Romanulu, iunie 1877 (Anul 21)
1877-06-10
Mesurele Ungurilor* énse nași atingu scopul de intimidare, pentru că noi bătrânii suntemü deprinși cu ele și nu ne spuimântamü de locu, érii pe tinerii noștril îl oțelesc* și’i întăresc* în credința lord româncă pe care au moștenit*o drept* avere de la moșii și strămoșii lor*, căzuți în revoluțiunile române din Transilvania de la 1438, 1784 și 1848. In facia acestor* împrejurări, comitetele nóstre de ajutare pentru răniții români, fiind* desființate, a* încetat* d’a mai funcționa, însă particularii stăruiesc* acum cu atat* mai mult* și mai neobosit* în adunarea de ofrande pentru frații lor* răniți și căzuți pe câmpul* de onore a patriei Românilor*. La Brașov*, Sibi*, Alba-Iulia, Abrud*, Cluș*, Oradea-Mare, Baia de Criș*, Făgăraș* și aiurea s’a* adunat* deja în proporțiune cu starea nóstră material*, sume frumóse de bani și alte obiecte cari s’a* și espeduit* la locul* destinațiunii lor*. Mai cu sema femeile române se întrec* și se simt* fórte fericite d’a contribui spre acest* scop* românesc* și umanitar*. Ele fac* seamă, bandagie, comprese și alergă în tóte părțile pentru a aduna tot* femeiul* de utensiune pe sema răniților* români; căci tóte își cunosc* misiunea cea* când* frații lor* sunt* chiămați ca cu românescul* lor* braci* să apere căminul* strămoșesc*. Pe lîngă acesta s’a făcut* ș’un* altafel* de început* tot* pentru acest* scop*. Asta-felü alaltă-ieri sera societatea nostră română de gimnastică și cântări a dat* un* concert* în beneficiul* ostașilor* Români. Bucățile anunciate au fost* esecutate cu multă premisiune; école: 1. Vivandiera, cor* amestecat* de F. Flechtenmacher. 2. Prima zi de primăveră: a) Presiuni* de primăvéra, b) Viorica. c) Serbarea primăverei, cor* amestecat* de F. Mendelsohn-Bartholdy. 3. Sempre piu t’amo, duet* pentru 2 soprane de M. Carafa. 4- Tată-a mea gândire, cor* țt- \SWiJJIA/VIA/WI/, JJMÍ/öIcl Utî V . Alesandri, (declamațiune.) 6. Două animi nu’mi daă pace, horă pentru cor* amestecat*, de G. Dima. 7. JDeurü pentru tenorii și basu din opera „Belisar“ de C. Donizetti. 8. Greui urmați la țintă aici grăditnă, rugăciune pentru cor* amestecat* cu solo de bas* din „Cruciații“ de N. W. Gade. 9. Două cântece românesce: a) Bălcescu murind* de P. Mezzetti, b) Hora Severinului de F. Wiest, pentru cor* amestecat*, arangiate de L. Frank. Pianul* a fost* din depositul* d-lui I. Hedvig, care a bine-voit* pentru scopul* concertului a’l* oferi gratuit*. După cât* sunt* informat* a rămas* un* venit* curat* de 400— 500 lei, care se va espedia (filele acestea la Bucuresci. Publicul* a rămas* încântat*, mulțămirile lui s’a* îndreptat* mai cu osebire d-lui profesor* de la gimnasiul* român*, G. Dima, care scie să esceleze în cariera sa, și care a și luat* inițiativa acestui concert*, Concetățenii noștri! Unguri atât* de mult* ne iubesc* încât* nici măcar* unul* n’a luat* parte la concert*. Acesta purtare a lor* pe lîngă alte fapte pe cari Românii „le țin* minte“ arată că Ungurul* a rămas* până și ’n secolul* civilisațiunii ceea ce era acum câteva vecuri. X. ședinte al* consiliului de miniștrii al* Serbiei. MM. S. Domnitorul* și Domna a* primit*. Marți 7 curinte în audiență pe A. S. Principele Suvaroff Rimnikski-Staliiski, general* de infanteria și adjutant* general* al* M. S. Imperaborelui Rusiei. A. S. Principele Suvaroff a prânzit* în aceeași zi cu Măriele Lor*. Marți 7 luni* curinte, MM. N. Domnitorul* și Domna a* dat* un* pruncj* în onorea A. S. Principele Serbiei în palatul* din capitală, la care a* asistat* Es. S. d. I. Ristici, ministru-președinte al* consiliului, și d. M. A. Petronievici, agent* diplomatic* al* Serbiei, cu tote personele din suita Alteței sale. D. I. C. Brătianu, președintele consiliului, d. M. Cogâlnicenu, ministru de externe, d. general* A. Cernat, ministru de resbelți, și alte persone de distincțiune a* luat* parte la acest* prând*. M. S. Domnitorul* a primit*, Duminecă 5 ale curturei, în audiență particulară, pe Ex. S. d. Ion* Ristici, ministrul* de externe, președintele consiliului de miniștrii al* Serbiei. A doua zi, Măria Sea a primit* pe d-nn general* K. S. Protici, colonel* M. Leșanin și loct.-colonel* C. Iancovici, adjutanți ai A. S. Principelui Serbiei, d. colonel* G. Horvatovici și secretarul* Alteței Sale, d. Vladimiru Stoianovici, cari fac* parte din suită. M. S. Domna a primit* asemenea în audiență particulară pe d. pre ROMANULU, 10 IUNIU, 1877 Interpelarea baronului Ivor Kaas din Camera Ungariei. In numărul* nostru de alaltăieri am* publicat* un telegramă a Agenției Havas care ne comunica înțelesul* interpelării făcută în Camera Ungariei de către d. Kaas asupra politicei orientale a guvernului maghiar*. Uă parte din acesta interpelare privind* pe România, o publicăm* testuale. Ec’o: „Resboiul* dintre Rusia și Turcia, déci vom are în vedere stăruințele comitetelor* slavone din Rusia, subvențiunil* ce dă regimul* din Petersburg pentru propaganda rusescá și opiniunea publică a Slavilor*, are un* colorit* panslavist*, care triumfând*, va realisa unitatea Slavilor*. Guvernul* imperiale rus* duce în resboi* pe supușii Turciei în contra stăpânului lor* legitim*, se alieza dér* cu revoluțiunea pe baza principiului de naționalitate slavonă. Acestă revoluțiune, decă va triumfa, va stărui și pentru realisarea sco-TMmbutii cale în Anofon_Unonvint.Șt.ila.Siliile în întrul* monarchiei nóstre, și mai cu semă între Boemi, astăzi abia se mai pot* potoli. Panslavismul* are rădăcini periculose în monarchia nostră și decă va învinge în resboiul* actuale, va înrîuri în mod* desastros* asupra afacerilor* nóstre din întru și afară. „Tot* atât* de puțin* putem* tolera întinderea puterii rusescî în peninsula balcanică. Un* resbel* norocos*, ară procura Rusiei un astfel de putere în Europa și mai * cu semn între Slavii meridionali, încât* în deșert* am* căta noi un* echivalente în ocuparea Bosniei și Brzegovinei. Anexarea acestor provincie conține în sine periculele calului de la Troja și ară fi pentru monarhia nostră nisce isoare de noui sacrificii financiare și complicațiuni constituționale. „Independința României în legătură cu alianța iei rusescu, pe care o privim* cu întristare, și faptul*, că în România sunt* mulți cari propagă uă politică naționale, care se va întorce și în contra integrității monarhiei nóstre, vor* ave uă periculos* înrîurire asupra patriei nóstre și mai cu semn asupra acelor* ținuturi ale Austriei cari sunt* locuite de Români. De aceea dar*, e imposibile ca noi sĕ privim* cu liniște și încredere politica ce o urmeză România în resbelul* din Oriunte. „ Amestecul* Serbiei în resbelu, n’ar* fi numai oă rupere imorale a păcii, care nu e de mult* de când* s’a închiriat* prin mijlocirea monarciei nóstre, ci ar* viola totă-d’uă-dată în mod* simțibile interesele politice și strategice ale monarciei nóstre. Prin urmare interesele nóstre strategice, ne fac* să dorim* ca Serbia să se abțină d’a participa la resbel* și déci acesta nu s’ar* bate, atunci acele interese chiar* justifică în de ajuns* intervenirea nostră militară. „Ocuparea Bulgariei prin oștiri rusescî va ave fatae consecințe politice. Judecând* după pregătirile făcute, Rusia nu voieșce numai rescularea Bulgarilor, ci are de scop* ca, trecând* Dunărea, să introducă în Bulgaria uă administrațiune rusescă. E probabil e dorit, că Rusia voiesce a înființa în Bulgaria un* principat*, șe* cel* puțin* provincie pe deplin* emancipată de supt dominațiunea Porței. Décá vom* privi întinderea Bulgariei, otarele iei neprecisate și numărul* Bulgarilor*, atunci trebuie să constatăm*, că înființarea unui stat* bulgar* si* unei provincii slave de Sud independinte pe țermii Dunării de jos* va causa vecinilor* iei necontenite turburări și Europa, împreună cu monarhia nostră, va fi amenințată de noui complicațiuni. „In fine nu pate fi independinte pentru noi din puntul* de vedere comerciale și al* securității fruntarielor* în a cum posesiune vor* ajunge țermii Dunării. Resbelul* actuale mi se pare a face schimbări radicale asupra statului-quo precisat* în acesta privință de tratatul* de Paris. Déca gurile Dunării vor* ajunge în mânele Rusiei, se* décâ se va înființa oă confederațiune de state la Dunăre, asupra cărora să prevaleze influința rusescă, atunci navigațiunea nostră, comerciul* nostru va fi jicnit* și monarciei nóstre i se va răpi acea vecinătate inofensivă care de un* secul* încace a asigurat* pacea la orajele nóstre despre sud*. In facia acestor* împrejurări întreb*, pe d. ministru-președinte. I. Decă nu i-a scăpat* din vedere că între resbelul* ruso-turcii și între propaganda panslavistă există strînse legături și că panslaviștii afirmă deja că acest* resbel* va realisa unitatea slavilor*? Eotărît*, dar* guvernul* a pedepsi cu cea mai mare asprime pe agitatorii panslaviștî din țara nostră cari atacă vitregitatea statului ? II. Consideră guvernul* alianța ruso-română și independința României ca periculos* pentru interesele monarhiei nóstre și dacá se consideră astfel* ce măsuri gândesce a lua ca regularea posiției internaționale a României să fiă în armonia deplină cu interesele monarhiei nóstre ? 3. Ce pași a făcut* ministrul* de externe pentru a opri pe Serbia d’a lua parte la resboi* și, déci participarea iei n’ar* putea fi împedicată, atunci monarhia nostră lua va măsuri militare ca se ocupe acest* principat* ? 4. Vede guvernul* vr’un* pericul* pentru interesele nóstre în ocuparea Bulgariei de către Ruși, în supunerea acestei provincie turcesci supt un* regim* rusesc*, în prefacerea iei într’un* stat* independintesc* în formarea de state noui în peninsula balcanică? 5. Ce mesuri a luat* guvernul* ca se asigure libertatea navigării pe Dunăre ca se proteja comercial* orientale al* monarciei și decă are de gând* ca din tóte cus posițiume se impedice pe Rusia d’a pune mâna pe gurele Dunării?“ tul* secundar* a* ales* pe d-nii P. Poni, Paul* Pascu și Petru Răcenu. RESBELUL U. Rușii opereza supt zidurile Karsului recunoscerea lucrărilor* înaintate. Focul* inamicului, țice uă telegramă din Kurrik-Dara cu data de 9 luni*, a marelui duce comandante suprem*, nu causeză mai nici un pagubă. R. S. Imperiale a recunoscut* personale, la 28 Maiű, tărâmul* de la nordul* fortăreței supt focul* tunurilor* din forturi. Capii Kurzilor* de la Khatur și locuitorii de la Alașk și de la Toprak-Kale s’a* supus* colonei generarelui Tergukasoff. In provinciele ocupat se introduce administrațiunea rusă. In colona f de la Ingur a generarelui Alkasoff, totul* merge bine trupele generarelui Oklologis, înaintând* în lungul* rîulețului Acikut, primia* supunerea locuitorilor* și urma* a construi drumuri și punți pe rîul* Kvitriski. In Daghestan și ’n provincia Terek, domnesce pretutindeni liniștea. Tóte trupele inspectate de marele duce sa* găsit* într’uă stare escelente. Sănătatea și spiritul* militar* al* lor* nu lasă nimic* de dorit*. Resultatul* alegerilor și colegiului 1Y. Buzău.—Gr. Monteor*. Prahova.—Radu Golescu. Brăila.—Romulus Opran*. Bolgrad.—D. Negulici, cu 99 voturi din 124 votanți. Corpul* profesorilor* din învățământul* secundar* din Capitală a ales* ca represintanți în consiliul* generale de instrucțiune pe d-nii D. Aug. Laurian*, St. Mihăilescu și B. Șeicaru. învățământul* privat* a delegat* i pe d-nii Manliu, Trotani și Șeicaru. La Iași, profesorii din învățămân Regulamentul comisiunii de priveghiare a rechisițielorii Monitorulu de Vineri publică decretul* No. 1281, prin care se aprobă următorul* regulament* al* comisiunii de supraveghiare din Bucureșci asupra rechisițiunilor* ce se fac* pentru trebuințele armatei române. însărcinarea acestei comisiuni e frumosă, ea are se cerceteze abuzurile ce s’ar* fi făcută în aplicarea legii rigurose a rechizițielor* și sĕ propună guvernului mijloce de îndreptare. Suntem* și cum că d-nii comisari vor* da îndeplinirei acestei sarcine totă atențiunea cuvenită; apelăm* ânsă la public* pentru ca el*, controlorul* cel* mare, să’i ajute întru îndeplinirea iei, spre a se pute pune capăt* abusurilor, dându-se celor* ce le-ar* fi comis* lecțiunile ce merită. E că regulamentul* de care vorbim*: Art. 1. Atribuțiunile comisiunii de supraveghiare din Bucurect sunt*: a) . A lua în cercetare tóte reclamțiunile ivite în judecțele din circumscripțiunea Bucuresci, privitore la rechisițiuni pentru trebuințele armatei române, și a da, asupra acestor* reclamațiuni, decisiunile ce va crede conformă cu legea și regulamentul* ; b) . A se asigura, când* va crede necesară, d’a dreptul* se* prin delegațiune, prin cercetări la facia locului, despre modul* cum se aplică legea rechisițiunilor*; c) . A propune guvernului măsurile ce va crede necesare pentru curmarea abuzurilor* ce se pot* face din causa rechisițiunilor* ; d) . A emite părerea sea asupra cestiunilor privitóre la rechisițiuni, cari vor* fi supuse de guvern* diliberațiunilor* sale. Art. 2. Comisiunea ține regulat* ședință în fiecare di, deci trebuința va cere, ziua și ora întrunirii se fiseza după îmrejurări prin împreună înțelegerea membrilor*. Art. 3. In lipsa președintelui numit* de guvernu, comisiunea alege dintre membrii presinți persona care s’o preside. Art. 4. Comisiunea nu pote ține ședință decât* fiind* presinți cel* puțin* trei membrii. — Decisiunile se dau cu minori-Art. 5. Concedi* membrilor* se acordă de comisiune. Art. 6. Decisiunile ce comisiunea va lua în limitele atribuțiuniloră sele se vor* pune în lucrare de ministerul* de interne-Comisiunea póte corespunde și d’a dreptul* cu tóte autoritățile, pentru a asigura esecutarea decisiunilor sele și a cere lămuririle de cari va ave trebuință. Art. 7. Un* procesu-verbal* se va redacta de către secretarul* comisiunii pentru fiecare ședință, în care se va menționa pe scurt* lucrările cu cari s’a ocupat* comisiunea, și se va suptsemna de către președinte și secretară. Art. 8. Reclamațiunile în privința rechisițiunilor* din judecțele circumscripțiunii Bucuresci se vor* adresa, prin ministeriul* de interne, se* d’a dreptul*, comisiunii de supraveghiare. Art. 9. Tóte autoritățile administrative și comunale sunt* détóre se esecute decisiunile comisiunii și se’i comunice tóte sehițele cerute. sora de 22 Mai* în localul* scólei de fete a ales* un* comitet* de 30 persone spre a veni în ajutorul* fraților*, socilor* și fiilor* cari luptă la fruntarii. Ele v’a* conferit*, Dómná, președenția onorfică a acestui comitet* și spără că veți bine-voi a accepta acastă sarcină, a ne da concursul* d-vóstru, a primi ofrandele și a le trimite unde veți crede că sunt* mai necesarii. Primiți, vă rugăm*, asigurarea stimei și considerațiunii nóstre. Vice-președinte, Zoe Chimazino, Smaranda Lerescu, casiera, Ecaterina C. Pe ■trescu; secretare, Efrosina Petraru, Ana Vardalac, născută I. Rusu. Scopul* acestui comitet*, ca și al* celora-1alte din țară, este: a) De a primi tóte ofrandele de ori-ce natură vor* fi. b) De a chibzui modul* întrebuințării lor* celei mai nemerite. c) De a veghia în fine și a îngriji de răniți și de a aduce mângâierea și putinciosele ajutore familielor* celor* ce vor* fi căzut* apărând* țara lor*. Cele-lalte membre alese în comitetul* din Târgoviște sunt*: Lucreția Fusea, Ana Tănăsescu, Polina Micu Russo, Sofia Mărculescu, Elena Rădulescu, Maria Rădescu, Marița Simulescu Marița Strâmbeni, Eleonora Bagieru, Maria Penescu, Alesandrina Andionescu, Ecaterina Teodoru, Zoe Niculăescu, Profira Rusu, Zamfira Ionescu, Elena Ioviță, Elena Grigorescu, Marița Șerbănescu, Calipsa Negoescu, Elenora V. Dimitrescu, Irina Beștelei, Rita B. Iona, Marița Părvulescu, Marița Iliescu, Smaranda Garbina, Efrosina Grecianu, Domnica Necolaidi și Marița Avrămescu. Comitete pentru ajutorarea armatei Lipsa de spați* ne-a împedicat* de a comunica lectorilor* comitetele constituite în diferite părți ale țărei spre a veni în ajutorul* armatei. Cu cea mai vină mulțămire continuăm* a da sema despre modul* constituirii diferitelor* comitete în țeră. Comitetul* femeilor* române din Târgoviște a ales* ca președintă pe d-na Pia I. Brătianu, căreia i-a* trimis* urmatorea adresă: Stimabilă T’mină, In facia evenemintelor* critice prin care trece țara nóstrá, în facia resbelului în care fără voia nóstru ne-a tărât* Turcia, în facia crisei ce bântuie țera nóstra, și în facia dificultăților* financiare ce întâmpină guvernul* în susținerea acestui resbel*, damele din Târgoviște, vechia capitală a țărei, nu a* putut* remânea impasibile în aceste momente critice, ci adunându-se în Ajutore pentru armată. Publicăm* cu deosebită plăcere urmatórea scrisóre și lista de suptscripțiune pe care ne-a trimis-o de mai multe zile d. St. Veron, și pe care din lipsa de spad* n’am* putut* s’o publicăm* până acuma. D-lui redactor al Harului ROMANULU. Domnule redactare, pilele trecute,, la trecerea mea prin orașul* Galați, și la un* mic* M* apel* ce am* făcut* la generositatea amicilor* mei pentru ajutorul* răniților* armatelor* române și ruse cu plăcere am* constatat*, prin suptscrierea de mai jos*, făcută în câteva ore, cât* de tare cetățianii de tóte naționalitățile, aprobă politica națională și umanitară, la care guvernul* de astăzi a angajat* țera, îndată ce sumele suptscrise vor* fi realisate, me voi* grăbi a le trămite de uăpotrivă împărțite comitetelor* respective ale Crucei Roșii. Primiți vă rog*, espresiunea distinsei mele considerațiunî. Ștefană R. Veron. LISTA DE SUPTSCRIERE Stefan* R. Veron a suptscrisu una sută lire otomane și una sută chile porumb*, a se distribui familieloru celor* 25 prime victime Române ale resbelului după avisul* d-lui ministru de resbelu, fr. 6,270; M. I. Pasof, în numerar* 1,2,000; U. M. Negroponte, în numerar* leî, 2,000 Lambrinidi Harilaos în numerar* 1,500; F. Theologos, în numerar* 1,000; Theodor* Delviniotu, în numerar* 1,000; N. Constantinidi a suptscrisǎ pentru trei deci chile polumb*, cu condițiunile d-lui Veron 1,200; Pandele Avramovici, pentru trece chile porumb*, cu condițiunile de mai sus* 400; Hrissoveloni, în numărări* 1,000; Schlinger, (englessi), 500 Jion’Magduff, (engles*) 50; Colonel* Biscupischy, 100; G. Efstratin, 100; P. Simon (francez*) 40; Andre Carantino, 100; Grigore Constantinide 45 1. 50 b. D. Perides, 50; Hallo, 20; M. Grimani, 20; Frații Vacca, 20; C. Nicolaides, 46; G. Luludi, 40; P. Nicoclis, 25; Malordachi, 30; Anonime, 20; Stoîcovici, 50; Frații Antachi, 150; Sariani, 20; Valsamachi, 100; Papudoff, 20; Patru (nedescifrabili), 120. Total* lei 18.036 bani 50. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Mercuri, 8 Iunie, 1877 Cu îndeplinirea formalităților*regulamentare ședința se deschide la 2 ore d. a.