Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-26
ANULU ALU DOUE fIECELEA TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANONCIUR! Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & 0nie, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI» Pesta, 6 Octobre.— In Camera deputaților, președintele consiliului, respung Sudil la uă interpelare asupra cestiunii Orientelui, declară că ministeriul se de acordă cu politica comitelui Andrassy și că tote puterile garante lucreză într’u unanimă înțelegere. In privința transporturilor de Ruși prin România nu póte spune nimicit. Câtă despre trecerea Rușilor, prin Ungaria, aceștia abusândă de Crucea roșia, guvernal rusă, în urma intervenirii comitelui Andrassy, a dată ordine energice și a oprită acordările de concedii ulteriore. Relativii la proclamarea regelui Serbiei, principele și guvernule sârbă au declarată oficiale că nu dorescă de câtă statu quo ante bellum. Guvernul caută a menține pacea fără a compromite propriele sale interese. Guvernul[ ungurescă lucreză în înțelegere ,cu puterile spre a asirura năsorte mai bună a poporeloră din Turcia. Camera, aplaudândă, a luată actă de responsur președintelui consiliului. Redacțiinea și Araministrațiunea strada Dómnei 14 Edițiunea de sera nuri Tilliíil 25 Răpciune. KililiL II Sioili, 7 Brumarele. Intervenirea colectivă a tutoră puterilor, spre a alina fîâ și timporale durerile in acesa membru suferindă al Europei, ce se numesce peninsula balcanică, n’au avutu până astăți resultatulu asceptatü. Suspendarea ostilităților, a ținută puțină timpă și lupta s’a reîncepută, cu stăruință și credință din partea naționalităților slavone, cu vîntologie și fanatismă din partea Turciloră. Inrîurirea puterilor nu este de ajunsă spre a potoli foculă ce amenință din momenta în momenta a deveni uă imensă înflăcărare. Puterile cele mai interesate a vedea restabilindu-se pacea, ântâiă Austria și apoi Englitera, facă silințe desperate pe lângă Porto spre a o sili se primesca pacea în condițiunile făcute de puterile Europei. Dera Porta, fără a cuteza se refuse categorică, de temere se nu întâmpine în schimbă uă declarare de resbelă din partea Rusiei, nu cuteza nici se primesc condițiunile impuse, de frica unei resculări imediate a musulmanilor, ală căroră fanatismă s’a esasperată la celă mai mare gradă. Refusă guvernulă turcesc condițiunile puse lui de puteri ? îndată este amenințată de ură resbelă din afară, ’naintea căruia tóte mijjlacele lui se voră vede sfârîmate. Primesce elă acele condițiuni? de îndată este amenințată de ună resbelă din întru, atâtă de cruntă, atâtă de fanatică, încât ă Statele Europei tată voră fi nevoite se intervie, și acesta intervenire va numera ultimele momente ale domnirii musulmane în Europa. Iată care e astăzi, după noi, situațiunea Turciei: Ne este destulă sâ constatămă că contra atâtor speranțe, resbelulă uragineză, ne este destulă se seimă că Turcia nici nu a primită, nici nu a respinsă categorică până astăzi condițiunile de pace; ne este de ajunsă se simă positivă informați pe de altă parte* că Turcii se pregătescă de luptă cu ună mare fanatismă, și că fortifică cu grăbire Silistra și celelalte fortărețe de pe Dunăre, pentru ca se judecămă că situațiunea imperiului otomană nu pate sa fiă alta decâtă aceea pe care o schițarămă. Dară ce se va întâmpla? Cine areară putea deslega într’ună modă positivă acesta întrebare? Suntemă convinși că nici Pórta, nici guvernele Austriei și Rusiei, cele mai de-a dreptul interesate în cestiune, n’ar putea se respundă positivă acestei întrebări. După câtă scrmă ânsa, resolverea nu mai póte se întâmzieze multă timpă. Voința Rusiei ar fi ca sa se someze Porta imediată de a respunde categorică daca primesce seă nu condițiunile de pace impuse de puteri. La casă de a se primi condițiunile de pace, puterile vor influința pe lîngă Serbia ca se înceteze lupta și de îndată va începe constituirea naționalităților slavone din Turcia pa baza administrațiunilor locale autonome. La casă de a nu primi Porta condițiunile de pace, atunci Austria ară intra cu armatele sale în Bosnia, ori Rusia ară trece în Bulgaria. Acestea sunt scirile ce circulă. Austria pânâ acum s-ară fi refuzândă de a intra în acesta învoială cu Rusia, și tóte stăruințele puse pe lîngă dânsa n’ar fi decisă o a intra pe deplină în vederile Rusiei; acesta o și îndemnă a face silințe desperate pe lîngă Porta spre a o constrînge se primesc condițiunile de pace. Situațiunea este dură critică, forte critică; și noi, cari ne aflămă în mijlocul acestoră flacare, nu putemă privi cu nepăsare la pericolele ce ne înconjură. Apoi este forte prin putință ca acesta situațiune sâ se mai complice și prin nene împrejurări. S’ară putea, spre exemplu, ca Turcia, supunându-se condițiunilor de pace, sâ fiă espusă nu numai la uă cumplită revoltă musulmană, dérii și la urmarea resbelului din partea Serbiloră, încuragiați întru acesta de mișcarea panslavistică, care voiesce se vor ja vădată terminată vecinica cestiune a suferințeloră poporațiuniloră din Turcia. In orice casă dâră, e râă, forte râă de Turcia. Déca face pace, naționalitățile slavone sâ constituiescă cu administrațiuni autonome și mâne poimâne nu voră avè de câtă a face tote împreună uă mișcare, pentru ca Turcii sâ fie aruncați dincolo de Bosforă, fără a mai socoti că acesta nouă constituțiune a imperiului ară fi de ajunsă spre a’lă face sepéra de inarițiune în puțini ani, chiară de n’ară fi nici ună resbelă. Déca Turcia nu primesce pacea, atunci poporațiunile resculate primesct și ajutorul puteriloră străine, și ora domnirii musulmane în Europa sună. Oricum s’ară întorce și s’ară pune deră cestiunea, totărâă o de Turcia, și oricum s’ară resolve resbelulă în care e încăierată astăzi, nu pate sc ésa de câtă știrbită și slăbită, de nu chiară nimicită. Asceptămă să vedem și ce confirmare dobândescă feluritele sciri cari circulă asupra acestei aritétere Gestiuni, pentru ca sa vorbimă și despre rolul pe care România va fi nevoită sâu să aibă facă cu evenimentele. Organul oamenilorá cari șapte ani aă dispusă mai neîntreruptă de sartea României, și aă adusă-o în starea pe care ei înșii o găsescă acum deplorabilă, face astățji uă afirmare care merită uă deosebită atențiune. Acestomen s’aă bucurată în timpă de atâția ani de încrederea cea mai absolută a Domnitorului, și osândă și abusândă de dânsa, ’și-aă bătută jocă de legi, de Constituțiune ^și de morala publică, impunându-se la putere prin desfiderea națiunii și prin mijjlocele cele mai brutale. Ei bine, totă acestomen!, îndemnândfi astăzil pe credincioșii loră se lupte în alegerile senatoriale, nu găsescă nici ună miijlocă mai nemerită de a le rădica curagiulă, decâtă de-a arunca ultragiulă asupra sincerității simțimintelor Domnitorului, spusudă clară și categorică că, deși Măria sea a luată de consilieri, conformă regimului parlamentară, pe aceia pe cari națiunea ’ia desemnată, totuși „caută numai ocasiunea“ de-a se desface de dânșii. E că testuală cuvintele organului domnului „partidă conservatoru“ : „Chiară Maria-Sea Domnitorul, preferindâ liniștea, stabilitatea și prestigiul Statului română, este prea decisă a nu mai îngădui pe roșii noștrii a se perpetua la înalta administrațiune. și credemă că caută ocasiunea a precurma nu numai agitarea din țară, clară și rușinea la care suntemă espuși și pericolulă,ce ne amenință.“ Nu vomă releva în aceste linie curentulă de perpetuare, întrebuințată în privirea unui guvern, abia de cinci luni la putere, pe cândă cinci ani nu eraă uă prepetuare pentru guvernul Catargi, vomă atrage numai luarea aminte a cititorilor, asupra modului în care foștii privilegiați ai puterii consideră pe Domnitoră, și la rândul nostru vomă recomanda liniele de mai susă alegutorilor din partida naționalâ-liberalâ. Sâ mergemă mai departe. Corespondența afirmă că d. Rosetti trateza la Paris încheiarea unei convențiuni comerciale cu Francia, căutândă a dobândi ca Ebreii francezi se fiă supuși la acelașă regină ca cei austriaci; apoi urmeza: «Vădată Francia câștigată asupra acestui punte delicată, Anglia și sora nostră latină Italia n’are ave de câtă se urmeze exemplulü dată și partita liberală se va lăuda cu una mare serviniă, aduse, după ea, Româniloră, dorè în realitate comercianților: greci, bulgari și șerbi, români sau cu forța în 1866. Probe că Româniî luminați, adevărații Români pe cari nu’î orbesce concurența comerciale nu suntu de locö ostili Israilițiloră pământeni,e discursuri pronunciate de d. A. Cantacuzino, președintele Curții de apelă la deschiderea tribunaleloră». E ca satisfăcută întrebarea Timpului. Acum sân să intrebămă și noi, onestă e sâ propage asemeni lucruri și apoi sâ jure pe D-a jcă și națiune că eu le-a propagată? Aceași corespondința conține ceva și mai odiosă; în orbirea patimei, ea sâ conformă shétórei, „are sâmara, ca sâ ar$â și șorecii“. In adevâră, Zisa corespondința dă din noă la ivela bandele bulgare în următorii termeni : «Să pretinde că din 70,000 de fugari bulgari, șerbi, muntenegreni, etc., cari să află astăzi pe pământul românescă, mai multă de 30,000 sunt armați, cu consimțimentală d-lui Brătianu și ală celorălalți, și gata a trece Dunărea la celă d’ântâiă semnată ce le va da d. Ghiculescu, unul din credincioșii primului nostru ministru. Bulgară de origină și advocată de profesiune, in Turnu-Severină, elă este capulă comitetelor bulgare secrete cari esistă in România de la 1868.» In facia acestoră propagande, tăgăduite de Timpulu prin jurăminte în numele țarei și ale lui De jcă, judece oricine despre sinceritatea patronilor ă sei. Deși ne este penibilă a pune mâna pe Timpulu, ală căruia limba giă însuși (fiatulă maghiară Hon, care se cunosce bine cu Timpulu, deorece suntă în continuă comunicare de idei, îlă găsesce „grețasă și murdară, totuși ne crede că datori a’i rectifica din cândă în cândă aserțiunile, ș’acâsta numai atunci cândă trece peste tote otarele. Așa se întâmplă în numarul ă suă de ieri. Râspune cândă celorăcrise de noi, că nu reproduce esadă de pe fiarele străine, fiindă că s’ară espune la cea mai aspră critică, ne acasă că suntemă „lipsiți de pudure, cinici, mincinoși etc.“, se de martură țera și pe D cjeă că este sincera și, spre a dauă umbră de adevară vorbelor sele, îndrăsnesce a ne întreba cândă și unde a susținută pe Ebrei în numele națiunii. Pentru a da pe faclă sinceritatea și patriotismulăamenilor fostului guvernă, vomă reproduce câteva părți din corespondința cu care s’aă silită se facă atâta scomptă în țară. Astăfelă, corespondința Curierului Trandei asigură că partizanii d-lui Brătianu vorbescă despre uă notă trimisă Turciei, etc. Timpulu esclude ânsâ prima frasă „partizanii d-lui Brătianu“ și atribuie Curierului Franciei uă noutate umilitóre țârii. Acesta e sinceră ? După complimentarea făcută de guvernul română și în numele Domnitorului împăratului Austriei, întrecerea sea la Sibiu, aflămă că președintele cabinetului, împreună cu d. ministru de resbelă, cu d. mareșală ală Palatului și ună adjutante domnescă pleca asta-sorá spre a merge se complimenteze pe împaratul Rusiei la Livadia. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatorele : Londra. 3 Octobre. — In meetingul" de la" Birmingham s"a citită scrisarea d-lui Bright relativă la convocarea parlamentului. D-lă Bright că întrunirea parlamentului, deși e forte oportună, totuși va fi combătută de guvernă, deorece el se teme că majoritatea îi va contraria politica. Done miijloce suntă deză pentru învingerea acestei pedeceseă că guvernul își va schimba cu desăvârșire politica sea prin retragerea șefului cabinetului, seă că se va retrage cabinetul întregă. In urma acestora s’a votată uă decisiune prin care se declară că condițiunile de pace redactate de Lordul Derby fiindă in contrazicere cu dorințele poporului englosă, se cere grabnica convocare a parlamentului. D-lă Chamberlain regretă că decisiunea nu cere disolvarea parlamentului, pentru motivă că poporul are trebuință d’ună conducătoră, care nu pate fi altulă decâtă numai d-lă Gladstone. La ună altă meeting de la Manchester, d-lă Bright, cereadă asemenea convocarea parlamentului, a blamată politica guvernului, deorece Anglia trebuie să ia uă atitudine precisă și se nu’și maî verse nicî-uă DUMINECA, 26 SEPTEMBRE 1878. LUMINEAZA-TE ȘI TEIEI abonimentei. In capitalii, unu anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună, 4 lei. In districte: unu anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă, lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului, LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite , C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARUL dată sângele pentru Turcia.^cTurcia, 7*ca d-lă Bright, trebuie lăsată în sartea ce merită orî ce Stată care e guvernată d’ună regimă coruptă și tiranică.» Atena, 3 Octobre. — Camera s’a deschisă astăzi de către ministrul-președinte, Komanduros, care a citită mesagiulă regelui. Mesagiulă nu menționăză nimică despre complicațiunile din Oriinte. Procesul contra foștilor -miniștrii ai cabinetului Bulgaria a reîncepută prin citirea capetelor de acusațiune. SCIRI MAI NOUL Atena, 2 Octobre.—In provincii se semnaleza meetinguri în contra Turciei. Belgrad, 2 Octobre, sera. — Lupta de alaltă-ieri n’a avută importanță. Atacul Turcilor a fost respinsă. Trupele sârbe sc rădică noul întăriri la Gredetin, unde se așcepta uă mare bătălie. Generalul Cernajeff a lăsată puține trupe la Mozdrina, Oswyd și Gonry-Bumir. Se pare că în casulă unui nou atacă din partea Turcilor, aceste posițiuni vor fi părăsite. Generalul Novosseleff a refuzat d’a merge să la comanda armatei de la Ibar. Generalul Kamaroff râmâne în postură saf de șefă de stată-majoră ală armatei lui Cernateff. Ministrul de resbelă a ordonată a se cumpăra 25,000 pusei Chassepol. Rușii continuă de a sosi în mare numură la Belgrad. Londra, 3 Octobre.— Lordul Derby a primit ieri doul delegați ai Bulgariei, cari i-au presintatüună memoriă și uă petițiune adresate Reginei. Lordul Derby a respunsă că Anglia are unăină interesă pentru prosperitatea Bulgariei. Guvernul— a adăugată elă— nu va înlătura nici uă silință pentru a obține garanții în contra reînouirii barbarielor comise. In urmă delegații bulgari au presintată memorială ambasadorului Franciei din Londra, cum și celorălalți ambasadori. Pesta, 3 Octobre. — Se afirmă că în decursul acestei sâptâmâni puterile vor comunica Porții că a doua notă, cerândă cu energia ca sâ accepte condițiunile de pace. D. căpitană Ghika ne trimite de la Deligrad urmatorea telegramă: Deligrad, 6 Octobre, 1876. Junele voluntară română Dimitrie Moșescu a repaus ată ieri în urma gloriasei selerane primită la bătălia de la șasesprezece cuvinte în prima linie. Căpitană, Ghika, Rusia. Gazeta d'Augsbourg a primită din Viena cu data de 26 Septembre scriea că Rusia a concentrată deja mai multe regimente de dragoni și de Casaci pe fruntaria asiatică a Turciei. O scrisore adresată din Petersbourg Ziarului Wiener Abendpost confirmă acesta scrie. Turcia. — La Constantinopole existe on mare îngrijire din causa reînceperii ostilităților. Acesta îngrijire a crescută și mai multă de cândă Abdul-Kerim-pașa a raportată guvernului că e peste putință sâ râmâie pe iarna cu oștirile sale în ținuturile în cari se află astăzi.