Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)
1877-11-26
ANÜLÜ DOUE-pECI-ȘI-PNO Bedacținnea și Administraținnea strada Dórnneí 14 YOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 banT. Deto „ * „ paginea III, 2 lei — A_ se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluT. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasäe 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. Bucuresci, 25 BRUMARU. 7 UNDREA. — „Cruțați sângele și resursele României, ascultați clamarea ce se rădică din tóte părțile și curmați reulü ce se ’ntinde ’ngrozitoră peste tota țera„. *) — „Bravii continuă a lupta vitejesce, deri cabinetului Brătianu nu se gândesce a pune capătă acestei drame sângerose. Elü storce țera din tóte părțile , tóte resursele iei sunt încercate și continue a voi să jertfescă pe cele din urmă soldată, se chieltuiescá celă din urmă bană ală țării. “ *) Din ce se cruțe ministerulă „sângele și resursele“ României? Negreșită că din resbelă. Care e drama sângerasă, căreia ministerulă „nu se gândesce să’s pună capătă“? Negreșită că resbelulă. Unde zice reacțiunea că elă „continue a voi să jertfescă pe celăar urmă soldată“ ? Negreșită că în resbelă. Cum ănsă să se cruțe de resbelă sângele și resursele României? Cum să se pună capătă acestei drame sângerase ? Impuindă noi pacea ? Dară acesta nu stă nici chiară în puterea marelor state europene, necum Intra cabinetului actuală. Totă ce putemă noi face e să ne retragemă armata de pe acelă câmpă de onore, pe care a „aruncat-o, pe neașteptate “ ministerul de față. Ce ară însemna însă acastă purtare ? Nici mai multă, nici mai puțină de câtă uă nealitate din parte-ne, față cu putrnicii noștril aliați. Ș’apoi adă de ’nțelepciune ară fi ca, tocmai cândă se speră pacea, noi să părâsimă câmpul de onore, sanctificată prin sângele nostru ? Nu este pre ’nvederată că, procedăndă astfelă, în loc d’a ne pute completa opera jii’ncepută, în locă d’a trage din acestă luptă avantagiele ce suntemă îndreptă a spera, pe d’uă parte amă perde totulă, înecându-ne tocmai la masă, cum se zice, eră că pe d’alta ne amă atrage nu sprijinulă, simpatia și respectulă aceloră aliați, ci ală loră dispreță ? Aacă ceva. Noi amă luptată și luptămă pentru apărarea și mărirea țării. Suntemă noi enșine beligeranți. Deci, unde s’a mai văzută ca uă națiune să răspundă prin resbelă celui care s-a declarată resbelă, ș’apoi să se retragă și să fieă altora:— faceți voi orice ’nvoire veți vroi și veți pute pentru mine! Voră conservatorii noștril s’ajungemă la asemenea resultate? Și da și nu, căci acestă grupă posedă ’ntr’uă așia grabă însușirile cameleonului, încâtă, mai multă de câtă retorii vechiei Atene, dă la ’ndemână, scrise de mai nainte, frase și pentru și contra. In Septembre bună-oră, el cerură cu stăruință „a se cruța sângele și resursele“ țării, a se „pune capătă sângerosei drame“ a resbelului, a nu se mai jertfi soldații, ci a fi reî ntorși la cămine, ca se apere numai hotarele. 1 2 1 2 Mai în urmă însă, totulă se schimbă; căci, la 19 cuvinte, ne spuseră că „nimeni nu consilieza pe cabinetu a întorce spatele aliațiloru noștril“, eră mai la vale, revenindă, repetată că „nu e vorba a întorce spatele aliațiloru nostril“. Insemnândă că, chiară asta, vorbescă numai de Rusia, eră nicidecum de noi, că numai Rusia este, după dănșii, beligerantă, eră nu și România, și, puindu-ne chiară pe tărâmulă loră, întrebămă : Ce va să fică „a nu le ’ntorce spatele“? Anule ’ntorce spatele va"să<fică asta ’mpreună cu dănșii în fața inamicului împărțind suferințele, vărsându-ne împreună sângele, deja luândă parte și la orice avantagie, și la orice gloriă. Așia doră,seă scriitorii Pressel din Septembre să se ’ntrunescă cu scriitorii Pressel din Noembre, ca unii p’alții să se convingă câtă suntă de patrioți, de logici și de ’nvățați; seă ș’unii ș’alții să renunțe mai bine la meseria de publiciști, decâtă se dea țării spectacolul d’a se contrazice fără curmare, d’a dovedi că nu suntă uăpartită cu principii bine stabilite, că scopul ă le e numai d’a arunca încurcătura ’n spirite și calomnia asupra guvernului. Trupele române ocupă Nicopoli, Vădenii, Rahova,^ibru-Palanka și Lom-Palanka. Poporațiunea bulgară le-a primită cu stâlpări de triumfă și cu urări de bucurie. Micele popore din peninsula balcanică, și chiar Serbia, privescă în noiuă națiune preponderantă, și cu simpatie caută la stindardul României, la stindardul unei națiuni modeste ’n victorie, precum a fostă răbdătore ’n suferințe, ală unei națiuni care nudinieru erea fala creștinătății și care n^I se luptă pentru drepturile cele mai sfinte, pentru ideiele cele mai generose și mai civilisatóre. Tricolorul nostru fâlfîie cu fală pe cetățile inamice, pe crescetură aceloră cuiburi, din care ne venia jafulă și neomenia, pe acele insolinte fortărețe, pe care de la Mihai Vitezulă nu le mai aduseseră la supunere. Străinii ne salută cu aclamări de admirare, numele nostru e buciumată pretutindeni, țara românescă e astăzi pe deplină, de toți și bine cunoscută. Națiunea și-a formată cea mai neî mlădiosă convingere despre vitalitatea și calitățile sale. Ea soie a prețui drepturile pentru care se luptă, ea ’și va sei dară apăra libertățile ce iubesce, le va sei apăra’n contra oricui va mai voi să le sugrume. |jf Rusia, care, ca și Europa, nu ne văzuse de multă la lucru, va continua d’a fi mândră de alianța iei, și ne va susține, și ne va lăuda, și ne va da totă ajutorul, ce pe bună teme să sperămă de la densa. In fine, independința absolută a României nu mai e și nici că mai póte fi pusă ’n discnsiune. Astfelă suntă, pe scurtă schițare, folosesc ce amă dobândită și vomă mai dobândi din resbelulă de față. Amă pute vorbi asemenea și despre avantagjele materiale, ce statură română va urma să dobândescă treptată, în timpulă și după ’ncetarea luptei. In acestă privință însă, ne referimă la cele publicate după foiele din străinătate, în numerile nóstre din urmă, și la cele ce publicămă mai la vale, care răspundă victoriosă la tóte șiovăirile și la tote atacurile protivniciloră noștril. Să citimă, să cugetămă și să urmămă d’a ne face datoria, fără pregetă, cu voioșiă și cu credință, șicum că binele vine totă-de-una acolo, unde datoria este bine ’ndeplinită. Schlessische Zeitung de la 21 Noembre (4 Decembre) scrie următorele : „Rusia va ’nchiăia pace cu Turcia fără vr’uă mijlocire, însă ’n înțelegerile cu Germania și Austria. Resultatul păcii va fi luă dobândire de țări în Asia, eră în Europa va urma imediată a se forma state independinte din țările chreștine de la Dunărea de jos. „Dorimă deră ca căderea Plevne care Zilnică s’acceptă, să pună capătă resbelului, însă, numai după ună resbelă purtată pănă la sfîrșită, pare să urmeze uă pace temeică. „Resbelele numai pe jumătate terminate, ca acela ală Crimeiei ș’ală Italiei de la 1819,totă-de-una ducă la uă pace putredă care conține în sînulă săă sîmburile unoră nouă conflicte. „Prin urmare, e mai bine să țină tota ierna ostilitățile, decâtă să urmeze, după căderea Plevnei, una armistițiu care n’ară avă altă resultată, decât ca diplomația—în decursul iernei—să se ocupe t cu tratări care vor amenința cu multă mai tare pacea Europei decâtă resbelulă localisată. „ Weserische Zeitung, totă de la 21 Noembre (4 Decembre), află de la corespondintele său din Viena următorele amănunte, privintore la atitudinea comitelui Andrassy: „Cabinetul” din Viena nu doresce să se amestece între beligeranți, și cu atâtă mai puțină se gândesce ca, în cestiunea mijlocirii, să se despartă de cabinetul din Berlin. „ Cândă va sosi momentulă oportună pentru uă mijlocire—ceia ce astăzi e încă departe, —atunci Austria va participa la uă astfelă de campania diplomatică, acesta însă numai fiindă sigura că va pute merge mână în mână cu Germania. „Cornițele Andrassy ține fără șiovăire la alianța celor trei împărați, și că mijlocire fără Germania o consideră ca uă violare a credinței sale pentru tratate. „Doresce deră Porta uă mijlocire, și poftesce ca, în răndulă mijlocitorilor, se vede și pe Austro-Ungaria ? In acestă casă, ea trebuie să ’și îndrepte apelulă săă d’uă potrivă atâtă la Viena câtă și la Berlin“. particulari. România se póte în adevără felicita, împreună cu Mine, de acestă succesă importantă, atâtă din puntură de vedere politică ca și din celă militară. Armatei se cuvine onorea acestui faptă. Densa, prin vitejia iei, a desceptată mândria neamului nostru, a reînsuflețită vechile amintiri de glorie și a îndreptată eră și sborulă Vulturului românescă asupra giamiiloră Rahovei, unde Mă înălțase, suntă acum trei secole, Eroulă Domnă Română. Armatei deră, în capulă cărei simță uă deosebită mândrie a Mă afla, se cuvine recunoștința țărei. Arătă, te rogă, la toți mulțămirile mele pentru urările ce ’Mînă trămisă, și primesce, scumpură Meă președinte ală consiliului, simțimintele de afecțiune ce ’ți păstreză. Marele meu cu artieră generală, Poradim, 10 Noembre, 1877. (Monitorulü). CAROL. Aflămă cu uăină plăcere că d. colonelă Lecca, rechemată în armată, a fost numită comandantă ală divisiunei I active, care operesă pe malură dreptă ală Dunării. D. colonelă Lecca se află deja de câteva zile la Rahova. I .P. -iii 1) Pressa da la 10 Septembre. 2) Pressa de la 17 Septembre. Epistola M. S. Domnitorului către d. președinte al consiliului. Scumpula Meu președinte al consiliului,. Cu ocasiunea luare! Rahovei de către virtuosa nóstra este, amă primită mă mare numără de felicitări, atâtă din partea diferitelor autorități din țară, câtă și de la mulți SAMBATA, 26 NOEMBRE, 1877. LUMINEZATE și vei fi. —1 ABONAMENTE. In capitală, un5 anu 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, unu anu 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-IIallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Iopovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. că ună vasă de resbelă italiană străbate marea la castele Albaniei, dară numai în scopul d’a protege vieța și bunurile supușilor italiani. Paris,16 Decembre.— De ieri s’aă începută tratări cu d. Dufaure pentru formarea unui cabinetă parlamentară. Se spera că vor reuși. Domnesce acum uă mare liniștire. Paris, 6 Decembre. — Se crede că nouă cabinetă va fi compusă din centrală stângă. Centrul dreptă refusă d’a face parte dintr’insulă, derăelă va susține. Am începută tratări pentru a’i asigura majoritatea Camerii. Comitetulă diriginteală stângeloră a esprimată dorința d’a se ’nțelege d’a dreptulă cu d. Dufaure. Constantinopole, 6 Decembre. — Mehemet în telegrafieză că de amândouă părțile canonada continuă, și că timpul ă urâtă întârziiazâ operațiunile. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS – Bogoz, 4 Decembre.—La 2 Decembre detașamentul generalului Gurko a avută două lupte strălucite: 1. colona generalului Rownakoff a coborîtă defileulă de la Slatitza și a ocupată satele Klisokivi și Gelopecene, silindă pe Turcia se retrage în tabăra întărită de la Zlatitza. In același timp, colonelul Romanowski mergea asupra Zlatizei, în partea despre vestă de Terevene. Cele două detașamente trebuie să fie acuma în contactă. 2-lea; colona generalului Ellis a luată cu asaltă înălțimile care domină posițiunea turcă de la Arab- Konak, la vestul soselei Sofiei. E că cum s’a săvârșită lupta: Când trupele nostre de ante-gardă se răpediră ca să urce acele înălțimi, fură atacate de 12 tabere turcesc!. Lupta urma cu înverșunare de la 10 jun. până la 3 ore; asalturile repetate ale celor 12 tabere au fost respinse de 4 batalione ale nostre, adică două din regimentul de gardă din Moscva, două din tiraliorii gardei, 2 companii din tiraliorii M. S. împăratului și 2 companii din tiraliorii familiei imperiale. Fuseară momentă cândă posițiunea acestor trupe era forte critică, oferă dibăcia noului comandante ală regimentului de Moscua, colonelul Grippenberg, precum și stăruința și bravura soldaților noștri, triumfală. După al treilea atacă, Turcii au fostă definitivă respinși cu un perdere forte mare și înălțimile dominante fură tare întărite. Ajutorele însemnate aduse mai târziiu de cornițele Șuvalov prmiseră a se întări și mai bine posițiunea cucerită. In aceiași zn a ’ncepută bombardarea posițiunii Arabkonak și Sandonik. La 3 Decembre amă avură 150 de omeni scoși din rânduri. Două omeni din a'l 2-lea batalionă ală regimentului ală 2-lea de Moscua au fostă uciși, locotenentulă Tipold, din brigada artileriei, și suptoficiarulă Metinejan, din regimentul ă de Moscua, răniți aă fostă căpitanulă Delaval Welk, din regimentul ă de Moscua, locotenentulă Dimitriev și supt-locotenentulă Valnitzki. După deslușirile date de prisoniarî, Mellemet-All se află în personă la Arabkonak. (Agenția generale rusă). Londra, 6 Decembre. — Standard crede că represintanții Angliei au îndatorirea de a lua parte la desbaterea tratatului de pace ce se va ’ncheia între Imperatură Rusiei și Sultanulă. Times publică o telegramă din Roma cu data de 5 Decembre, în care se spune: Francia.—Satisfacerea ce simția opiniunea publică cândă afla despre primirea președinților Camerei și Senatului de către mareșalul de Mac-Mahon pare că nu va dura multă. Independința belgică zice că, după ce a ascultată pe d-nii d’Audiffret Pasquier și Giévy, președintele Republicei s’a întorsă către reacțiune și bonapartismă, care ’să ține depărtată de totă lumea și surdă la suferințele țărei sale. Pănă acum situațiunea nu s’a modificată întru nimică. La spreședinție, văntulă bate mai multă de câtă teta-de-una spre resistență. Scrutinulă pentru numirea comisiunii de anchetă, la Senată, n’a dată ună resultată completă. Numai 14 membrii din 18 au fost aleși. Dreptu a reușită a face să trecu 11 din cei 12 candidați cari se aflau înscriși pe lista sea. In Camera deputațiloră s’a urmată verificarea titlurilor, t fără nici ună incidinte. Uă depeșă a agenției Havas, pe care amă reprodusă-o și noi, anundă că a fostă vorba între membrii stângei d’a cere revizuirea articolului Constituțiunei privitoră la dreptul de disolvare acordată Senatului. Acestă punză a fostă în adevără examinată de către stânga, și nu este cu neputință ca elă să figureze printre garanțiile ce s’ară pute formula la ună momentă dată, pentru a le preveni întorcerea unor lovituri parlamentare ca cea de la 16 Mai. Dară acastă sorie a agenției Havas este cu totulă grăbită, cu atâtă mai multă că vă întrunire a ambeloră Camere într’uă Adunare națională este indispensabile pentru revizuirea unui articolă oricare din Constituțiune și că mareșalul, care singură pate convoca uă asemenea adunare, refusă de a o face. Comisiunea alesă de Cameră ca să esamineze proiectul depusă da d. Bardoux este unanimă pentru a cere ca în nici ună casă starea de asediu să nu potă fi pronunțată decâtă cu învoiela Camerelor. Comisiunea care esamineza legea asupra colportagiului, cere libertatea absolută a colportagiului. Italia — Camera deputaților, a începută discuțiunea bugetului. Cu acesta ocasiune, ministrulă de interne, d. Nicotera, a făcută cunoscută sterpirea brigandagiului în provinciele meridionale și mai cu semn în Sicilia, ministrulă a adausă că acestă resultată fericită a fostă obținută mulțămită concursului devotată ale funcționarilor și ală poporațiunilor ă.