Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)

1877-11-25

Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 ANUL!! DOUE­PECI-ȘI-UNU 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea ITT, - lei — s­ «se adressi iN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laf­fite et C-nic, ff, L’iac.e de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Mieoud, No. Si-A Meet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nit Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. Bucuresci,24 BRUMARU, 6­UNDREA. Ieri au vorbiții represintanții na­țiunii la Cameră. Monitoramn publică acum îndată în fie­care dimineții desbaterile Came­rei. Astă-felă națiunea pute­sei, în momenta, putemü ț­ice, și în între­­gul­ lord, opiniunile și discursurile fie­cărui represintante alti feli și va pute astă­felă se judece pe fie­care după faptele sale. La renduld nostru, sl uite măj datori se consacramu astăzi mai tóte coló­­nele (Jiarului, însemnatei și puterii cjice gloriósei ședințe de ieri a Ca­merei deputaților). Trei suntű discursurile însemnate cari s’ad pronunciatd în desbaterea generală a adresei Camerei către Trond. D. Missail a fácutü istoria poli­tică și militară a Torei. D. Nicolae Ionescu a exprimat­ o­­piniunile acelor ö Romă­ni cari acasă pe guvern, că mai nainte d'a trece Dunărea n’a făcută cu Rusia nndi tratată, cum a făcută Piemontele cu Francia, cândd s’a dusă la Se­­vastopole; și pe cei cari ceru sé li­se spue ce ne-a datu guvernulu Ru­­sielor, în schimbul­ armatei ce am s­trămisu și noi la Plevna. D. Cogălnn­cenu, ministrul­ aface­­rilor­ străine, a respunsu la tote a­­ceste acuzări sub întrebări, și nu ne­î ndoimă că cei nedomiriți încă voră fi pe deplină satisfăcuți, precum fură represintanții națiunii la Cameră, și eu dânșii este și va fi întrega na­țiune. Lăsândd acum pe fie­ care să ci­­tescă cele­­ zise în Cameră de acești represintanți ai Țârii, ne mărginind pentru astăzi în a pune, supt ochii publicului, urmatórele reproduceri după fiarele Golos, National-Zeitung din Berlin, și 11 Diritto din Roma, organuld primului-ministru ai­ Ita­liei. Ele vor­ servi spre a do­uă nouă satisfacere celoră cari întrebă încă, pentru ce [Românii s’au pre­­sintată cu arma în mână naintea Europei ș'au dobândită aplaudare și stima iei. Golos de la 20 Noembre tjice că Rusia numai pe lângă condițiunile urmatore pote încheia pace: „1. îmbunătățirea sposițiunii Sla­­vilord din peninsula balcanică, care nu se pote dobândi de­câta numai prin deplina lord independință. „2. Să se formeze din Bulgaria, Bosnia și Brzegovina state vasale. „8. Recunoscerea independinței Ro­mâniei, Serbiei și mărirea teritoriale a Muntenegrului. „4. Despăgubire de resbelă și a­­nexarea la Rusia a Karsului și a Ba­­tumului împreună cu teritoriul­ lord întregă.“ National Zeitung din Berlin de la 19 Noembre (1 Dec.) face urmatorele aprecieri: „Peste carenda Plevna va capi­tula și atunci, de­și nu ne vomă ve­dea puși în facia unei catastrofe la Stambulă, totuși diplomația va tre­bui să ’și începă lucrările eră și de la ■ începută. Firesc e că negociările de pace nu se voră face într’ună modă de totă separată, ci de bună sema principele Bismark și cornițele An­­­­drassy încă voră participa la den­sele. „In privința unei Bulgarie auto­nome, supt una guvernatore chreș­­tină sau supt ună principe suzerană dintr’uă dinastiă germană, pare că cei două bărbați de stată ară fi de­plină înțeleși. In acestă casă, oști­rile Rusiei, liberândă Bulgaria și câs­­tigândă Armenia, potă să se întorcă triumfâtore în Moscva. Austria ară fi pre mulțămită decă ară reuși d’a împedeca pe Italia de la ocuparea costelor­ răsăritene ale Mărei Adri­atice. Acestă cestiune pentru Aus­tria e cu multă mai importantă de­câtă ocuparea Bosniei. „Prin urmare, negățiările de pa­ce nu mai supt auspiciele celoră trei împărați aliați vor­ pute ave­aă soluțiune nemerită, căci Italia pe câtă timpă va exista alianța men­ționată nu se póte despărți de densa.“ Același­­ Jiam­î, vorbindă apoi des­pre atitudinea Angliei, anunc­ă ur­matorele : „Negocierile între cabinetul­ Bri­­taniei și Portă, pentru apărarea Tre­­bizondei prin flota engleză, n’am a­­vută nici ună resultată. Edhem-pașa persistă la acea părere că Porta nu­mai unei puteri aliate îi pute des­chide strîmtorile mării. Afară de a­­cesta, el o consideră astăzi Trebizonda ca mai puțină amenințată de­câtă cum era cu ocasiunea căderei Kar­­sului.“ Montags-Revue din Viena de la 21 Noembre (3 Decembre) publică un corespondință din Berlin, din care extragemă urmatorele : „Promisiunile Turcilor”, Constitu­­țiunea și proclamațiunile lor­ de amnistiă au mai puțină valore de­câtă h­ârtia pe care suntă scrise. Salvarea Bulgariei constă numai în înființarea unei administrațiuni au­tonome. Viitorul­ guvernatore tre­buie să fiă ună chreștină, numită cu învoirea puteriloră și a cărui prin­cipală virtute va fi „pacientul". Fi­ va acestă postă dă funcțiune ereditare, destinată pentru înființarea unei noui dinastii princiare, seă guvernatorele va rămânea supusă ală Porții : a­­ceste sunt­ totă atâtea întrebări, cari numai la mesa conferințelor, se vor­ putea deslega, în conformi­tate pe do­uă parte cu resultatul­ finală ală resbelului eră pe de altă cu interesele Austro-Ungariei“. Diritto de la 29 Noembre, discu­­tând c cesti­unea de la independința absolută a României va fi sau nu recunoscută de Europa,­­Ilie: „E cu neputință ca după resbelă puterile garante să mai caute a lega pe România de Turcia. Acesta ară însemna că voiescă sĕ facă cuvin­­tele a se ’ntorce ’napoi la isvorulă séu, că voiescă — permită­ ni-se com­­parațiunea — a forma prin silire ună grupă monstruosă ca ală frați­­lor­ siamesi, legândă la ună locă pe ună popora teneri, laborios­ă, docilă și iubitoră de economiă, din aceiași rasă cu Italianii și care a făcută pași mari pe calea progresului, c’ună imperiă în descompunere, în care nu domnesce de câtă uă grămădire din tote rasele răpitore ale Asiei.“ S­­faturile pentru pace ale Greciei, ostilită­țile sunt­ iminente. Paris, 5 Decembre.—fiarele publică oă scrisore a d-lui Duelerc, republicană și vice-președinte al­ Senatului. I­. , Duelerc zice că, consultată de mareșalul­­ de Mac- Mahon, a esprimatu părerea personale că celă mai bună miejlocă pentru a garanta Camera contra abuzului dreptului de di­­solvare și a apăra demnitatea mareșalului era de a se întruni cele două Camere în congrese. Nota a fi clósa de ieri și protestarea stân­­gelor­ se explică dură astă­felă. Paris. 5 Decembre.—Stânga protestândă contra notei oficiase ar­ fi avută de scopă se desaprobe pretențiunea de a întruni cele două Camere în congresă. Se crede că si­­tuațiunea este mai bună și speră a se a­­junge la ră învoire. Viena. 5 Decembre. - Porta trântite la Scutari pe cei 6,000 de omeni cari se a­­flă acuma în Epir. Parlamentul­ va fi deschisă la 13 De­cembre printr’ună discursă ală Sultanului. Paris. 5 Decembre —Se telegrafieză cu data de 4, din Belgrad, ziarului le Temps, că au sosită telegrame însemnate, în urma cărora consiliul­ de miniștrii a fostă ime­diată convocată. S’aă dată ordine pentru a se opri plecarea milițielor­. Pretutindeni, așteptându-se noui ordine, se amână ple­carea artileriei și a unei părți din trenă. Conținutul­ acestoră telegrame nu e cu­noscută. Se vorbesce despre oă schimbare de minister­. Patru o­fiți­ari superiori, ve­­nind­ de la cuartia rulă generală aă sosită la Belgrad pentru a se înțelege cu minis­­trul­ de resbelă. Situațiunea pare încur­cată. Londra. 5 Decembre. — La banchetulă dat ieri la Bounemouth­, d. Stafford North­ote ministrulă de finansie, vorbindă despre resbelulă Orientului, a spusă că guvernulă ’și propunea ca scopă­ generale a­­ menține neutralitatea pentru a readuce pacea în Europa, a susține și a protege interesele Englese în lumea întregă. Asupra tutorii acestor­ puncte, a ca­să ministrulă, nu este cu neputință d’a lucra singuri, fără a ne raporta la vederile, la intențiunile și la actele celoră­l­alte pu­teri. Guvernul­ a credută d’a s’a datoriă se declară că, adoptând auă politică de ne­utralitate, nu a înțelesă a nu lua în semn progresele luptei care se urmeză și a nu se îngriji de incidintele de natură a interesele Englese. Amă înțelesă că atinge­rea nostră către Anglia ne impunea dato­obli­gațiunea d’a veghia asupra intereselor­ sale și că datoria nostră către puteri ne comanda, se facemă cunoscută că acesta era politica nostră, pentru a preveni ver­ ce ne­înțelegere și ver­ ce complicațiune nefolosi­­tóre. Nu ne dămă înapoi, ne binemu în acestă posițiune, fără a schimba nimică din otărîrea nostră. Cu tóte astea putemă măr­turisi că amă veghiază cu nerăbdare eve­nimentele care cercă­mă d’a găsi uă ocasi­­une se intervenimă și se punemu capăta luptei. Ară fi uă mare satisfacere pentru noi decă, singuri seă cu cooperarea celorl­alte pu­teri, amă pute se găsimă mijlocele potri­vite cu onórea și datoria nostră de a face să încete de acestă resbelă care conseră atâte miserii și suferințe.,Pentru acuma nu putemă merge mai departe și n’am­ă pute răspunde la întrebările ce ni se facă pentru a se fei ce vomă face daca se va întâmpla cutare ori cutare lucru. Este de prisosă a ne îngagia s­ă ch­iară de a esprima uă părere asupra acestoră interpelări Ați slăbi și ați pune în încurcătură pe guvernă, precum și tera, daca ați cere deslușiri asupra amenuntelor, pe cari guvernulă nu crede priinciosă a le discuta. Cu uă mare plăcere negreșită gu­vernulă ară vorbi cu inima deschisă parla­mentului și țării asupra tutoră acestoră su­biecte, deră avemă uă datorie de ’ndepli­­nitu. Nu putemă vorbi concetățeniloră noș­trii fără a vorbi lumii întregi. Ună cu­vântă necugetată, spusă în trecătă,­ară pute produce neînțelegeri. Mulțămindu-ne pentru încrederea ce ne arătați, ne rugămă să nu stăruiți ca să ne faceți să vorbimă mai multă de­câtă credemă noi de folosă “ Londra, 4 Decembre. — Se telegrafieză din Viena ziarului Daily­ Telegraph: In ge­nerală se cunosce toți termenii pe baza cărora Porta ar voi să trateze despre pace, și acei pe cari ’î propune Rusia au fostă supuși cercetări guvernului englesă. Dife­­rința e atâtă de mare, basele propuse și d’uă parte și da’lta suntă atâtă de multă opuse, în câtă uă mijilocire ore­ care este considerată ca imposibile. Turcii ar­ fi ocupată Elena, în urma ui­nei lupte în care Rușii ară fi suferită per­­deri mari. Dămă case acestă sorie supt reservă, de­ore­ce ea provine din isvoră turcescă. Francia. — Scomote de 'mpăciu­­ire, cjice Independința belgică, intre represintațiunea Franciei și d. de Mac-Mahon ne sosescă astățji, depu­tații ară vota cele patru contribu­­țiuni și Președintele ară lua ună ministeră din senilă majorităței, pi­arură belgiană dă aceste sciri supt tóte reservele. Adevĕrul­ este că la Președinția, ară ajunsă că nu mai sală ce se facă. Mareșalulu se va im­pune? Funcționarii de luptă și voră destituiți? Președintele va consimți a guverna Francia după cum voesce ea? Se va mulțămi elă cu uă pute­re micșorată și desconsiderată ? Nu pre este de crezută. Ceia ce a contribuită mai multă a da fre­care credință acestoră sco­mpte este întrevederea ce o mareșa­­lulă a avută cu președinții Senatu­lui și Camerei. Insclințază că depu­tații și senatorii manifestaseră în­grijiri asupra eventualităței unei lo­vituri de stată, mareșalulă a voită se-i asigure că aceste temeri nu suntă fundate, ș’adaugită, că nici oă dată representațiunea națională nu va fi amenințată. D-nii d’Audiffret-Pas­­quier și Jules Grévy au luată actü de aceste făgăduințe. In cursul­ acestei întrevederi d. d’Audiffret-Pasquier a spus­ mare­șalului că amicii sei din centrală dreptă se voră opune la uă a două disolvare; că, prin urmare, déca ma­reșalulă s’aru­espune la ună resusă din partea Senatului, în asemenea împrejurări s’ară găsi mai multă de ori­ c­ândă în facia dilemei ce i’a pusă d. Gambetta, a se supune sau a se retrage. Senatulă a ascultată raportulă d-lui Feray privitoră la propunerea sea de anchetă comerciale și indus­triale. Comisiunea însărcinată cu e­­xaminarea acestei propunere, conchi­de pentru adoptarea ei, de­ore­ce proiectul­ de anchetă nu întâmpină nici uă oposițiune în senilă Adu­­nărei. Senatulă éase a adoptată ună amendamentă ală d-lui Péuiquet, care surie că cei 48 membri ai ce­m­iși unei de anchetă, vor­ fi numiți după scrutinulă listei, pe care o respingea raportulă. Pentru stânga­, acestă amendamentă constitue ună eșecă, care de almintrelea era ac­­ceptată. Prin scrutinur­ de list­ă, drepta este stăpână pe compunerea comisiunei de anchetă și va elimina din str­ânsa, pe câtă se va pute pe toți candidații stângei. La Camera deputaților u, ună depu­tată a cerută depunerea imediată a raportului comisi­­nei bugetare, rela­tivă la cele patru contribuțiuni in­directe. Acesta cerere a fostă res­pinsă prin neluarea în considerare. Actualul­ ministru ală afaceri­­lor­ străine din Francia, d. de Bo­­nneville, a adresată uă circulară re­­presintanților­ Republice­ francese pe lângă curțile străine. In acesta circulară, ministrul­ anunțiă că va urma politica predecesorului său. Germania.­­ Refusul­ pe care guvernul­ prusiană l’a opusă inves­­tigațiunilor­ Camerei deputațiloru, în privința întrebuințării „fondului hanovriană“ a produsă uă impresiune puțină favorabilă asupra opiniunii publice, ch­iară în partida liberală. Guvernulă a găsită de cuviință se dea ore­care explicări în organulă sau oficiosă. Corespondință politică. Încă de la 29 Februarie 186S, ^dce acestă ^biază, guvernulă prusiană a­­nunțase Camereloră, că era sĕ pue supt secvestru bunurile proprie ale dinastiei de Hanovra, ca să aibă uă garanțiă în contra manoperilor­ a­­cestui principe și contra încercări­lor­­ de restaurare a partidei di­nastice. Secuestrală fu decretată la 2 Martie următoră și măsura fu a­­probată de legislatura prusiană. Ea a respinsă chiară ună amendamentă care tindea a face să reintre în ca­sele Statului și a supune controlu­lui Caraeriloră, escedentală venituri­­loră care n’ară fi fostă afectată destinațiunei prevenate prin decre­­tulă de la 2 Martie 1868. Minis­­trul­-președinte­­ zicea, cu acésta o­­casiune, că veniturile, neîntrebuin­țate pentru acestă sfîrșită, ară găsi uă intrebuințare mai folositare de­câtă se formeze uă casă de economiă pentru patrimoniul­ dinastiei depo­sedate. Liberalii din estrema stângă, între cari și d. Virchow, cu tóte că aprobau măsura, ceruseră ca guver­nulă să nu potă dispune de aceste fonduri, fără să dea socotela Cam­e­­relorü. Ense acesta propunere n’a fostă­eprimită, și Camera a aprobată decretulă Domnescă cu 256 voturi în contra 70. „Nu se pre înțelege, n­ice Independința belgică, cum foia oficiosă pretinde să de­ducă din aceste fapte, apologia nerespon­­sabilităței guvernului căruia se atribuie administrarea fără controlü a unui venită de mai multe milione, afectate la uă desti­­națiune speciale. Pare că acestă procedere este forte patriotică, énsé nu pré este con­stituțională. Un telegramă din Berlin, adresată­­ ziarului The Times (jice că guver­­nului Germană, a făcută cunoscută întențiunea sea d’a căuta ună modus vivendi mai amicală, décâ s’ară a­­lege ună Papă moderată și care n’ară voi se intervie în nouile întocmiri politice ale Germaniei. Austro-Ungaria. — Comisiunea parlamentară însărcinată cu cerce­tarea tarifelor­ vamale a adoptată că propunere în cuprindere că drep­turile voră fi percepute în aură. Engliteza. — La 29 Noembrei, a avută locă în Londra ună mare ban­chetă în onorea memoriei d-lui Smith ca ministru. D. Cross s’a esprimată pentru uă restabilire răpede a pa­cei. Elă­a adausă că guvernul­ este gata la oă mediațiune îndată ce o­­casiunea se va presinta. Spania — b­iarulă Epoca­­­ice că datoria flotantă a tesaurului a fost­ mărită, însă acesta mărire, nu va­­ îngreuia nici­de­cum bugetulă pen­­­­tru 1878 —1879, căci ministrul­ fi­­nancelară posedă în portofoliu po­lițe garantate cu produsul­ vămi­­loră și care nu suntă nici îngagiate nici vândute. Italia.—U­ mică agitațiune a a­­vută locă săptemâna trecută la Roma, cu ocasiunea manifestării pentru a­­mintirea bătăliei de la Mentana. Poli­ția a sechestrată drapelele republi­cane, și trei telegrame care dredeau sema despre aceste fapte, au fost­ oprite prin­ ordină superioră. Inter­pelată în Cameră în acesta privință, d. Nicotera a răspuns­ că guvernul­ are dreptul­ de a împedeca espectarea deposeloră cari suntă de natură a tulbura țara, sau a compromite re­­lațiu­nile sale diplomatice. Incidin­tele n’a avută nici un urmare; însc­elă nu va pute de­câtă să îngreu­­eze neînțelegerea ce esistă între a­­cestă cabinetă și foștii sél­amici din estrema stângă. Aceștia, supt direcțiunea d-lui Cairoli, impută mi­­niștrilor, că le lipsesce energia și că urmeză aceiași politică pe care o ur­­maă predecesorii lor­. De aci se potă ivi, în majoritate, greutăți cari ară pute să ajungă, puțină câte pu­țină la uă nouă grupare de partite. S­ER­VICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS Atena, 4 Decembre.—Trei sute de Cre­­teni s’aă adunată în provincia Apokorona, gata să scuture jugulă otomană. Cu tote VINERI, 25 NOEMBRE, 1877. LUMINEZA-TE și vei fi. ABONAMENTE. In capitali, una anű 48 let; șase luni 24 let; trei lunt 12 let; uă lună 4 let. In districte, mm an­ 54 let; șese lunt 27 let; trei lunt 14 let; uă lună 5 let. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei. .A. se Md­­esa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-nit Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Aueienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovict, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLAEULU.

Next