Romanulu, mai 1878 (Anul 22)

1878-05-04

ANULU DOUE­PECI ȘI DQUI VOIENCE ȘI VEI PUTEA. A­NUN CIUR 1. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 ban­ Deto » » » paginea III, 2 lei A se adresa: If? ROMANIA, la administvațiuuea (Jian ibű LA PARIS, 1?« Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONBOS, la Eugöne Miooud, No. 81-A Fleet Street, London E. <U. LA VíENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Walfiscligaase 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Stoiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULü Bucuresci,Florarü. Din z­iua cândă resbelulu din Ori­­inte ne sili se concentrămă uă parte din oștirea națională, Camere și gu­vernă regulară ca pământurile ce­­loră chiămațî supt arme să fie lu­crate de către Comune. Nu ne ’ndoaimă că ministerul u din întru a recomandată adese pre­­fecțiloră d’a veghia la ’ndeplinirea acestei datorii bine-facotóre pentru toți și din tóte punturile de ve­dere. Aflămă ânsă, cu mirare și cu du­rere, că unii dintre d-nii prefecți, sunt­ prefecți și primari, nu ’și în­­deplinescă acesta datoriă. Denunțândă dură acesta gravă greșielă d-lui ministru de interne, o denunțămă încă tutoră adevărați­­lor­ Români, ca să veghieze cu toții ca pământurile celor­ de sapt arme să se lucreze de către Comune, îndată și bine. Ori­ce neglijință în acesta privință demoraliseză pe cei chiămațî pentru apărarea întregului pământ­ ale ță­rii , este un nedreptate din cele mai strigátare și uă pagubă pentru produ­cerea țării. Redacțiunea și Administrațiimea, strada Domnei, 14 JOUI, 4 MAIU, 187B. LUMINEZA­TE 81 VEI FI. ABONAMENT­E.:­ In capitală și districte: unul anți 48 lei; șese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimiatru 15 le­i se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la d-uiî Darras-Hilegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas: Laffite et C­une, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă [UNK] 20 BANI ESEMPLARULU­ i­iarele din străinătate, precum se va vede mai la vale, speră încă cu ore­care tăm­ă că se va face pacea. Pacea este un adevără în interesul­ Europei întregi și mai cu semn în interesul­ Rusiei. Imperatorele Ale­­sandru, luândă însuși direcțiunea afacerilor­, contribuie forte a face ca lumea să spere pacea. Cu tote acestea, nu ne putemă opri d’a nu repeți ci­­titorilor­ noștri că, după noi, dorita pace nu este încă pe calea cea bună. Telegramele, pe care le publicămă mai la vale, ne mărescă forte temerea despre m­ă noă și mare resbelă. Temerea nostru cresce, prin cu­vintele zise în Camera din Pesta de către primul­ ministru al­ Ungariei, pe care ierăși le reproduce că mai la vale. Ea cresce prin soirea din Constan­­tinopole, ce ară fi căzută tocmiala ce se făcea între Rusia și Turcia, des­pre retragerea oștirilor­ rusescă de la San-Stefano. Ea cresce prin sei­rea că Turcia a găsită banchiări care să’i facă u­ă noă împrumută. Ea mai cresce prin scriea ce ne comunică unii omeni, care sunt­ a­­desea bine informați, că unii ban­­chieri din Berlin ar­ fi primită d’a face ună împrumută însemnată gu­vernului din Petersburg. Tóte aceste sciri ne pară destul­ de grave, pentru ca să ne inspire temerea despre m­ă noă resbelă. Tóte aceste scrii, combinate cu cele ce vedemă în juru-ne, ne face a­­ Jice guvernului nostru și națiunii întregi, să nu adormá ună singură momentă. Acestă apelă îl­ facemă cu atâtă mai multă, cu câtă vedemă că or­ganele reacțiunii din întru stăruiescă în a se ’ntruni în acusări cu orga­nele reacțiunii din Rusia, și ne in­spiră astă-felă durerosa temere că s’ară puté găsi din noă în țară ó­meni cari să voiéscá să redevie cada toporului străină, pentru a tăia pă­durea românescă. Reacțiunea a luptată în totă tim­­pul ă și prin tóte micjlacele ca să țină poporală română în iobăgia, în stare de proletară j)pe propriu’­ pă­mântă, ca ast­felă să ’lă puta es­­loata în profitul ă intereselor ă iei es­­clusive. Poporală română ânsă isbuti în fine, după multe lupte, să dejóce aceste vitrege silințe, își revendică drepturile și, după luptele a două generațiuni, ajunse să fie liberă și suverană în acesta țară, întreținută cu sudarea frunții, cu vigorea bra­­țelor­ sale, apărată cu prețul­ no­­bilului său sânge. Reacțiunea a favorizată, a dorită și a provocată ocupațiunea României de către armatele străine la 1828, la 1848, la 1853; a primită din mila și îndurarea loră uă putere dispre­țuită, a danțată cu dânsele pe mor­mintele pompieriloră ș’a rădicată toaste pentru vecinica pomenire a luptătoriloră partitei naționale, pe care ’l închisese în temnițe sau îi trimisese în esiică. Dreptatea însă a triumfată până ’n cele din urmă, și națiunea română, prin bine­face­­rile păcii, prin câte-va scule, prin­tre­ care înarmare, prin însușirile’­ înăscute, prin propaganda neobosită a celor­ persecutați de reacțiune, se consolida ast­felă, în­câtă fu ’n stare să mire Europa care n’o cunoscea de câtă după faptele reacțiunii, s’o mire prin vitalitatea, prin avuția, prin e­­roismulă, prin tăria’i de caracteră, prin neatinsa păstrare a libertății ș’a instituțiunilor­ democratice. Aceiași partită făcu te că ce T stete prin putință ca slabi și desti­­nați să fiă Românii, spre a ’i țină fără curmare supt bid­ă și supt ju­gulă privilegie soră. Unirea însă se realisa spre marea-le mâniă, precum privilegiele se desființaseră spre marea loră turbare, învinși în tote, ei nu putură, nu seiură și nu voiră să cedeze. Ast­­fel, se siliră să compromită cu de­săvârșire regimul­ Domnului­ Cuza, prin reîntronarea despotismului, prin ră­­sipă și imoralitate, prin vărsarea sângelui român, supt d-la V. Bo­­erescu la Craiova, supt d. Ion Em. Florescu la 3 Augustă în Bucuresci. Partita liberală putea și era ’n­dreptă să le răsplătescă cu prisosă uă lungă și pasionată persecutare. Ea ânsă, iertătore, îi lăsa liniștiți în mișcarea de la 1866, căci nu vrea să le semene prin simțiminte și prin fapte, căci spera într’a loră îndrep­tare. Cum s’aă îndreptată ânsă, ne-am arătat-o triștii ani ai regimului Ca­­targi, datoria publică cu neasemă­­nare sporită, sărăcia poporațiunii a­­junsă până ’n capătă, jafurile Nico­­lai^floră, violările constituțiunii, sa­­turnalele electorale, arestările pre­ventive și procesele intentate ,Zia­­riștiloră, tote acele fapte degrădă­­tore, care ajunseseră să fră­nesce „generalități“ supt ună guvernă de generală împilare. Intrega națiune se rădica ca să’I înfiereze și să’l resterne : de la sim­plii loră aginți, până la senatorii a­leși, c’ună adevărată curagiă civică, supt propria­ le administrațiune. Și cu tote astea, în loc­ de a cău­ta să se reabiliteze prin fapte ne­­îndoiose de patriotismă, prin dove­direa unei sincere reveniri la simți­minte române, la legalitate, la do­­rulă de interesele țării, ei cute­zară mai ântâiă a <zice că adună­rile legi­ui­ta­re de a­ fi nu suntă fi­dela espresiune a națiunii, apoi — în timpulă graveloră evenimente ce năpădiră asupră­ ne—căzură din con­traziceri în contraziceri, susținură că nu trebuia să ne afirmămă prin fapte și să ne redobândimă dreptu­rile prin noi onșine, și ajunseră pân’a propaga că trebuie să ne tăsămă corpulă cedândă Rusiei Basarabia, ajunseră pân’a fi ceruți de străini ca unelte eficace pentru desmembra­­rea României, pentru umilirea vite­jiei sale, pentru împuținarea legiti­­melor, drepturi ș’a libertățiloră iei constituționale. Și acești ómeni ai odiosului trecută, cari aă mănținută întunerecată spre a nu li-se demasca faptele; cari aă practicată și apoteciată teoria „fran­ței smerite“ și „capului plecată“ la ordinele străinilor­; cari, spre a se impune cu sila la guvernă, în con­tra și fără voia țării, au avută tre­buință de umilire în afară și de vio­­lență în întru­ cari, neputândă pro­voca turburări, le­nă uneltită și le-aă deslănțuită cu alară pe strade, cu tunulă la Bazaca, cu posturile la Mavrodolu, cu glonțele la Giurgiu, cu sabia la Alesandria; acești ómeni vină azi se susție, pentru auzură inamiciloră României, că partita li­berală și guvernulă iei suntă uă cota de tulburători, uă „sectă comunistă,“ ba chiară vânzători ai României, ai acelei Românii pentru care și-aă sacrificată liniștea vieții, averile, o­­dihna bătrânețeloră! Da, re acțiunea are acestă necali­­ficabilă cutezare, căci nu se sfiiesce a susține că partita din care noi a­­vemü onorea d’a face parte, „de la „constituirea iei până a­ fi n’a fa­­­cută de­câtă să nesocotescá avan­­„tagiele liniște­, prudinței și mode­­„rațiunii, și să provoce complicațiuni „și tulb­urări atâtă în politica in­­­teriorá, câtă și în politica este­­„h­orá.“ Noi suntemă tulburătorii, era cei ce aă făcută pe 3 Augustă la Bu­curesci în 1865, și pe 3 Aprile la Iași în 1866; cei ce au organisată bande de bătăuși, permanente pe totă timpul­ regimului soră; cei­­ ce în­cinseseră biciură peste corpul­ între­­gei poporațiuni; cei ce susțină in­teresele străine și, cu uă perfidiă ne­­mai­pomenită, spună că guvernul ă a vândută și vinde, a compromisă și compromite țara, cândă îi susține drepturile și demnitatea cu atâta stăruință în fața unei puteri colo­sale, aceștia sunt­ conservatori paci­nici, moderați, blânzi, onești și sal­vatori ai României! ! De do­i ani și mai bine, organele loră n’au lăsată nici instituțiuni, nici legi, nici persone neultragiate cu cele mai necuviinciose espresiuni. Intențiunea le era d’a scote pe gu­vernă din împietrită’! răbdare, spre a le intenta procese de presă. Gu­­vernulă­ânsa lăsâ ca licința să se ucidă ânsăși, și nu intenta nici ună singură procesă. Și cu tote astea, totă noi suntemă tulburătorii!! Se decretă starea de asediu, țara e năpădită de oștiri străine, mul­țime de cálétori vină din alte țâri în România, spionagiulă se organi­­sază, delațiunea se produce chiară în publică, oră guvernală așeza nu­mai de mijlocele legale, n’aduce nici uă restrângere libertății tribunei, a cugetării, a întrunirilor­ publice, în fine nu așeza de nici uă măsură e­­straordinară, nici chiară d’acelea pe care i-le acorda legea, și cu tote astea totă noi suntemă, după opo­­sițiune, tulburătorii din întru și din afară!! — Ați tulburată bunele relațiuni cu Rusia, ne Z‘cu ele fără a vede, în orbia loră, că printr’acesta se afi­­șeză că facă serviciul­ de delatori. — Da, răspunde­ voma cu întrega opiniune europenă: reacțiunea din Rusia a turburată bunele relațiuni în care ne aflamă cu imperiul­ și cu suveranul­ Rusiei. Da, reacțiunea rusă a isbutită să le tulbure în momentulă cândă, vio­­lândă art. 2 din convențiunea de la 4 Aprile, și-a formulată pretensiunea pentru retrocedarea Basarabiei. Călcată în drepturile, în onorea, în proprietatea și ’n demnitatea sea, România a protestată susă și tare, refusândă cu indignare uă asemenea enormitate. Suveranul­, camerile , guvernul­, toți Românii au fost­ u­­nanimi întru a afirma, în fața lumii, că nu’și aă vărsată sângele pentru ca să fiă desmembrați, slăbiți și neso­cotiți, ci ca să se ’ntremeze și să se nalțe; că voră să fiă ceia­ ce suntă că nu potă precupeți, cu nici ună preță, nici chiară pentru ună degetă din teritoriul soră. Din acesta caută și prin articolul 1­8 din tractatură de la San-Stefano, relațiunile Români­­­lor, cu foștii lor­ aliați, ale cărora ilustra monarhiă le recunoscuse și admirase vitejia, fură turburare.­ Votat-ați și voi, domni din opo­­sițiune, acea memorabilă protestare ? Ați votat-o, prin urmare ați con­tribuită la tulburarea din afară a relațiunilor­ cu Rusia, era­cândă a­­cuzați de acesta numai pe guvernă și partita liberală, sunteți nu numai de rea credință și neleali, dâră și ri­­diculi în fața națiunii. N’ați votat-o? Atunci, daca veți face uă asemenea afirmare, luămă numai asupră-ne totă onorea și tóte folosesc ce-a adusă acea manifes­tare, și constatămă că voi n’ați pro­testată în contra retrocedării Ba­sarabiei, fundă c’ați voită și voiți s’o cedați, precum propune colegulă și unulă din corifeii voștrii, d-lă Nicolae Crețulescu. Noi vomă române cu titlul­ de tulburători, cu mânia reacțiunii ruse, dérfi vomă păstra consciința curată, patriotismulă neclintită, și stima ce­loră ce din nou ne vor ă lovi. Eră voi... voi veți dobândi, ce e dreptă, favorea acelei reacțiuni și dorința iei d’a vé vedé la cârma afaceriloră, énsé — în schimbă — vă veți a­­gonisi disprețuia celoră ce vă voră întrebuința ca instruminte servile, mustrarea consciinței, înfierarea isto­riei și blestemul­ neamului româ­nescă. Câtă despre noi, acum ca tot­­de­una, preferimă se cădemă lup­­tândă pentru drepturile țării, de câtă servindă interesele străine în contra iei; preferimă se simă loviți și se suferimă cu totu națiunea, de câtă sé ne desfătămă pe mormân­­tul­ drepturilor­ și libertăților ă iei, cu reacțiunea ruso-română. SERVITIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 14 M&in. Camera deputaților”.— Principele Auersperg, președintele consili­ului, respundendă la uă interpelare privi­­tore la pretinsa intrare a armatei austri­­ace în Bosnia și Erzegovina, dice : „Politica guvernului n’a încercată nici uă modificare. Guvernul n’a privită nici uă­dată cestiunea Bosniei ș’a Brzegovinei dintr’ună altă puntă de vedere, de­câtă pentru tre­buința d’a lucra cu totă energia putinciosă, pentru a dobândi uă soluțiune, care să o­­fere tóte garanțiele ce se potă dori în contra reîntorcerii periodice a ’mprejură­­rilor­ actuale, precum ș’a desavantegreloră și îngrijiriloră ce rezultă din ele. „Guvernul­ n’a avută nici uă­dată in­tențiunea d’a sustrage acestă cestiune de la aprob­area congresului care e chiamată, în prima linie, a regula într’ună modă de­finitivă starea lucrurilor­ în Oriinte. Elă n’a aspirată nici uă­dată d’a ajunge la uă soluțiune, cooperândă c’uă singură putere. Scirile pe care se ’ntemeieză interpelatorii, și combinațiunile ce deducă din ele, suntă cu totul­ lipsite de temeiă. Constantinopole, 14 Masă. — Contrac­­tul­ pentru împrumutură de 700 mii de livre a fostă supt­ semnată ieri. Dobânda e de 12 la sută și comisionulă de 2 la sută. Veniturile vameleră, pe timpă de cinci­spre­zece luni, au fostă afectate la garantarea acestui împrumută. Principele Labanoff a sosită. Cornițele Zichy, ambasadorele Austriei, a prândită astăzi la Sultanulă. Pera, 14 Maiă. — Proiectulă privitoră la dezertarea simultaneă de către Turci a ce­­tățiloră și la retragerea Rușilor­ de la San-Stefano n’a reușită. In cercurile tur­­cesci se elice c’acestă proiectă n’a fostă aprobată la St. Petersburg. Londra, 14 Maiă. — Discusiunea asupra trimiterii trupelor­ indiene se va face Luni în Camera lordiloră și î n Camera comune­­loră. Generarele Gordon a fost­ numită guvernatore și comandante la Malta.

Next