­ d’a sili uă na­țiune sa uă răbdare care trece peste puterile omenesc!, mai toți suntu con­vinși acumă că décá guvernulă ace­­lă­a ară fi mai dăinuită câte-va zile încă, ară fi peritu prin desperarea éri nu prin justiția rece și liniștită a națiunii, cândă nu este îmbrâncită afară din căile legale. Și cine este acel­­a care cuget­ândă cu sânge rece nu va’nțelege câtă este de bine pen­tru că țară cândă are fericirea d’a pute face economia unei revolu­­țiuni? Partita națională va suferi forte de moștenirea ce­a primită. Ea va suferi, căci va fi silită se taie din carne vina, cum <zice Româ­­nulă; și se scie că tare țipă­celă care ’să dure, de­și prin acea tăi­are se curmă gangrena și se scapă res­­tulă corpului. Ea va suferi, — ș’aci mai eu sema atragem atențiunea publicului,—căci partita Catargi, partita jafuriloră și ucideriloră, va face apelă la tóte in­­trigele, la tóte calomniele, la tóte rancunele, la tóte slăbiciunile și la tóte viciele omenesc!; și se scie, vai! că viciulă este cu multă mai ac­tivă, mai ageră și mai întreprinză­­toră de­câtă virtutea. Ca se nu se zică că descriemă as­­tăzi­ situațiunea cu culori negre, pentru ca se putemă­mâne să lău­­dămă partita națională, rugămă pe cititorii noștrii se ’și arunce ochii a­­supra urmatorii fotografii a societă­ții române: „Țara sfâșiată prin anarh­iă, pa­tronată de guvernă: „ Constituțiunea desființată : „legile călcate în piciore: „adunătura închisorilor” vorbindă virtute și moralitate: „creditură omorîtă : „tesaurulă sleită: „servintele publice desorganisate: „toți om­enii onești calomniați și a­­menințați. “ Pentru cine este făcută acestă ta­­bloă ? Pentru România. Pentru care epocă a societății? Pentru cea din anul ă acesta. De cine este făcută elă? De miniștrii ș’agenții d-lui Ca­targi. 1) Ecé dérii moștenirea ce-aă lăsată acei miniștrii fotografiază de ei înșii. Scimă bine că ei țlică c’aă foto­grafiază starea societății asta­felu precumă a fâcută-o ministerială de la 27 Aprile 1876. Déra, ce valóre póte ave­aă asemene acusare, făcută de către ministeriulă Catargi, care a guvernată cinci ani și jumătate, unui ministeriu care abia suntă trei luni de cândă l’a ’nlocuită ? Ce valore póte ave asemene acu­­sări, cândă ministeriulă celă noă a guvernată în aceste trei luni, cu Se­­natula alesă suptă ministerială Ca­targi, de către toți proprietarii țărei, și care a resturnatu ș’a ’nferată a­­celă ministeriă ală crimeloră ? Adevărata valóre onsé ce are a­­cesta fotografiă este că ea ne pre­­zintă fidela scóna a societății suptă ministerială Catargi, făcută de către el­ ănsuși. Valorea ce mai are este că ea ne arăta marea cutezare a acestora­a­­meni, și ne face pe toți se ’nțele­gemă că crima nu va cruța nimică pentru a ucide virtutea. Invierșionarea criminalilor­ va fi cu atâta mai mare cu câtă splindă că națiunea este în contra loră și că ea va cere și va dobândi resta­bilirea și domnirea justiției, ei vor­ lucra, în întru și mai cu semn în afară, pentru a perde națiunea, nu­mai se scape personele lor­. Lămuriți înse cu toții și pe de­plină asupra situațiunii, ne mai pu­­teada fi surprinși de nimeni și prin nimică, și reservându-ne a pune, 1) Aceste tabloc­ulu copiazămă, cuvente cu cuvente, din Timpulű de Duminecă, 1 Augustă. Nu lăsarămă de câte uă singură acuzare, pe care o reproducem­ aci: «Comitate de salute publică inlocuind­ instanțele judecătoresc!.» Actele unei cCamere atât­ de libere a­­lesă, și ama putea­u fi ° e a doua Cameră, căci și Senatulă a acuzata pe foștii miniștrii, se numescu de către foștii miniștrii acte de «comitate de saluta publică.» In cele trei din urmă numere­amă desbătută, cu acte positive, drepturile Camerei, și prin urmare nu mai avemü trebuință d’a <fice aci de­câtă că ’h adeveră actele acestei Camere, sincera și libera spresiune a națiunii întregi, ac fostă și vom­ fi acte cari vom­ salva so­cietatea română, mâne chiară, și mai învederată luptă ochii națiunii planură de conspira­­țiune ală inamicilor ă iei, țlicemă tu­­toră Româniloră . Stați uniți, veghiați, lucrați, și cum­ fiindă c’asociațiunea virtuții contra crimei va salva România, și d’astă­­dată pentru totü-de­ una. Reproducemü după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­­matorele : Fraga, 11 Augustă.— țiiarulă slava Po­­itik­ publică oă telegramă din Belgrad, în care se anund­ă că oă parte din oștirile lui Osman-pașa ar­ fi ocupată Cladova 1) lângă Dunăre. St.­Petersburg, 11 Augustă.— ț­iarele rusesc! L anund­ă că baronul­ Stieglitz a dată că jumătate milionă de ruble in fa­­vorea victimelor­ resbelului. In Zaid­ar Turcii au găsită numai 250 răn­iți și bolnavi pe cari Șerbii ’i-au lă­sată fără medici și fără nici ună ajutoră­ Ună ordină ală comandantelui generală îopresce supt pedepsele cele mai severe d’a se omorî prisoniarii și răniți. Noutățile trăm­ise de Eyub-pașa spună că drumul­ de la Zaiciar e cu totulă li­­beru pune la Banja. j Belgrad, 12 Augustă.— Principele Milan a convocată pentru «Ziua de 13 pe miniș­trii și pe fruntașii Skupcineî pentru a le lămuri situațiunea și a decide între pace și resbelă. Schimbarea de cabinetă și punerea prin­cipelui Milan în contactă cu «ginții diplo­matici ai puterilor”, despre care vorbesce telegrama de astăzi a servițiului nostru, simtă negreșită că urmare a­otărîrilor­ luate în acea conferință. SOIRI MAI N­O Ü­I. Belgrad, 13 Augustă.— Ieri j două bata­­lione de voluntari de supt­­ comanda lui Jovanovicî au închisă comunicațiuni­a între Bjen­ua și Tusla ș’au ocupată posiți­nile Turcilor­ de la Janna. Fiindă éuse din nou atacă de Turci, s’aă luptată cu eroismă 13 ore întregi, și lupta s’a sfirșită cu respin­gerea Turcilor­. Turcii au avută 200, eră voluntarii mumai 6 morți Belgrad, 13 Augustă.— In ședința con­siliului de ministru ținută astaz í, crisa mi­nisteriale a devenită acuta din causa con­vocării Skupcineț. Mai toți represintanții puterilor­ străine au fostă ieri după ame^i primiți de principele Milan. Consulele ge­nerale ale Rusiei are necontenite convor­biri cu principele Milan, Paris, 12 Augustă. — In cercurile po­litice se vorbesce că între Țarulă Rusieloră și ’ntre împeratură Pruso-Germ­aniei s’ară­­ fi închiriată uă clausă adiționale la con­­­vențiunea secretă de aliand­ă și ale căruli testă se crede ca se va publica în curendm; unii afirmă că cabinetele din Paris și Lo­n­­dra deja ară posede testul­ convenției­­ii de aliand­ă între Pruso-Germania și Pr­u­­sia. Acestă tratată ară prevede că, în casu­lă cândă Serbia ară eși victoria sa din luptă, se capete Bosnia, eră în casă cândă ară fi­­ învinsă, se i-se mă uite statu-quo dinainte de resbelă împreună cu dinastia Obreno­­vicilor­. Partea a doua a tratatului să refere la convocarea unui congrese europene. Să afirmă însă că Francia, Anglia și Turcia ară fi în contra convocării congre­sului. D. Decazes ară fi Z*să corpului di­plomatică că ținerea unui congres­ e de prisasă și că va notifica acesta și cabine­telor­­ europene. Să asigură că densula crede justă și legale detronarea principelui Mi­lan, fără atingerea autonomiei și integri­tății Serbiei. 1 1 1) Cladova e ună orășelă sârbescă situată în fadiă cu Severinulă și vecină cu uă mică fortăreță purtândă același nume. Puțină mai susü de Cladova e fortulă turcescă Adacaleb. \

Next