Romanulu, iunie 1877 (Anul 21)
1877-06-10
^ ANÜLÜ ALU DOUE-flECI-ȘI-UNU YOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litare petit, paginea IV,—40 bani. Dt-to » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea dinr,sul 1 A PARIS, la Havas, Laffitett Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E.J. IN VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfisengasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. Refracțiunea și Administratum strada Domnei 14 —------------------- gggggjg ^«*.1 xr: •; TM*mvx*XM—a tum, »IIMT------------— ■ SERVICIU LU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 19 iunie.— Camera de pidatilori. Ordinea de di presintată de stânge blameza politica cabinetului, pe care îl acusă că n’are încrederea națiunii. D. Paris, ministru de lucrări publice, declară că Camera pate se voteze ordinea de zi propusă, derii că Senatulii va vorbi mâne. Déca ei se va prommeia în favorea disolvării, țera, la rendulă șeii, va judeca între coalițiunea tuturorii stângelorii și coalițiunea tuturor a conservatorilor.— Ordinea de zi a stângelorii s’a votată cu 363 voturi contra 158. Zării, 19 luniu. — (Isvoru specială). Turcii au străbătută în trei coline pe teritoriil muntenegrenii, pe la Bersno, prin valea Zesta și prin Bogeția. In acestă dinurmă localitate s’aă grămădită provisiunile și munițiele Muntenegreniloru. — Lupta se urma acolo de ieri. — Cartierul generale ală principelui Nikita este la Granidor. Paris, 19 Iunie. — După bursă, consolidatele engleze au suferită uă scădere de 3/8. Oă telegramă din Londra adresată ziarului Desbaterdorit menționeză scomptulă că guvernulă ară li avendă intențiunea se ceră Parlamentului a vota credite estraordinare de 5 milione livre Sterlinge. — Aceste scompte dice corespondintele, parți a ave orecare temeiă. — Se mai vorbesce d’uă neînțelegere ce ară fi esistândă în ministeriă, în care uă minoritate, cu lordul Salisbury în capă, s’ar opune la orice cerere de ajutoră ș’aru voi se mențină ltui Luciu ca pasivă observată pene acum, pe când o lordulă Beaconsfieldară voi se fiă gata pentru orice eventualitate. — Cabinetul se va întruni mâne în consiliu și va discuta progamie cesiunea ajutorului vy Constantinopole, 19 iunie. — Camera a votată una imposită asupra apartamenteloră funcționariloru. — Ea va mai ține încă câteva dile ședințe. — Uă propunere formală, care tindea la formarea unei comisiuni de permanență, a fostă presintată Camerei, Derviș-pașa a plecată spre Batum ,lucendă ajutore compuse din trupe neregulate. Principele egiptenă, Hasan-pașa, a asistată la ună consiliă estraordinară ală miniștrilor; — elu va pleca Joui la Varna. Sultanulă a trecută în revistă batalionele de neregulați cari mergă la Batum. — Eră hotărîtă a se construi cu chiăltuiala seamna noă paiață pentru patriarhală ecumenică. In atacul o dată la Alasgerd, Sâmbăta trecută, contra Rușilor, de către oă diviziune turcă, au fostă mari perderi de amândouă părțile. Paris, 20 Iunie — Senatulă voteză arginta asupra raportului d-lui Depeyre, care conchide în favorea disolverii Camerei; stânga cerându amânarea discnsiunii pe mâne, s’a votată ș’acestă amânare. Cettinje, 20 Iunie.—Armata lui Ali-Said a fostă distrusă astazi de către Baza Petroviei într’un luptă sângerosă care s’a dată lîngă Spuz. Amănuntele nu suntă încă cunoscute. Londra, 20 Iunie.Times pretinde că un circulară a Portei atrage atențiunea puterilor asupra purtării principelui Milan. Circulara dice că, după indulgința de care Turcia a dată probă în favorea Serbiei, guvernul otomană era în dreptă se se aștepte la uă purtare cu totulu deosebită. Acelașă diară asigură că Grecia a deschisă ostilitățile. Londra, 20 Iunie. — S’asigură că guvernulă va cere creditele necesarie pentru acoperirea chiăltuielelor estraordinare ce s’au făcută, dară făr’a voi câtuși de puțină se se depărteze de la uă atitudine de așteptare. Constantinopole, 20 iunie. — Noutățile din Muntenegru constată reaprovizionarea fortăreței Niksici și ocuparea înâlțimilor de la Ostrog. — Trupele otomane ară fi dată asemenea și înălțimile de la Martinice și de la Garovița. Mehemet-Ali ar fi ocupată două districte muntenegrene după un luptă violente. — Insurgenții din districtele Beske și Banjaluka (Bosnia) ar fi fostă bătuți. Asia.—Abkhazii, susținuți de Hora otomană, ar fi reușită a respinge pe Ruși într’uă luptă de lîngă Ciantdiava. Telegramele de la Erzerum semnaleză îngagiamente nouî, daru puțină importante, cari s’ară fi întâmplată spre Toprak-Kale. Bucuresci, 2? Cireșară Am ii aiujilit repețindu-se de ómenii cel mai devotați binelui publică la noi, cuvinte ca acestea: „In momentele în care ne afirmă, nu este timpul oportunii spre a ne ocupa de întocmirea internă a țărei. Cestiunile politice absorbii mințile tuturorii. Nu póte omula să se gândescă la vindecarea relelor interiore, când ă atâtea griji ne preocupă pentru viitorii.“ Ideia acesta ni s’a părută nu numai greșită, dară încă și primejdiósa. Combătândă-o astățji, scimă bine că, din nenorocire, vomă predica în deșertă , căci multă, pre multă ne-am dovedită toți din tote părțile că mințile nu suntă destulă de astâmpărate, destulă de temeinică așezate la noi, pentru ca se mai putemă spera că se va ocupa cine va cLCULU !‘ULUGUlcl! Kjih ölö UtJUlrMIHAa. Și rațională a organismului țărei. Și cu tóte acestea nu ne putemă opri ancă vă dată d’afice că nimică nu ne-ară fi făcută nouă Româniloră, ună bine mai mare, decâtă de a fi dată lumii, în aceste momente, spectacolulă unui poporă, nevândă cu uă nepregetată activitate la întemeiarea instituțiunilor sale. Ce mândră afirmare a acelei voințe ce amu manifestată de a fi mă stată independinte! Ce acte de autoritate, ară fi fostă acele lucrări pe cari amă fi putută și ară fi trebuită să le facemă, chiar și pe cându vijejia politică ne suiera la urechii? Dere, vai! și noi suntemă omeni, și așa e omulă făcută că uneori, ochii și mintea lui se ațintescă asupra unui singură obiectă dorită și atunci elă cu totulă uită că mie.10 cele suntă multiple spre a atinge acelă scapă și că cu câtă va întrebuința mai multe din acele mijjlóce, cu atâtă va ajunge scopulă mai curându. Cândă aretáma aci multa nóstra mâhnire de a nu se fi întrebuințată tóte acele mijlóce prin care credemă noi că s’ară fi întărită în modă puternică, afirmațiunile naționalității nóstre , cându ne plângemă că, tiindă omeni, puterile nóstre mărginite nu ne-aă iertată Se lucrămă la organisarea nóstra interiórá, totă într’ună timpă cu lucrările importante ce s’aă săvârșită în sesiunea Cameriloră nóstre de estimpă, gândală ni se raportá la ceea ce amă zisă mai deuățji, adică cum că sesiunea a fostă prinsă și absorbită de trei cestiuni forte însemnate. Despre cea mai mare, despre cea de frunte, adică despre declararea independinței amă vorbită; pe rendű, ne vomü esprime părerea și despre celelalte doué, cari, deși multă mai secundarie, ați avutu, și vom avè și ele uă înrâurire, bună seu rea, asupra viitorului nostru. De sicura și proiectul hârtieimonete, acea necesitate la care a trebuiti sé recurgemă și noi, și pe care, după părerea năstră, amu admisu-o supt una din formele iei cele mai puțină primejduire; apoi încă și regularea unei triste moșteniri ce ne-o lăsase trecutulă, în concesiunea căii ferate Ploiesci-Predelu; de sicurți,jhema, aceste două cestiuni cu care așa de multă s’aă frămentată corpurile nóstre legiuitóre, spre a ajunge la soluțiuni ce ni se pară și folositóre și echitabile, nu sunt fapte făcute nici cu ușurință, nici cu precipitare. Ele se poată socoti ca lucrări mentore, în cari nici patriotismul, nici silința da face câtă mai bine, n’aă lipsită represintanților națiunii. Ca necesități imininte, ele s’aă presintată națiunii. Sé nu ne mirămă daca spre a le resolva a trebuită multe respândiri; deca îndouieli de totă felul ă aă putută nasce; deca discusiuni lungi și adese ori întârziatore, au precesă otărîrile luate. Astăfelă cum ele s’aă luată, otărîrile suntă demne de laudă ; și ne vomă cerca în alte rânduri a o dovedi. A espirca ș a interpreta spiritulă unei legi votate ne pare a fi totă așa de multă uă datoriă a publicității câtă ș'a ore reîn<-A—--- ----- sântă chiară cestiuni de acelea, în care socotimă că este mai de folosă a lăsa spiritele legiuitorilor, neinfluințate de opiniuni , cărora inamicii noștrii sară cerca negreșită a le da interpretațiuni viclene. Acesta liniă de purtare, noiamu observată-o adeseară trebui ca cei ce ne aruncă totă mereă în ladă acusațiunea că nu ne esprimămă opiniunea de mai ’nainte asupra unoră cestiuni delicate, se pricepă că o facemü pate dintr’unu spiritu de deferință către legiuitorii noștril. Décà s’ară întâmpla ca noi să nimerimă ideia cea bună care ară fi adoptată în urmă, în modă oficială, totă acele organe ale oposițiunii s’ară grăbi a ne atribui ua dominațiune ocultă, pe care noi o lepădămă cu atâtă mai multă energiă, cu câtă putemă afirma cu mândriă că, nici vă dată și nici într’ună casă, n'amă lucrată pe ascunsă și nu ne-amă tăinuită,părerea despre actele politice ale oricărui guvernă din țară la noi. Cu conșciința întărită prin acesta leale și francă purtare, nu ne afiimă a <zice că bine sa lucrată în sesiunea de estimpă, că prelungitele discusiuni și respândiri, cari adesea aă putută să ațîțe nerăbdarea publicului, ba chiară și pe a nóstra, aă ajunsă penă în sfârșită, la bune resultate, intru ceea ce privesce cele trei cestiuni, cari aă răpită cu totului timpulii Camerilori. Derutată cu aceeași puternică credință ce avemă înțelesele adevărului, rostită limpede și pe faclă, nu ne sfiimă arice că amă fi dorită uă încordare și mai tare de activitate, care ar fi înzestrată pe Oamenile nóstre cu eroica facultate d’a lucra, totă în aceleași timpă, și la organisarea internâ a țarei. Încă vădată o repetămă. Ară fi fostă una spectacolă din cele mai mărețe, d’a vede națiunea română, constituindu-se îndată, prin legi practice și raționale, atunci cândă pericolele politicei este de re pară a o amenința mai tare. Ni se pare că uă faptă—unu fenomenă putemă fice — ca acesta, ară fi înălțată în jurul independinței nóstre ună zidă de întărire, mai solidă decâtă tóte cetățile din lume. Uă armată, la hotare, plină de focă și de devotamentă pentru apărarea patriei , era în întru, legiuitori cari, cu uă nesecată ardere, nu numai ară fi așezată basele independinței, darű încă ară fi clădită asupra loră, tată edificiulă nostru socială , eră negreșită ună ideală pe care cu himere ver urama că nu l’amă putută atinge în acestăfsesiune. Acestă durere face că nu neamă putută opri de a destăinui aci ceea ce ne stă în cugetă, ca complimentă ală marilor fapte ce s’aă săvârșită. Pate că și acésta destăinuire întârziată nu va fi fără de folosă. Amă socoti că amă și atinsă uă mare parte din scopulă ce ne propunemă, décá cuvintele nóstre ară face pe Români să nu uite, nici în împrejurările fritmase ale presvntelui, că adevărata loră întărire o voră afla numai în îndreptarea instituțiuniloră loră interiore, și în consolidarea loră prin unitate în idei și ’n acțiune. Cugete la dânsele cei cari au grija, țărei; căci, stândă cu ochii sticliți numai la lucirea, adesea amagitare, a politicei, putemă perde din ce în ce mai multă teremula celă solidă pe care trebuie se aședămă tăria Statului nostru, adică instituțiunile adevărată poporare, ieri ~o luuiu, iau uiesei», bateriele turcesci din Rusciuk au începută a bombarda Giurgiulă. Pe la 7 ore foculă a, încetată. Turcii au aruncată asupra Giurgiului vre 21 obuse. Bateriile ruse allate în apropiere nu le-a respunsű. VINERI, 10 IUNIU. 1877. LUMINIZATE ȘI VEI PI. abonamente. i In capitalii, unu anu 48 lei; șase luni 24 lei. ^ trei luni 12 lei; un luni 4 lei. In districte, unit anii 54 lei; sese luni 27 lei;' trei lun! 14 lei; uă lună 5 lei., fent'n tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: T . D^tA’ la, administrațiunea farului. A rAKlA, la d-nii Darras Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas; Laffite r * vmvi , eî c'nie, 8 Place de la Bourse.,. LA ViENA, la de B.,G. Popovici, 15 Fleischmarkt scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARULU. Ni se asiduă că aferă câteva sute de Ruși aă trecută pe la Galați pe țermulă turcescă la sătulă Zatoka, de sigură pentru a face vreoă recunoscere. Rușii n’au întâmpinată nici uă resistență pe celălaltă țărmu. In urma interpelării făcută d-lui ministru de justiție de onor, deputată d. Holbană în ședința Camer ii deputaților de ieri, în privința societății de asigurare Dacia, d. R. Boerescu, președintele acestei societăți, a trimisă chiară de a séra d-lu) ministru ală comerciului, agriculturei și lucrărilor publice uă adresă, a cărei publicare ne-o cere și nouă, care publicămă darea de semn a interpelării. Nu putemă de câtă să satisfacem acastă justă cerere, așteptândă ca uă anchetă seriosa se face uă deplină lumină. Cler 111 anii — Corespondința provincial publică ună articolă ln care aretă că situațiunea politică a fostt consolidată între puterile europene prin nonele declarațiuni reasbgurătore ce Rusia a dată de curândă Angliei, și cari înlătură într’ună modă mai decisivă decâtă pân’acum îngrijirile că s’ară fi putută aduce uă atingere intereselor angrese de către Rusia. Rusia — Corespondința, politică publică să sosisere din St. Petersburg care desminte spirea că Șuvaloff ară fi înmânată cornițele cabinetului din Londra un notă oficiala a principelui Gorciakoff. Cea din urmă notă a lordului Derby, pe care cabinetul din Petersburg o găsise forte acerbă, a rămasű pénă acum fără răspunsű. Cu ocasiunea călătoriei sale la Petersburg, comitele Suvaloff a specificată interesele anglose, cunoscute de altă feră din discursul d-lui Cross, ministrul de interne al Angliei. Cornițele Suvalód sa întorsă la Londra cu instrucțiuni cari 1’autori să a declara că Rusia nu voiesce nici de cuma să întreprindă ceva în contra canalului de Suez și Egiptului. Olanda—Alegerile pentru reînoirea pe jumătate a Camerei Statelor generale au asigurată liberaliloră u o majoritate de 8—9 voturi. Acesta lasă a se crede că stânga va lua în curândă direcțiunea afacerilor. Serbia. — Skupcina e convocată pentru 1 iulie. CORESPONDINȚA PARTICULARI ROMANULUI. Brașovu, 6 iuniu, 1877. Mai auteril, cândă Românii din Transilvania protestau în contra violențelor autorităților unguresci, d. primu-ministru, Tisza, a declarată susă și tare „că, cui nul place în statuia maghiară să ia lumea în capă“. Ei bine, astăzi când tinerii Români urmezu acelă sfată ală d-lui primă-ministru. Maghiarii sbierá din tóta puterea plumâniloră că R nm . nul emigrézá, pentru ca din afară să ’și îndrepte loviturile în contra corónel sf. Ștefană. útimiaghiarului ua tiu cucra ungurescă trămisă la facia loculă, în urma șapteloră spioniloră unguresci, că la Făgărașă ară esista una cormitetă cu scopă de a înrola tineri români pentru armata română. Toți Românii din acelă districtă cari seră carte suntă tăriți înaintea comisiunei de anchetă care, deși desvoltă uă activitate asemenea inchisițiunei spaniole, totuși pofi acum n’a putută descoperi fantoma ce turbură semnulă multă iubițiloră noștrii stăpânitori! Asemenea și în orașul Mercurea. Zilele acestea a fostă arestată ună individă, fiindăcă uă spionă singură l’a denundată că ară ave uă hartă geografică română. Cu tóte acestea nălucile Ungurilor, în locă să dispară în facia aptitudinii nóstre pacinice, și a lipsei de probe pentru confirmarea temerilor ăloră, se îmulțescă din ce în ce și se întindă și asupra celorălalte popore nemaghiare din Austria. Astăfelă, după Ziarul din Viena Gemeinde-Zeitung,guvernul din Pesta ară fi atrasă atențiunea ministrului de rebelă austriacă, că în armată s’ară fi furișată uădroiă de aginți rusesc făceadă propagandă panslavistă printre soldații de naționalitate slavonică. Numai atâta ară mai trebui acum Austriei, ca incursițiunile unguresc pornite asupra pacinicilor, locuitori Români și Slavi să le Introducă și în sînul armatei. Cu modulă acesta armata nóstra, care se compune mai numai din Slăvi și Români, fiindă că coconașii Maghiari și evreii nemțiți, iubindă traială bună farâ muncă, se sustragă și se scutează cu rădicata prin felurite căi de la servițiură militară, în adevera ară deveni capabile să ocupe Bosnia, Brzegovina și Serbia, sau România după cum doresce Neue-Freie- Presse și Pesti-Naplo, pentru motive că e mai roditore și mai bogată decâtă menționatele provincii,