Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)

1878-09-15

ANULU DQTZE-ț­ECI ȘT DOUI VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto­t­y y pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANȚA, la administrațiunea­­ barului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. DA VIENA, la d-nii Ilaasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VINERI, SAMBATA 15, 16 SEPTEMBRE, 1878. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.il In Capitală și districte: unii anii 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleick­­markt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 RĂNI ESEMPL­ARULU Bucurescî, 27 Răpciune Astăzi s’aă deschisă corpurile le­­giuitóre, într’uă sesiune estraordi­­nară, hotărîtă încă de la finele se­siunii trecute, pentru ca represin­­tațiunea națională sâ se potă rosti la rândulu­i ei asupra situațiunii fă­cută țârei prin tratatul­ de la Berlin. Mesagială Domnescu, pe care­­ la reproducemu mai la vale, a fost­ ascultată de ambele camere întru­nite, cu atențiunea și cu interesul­ ce merită, prin expunerea clară și viu colorată a situațiunii, precum și prin consiliere înțelepte și patrio­tice ce cuprinde, în ceia ce privesce atitudinea de luată spre a asigura viitorul­ iubitei nóstre țări. Situațiunea, din tote puntele de vedere, este după noi presintată și ch­iară soluțiunea, astă­felă cum o înțelege puterea esecutivă, este in­dicată prin urmatórele rânduri, în care ne mărginimă a face câte-va suptlinieri, dreptă ori­ce comentarie. „Nu există Română , o Jice mesa­­gială, de la Domnă până la ultimulă cetățeană , carele să nu deplângă deslipirea unei părți din pământură strămoșescă decretată de Europa. „Ensa, pe lângă acésta durerosa simțire, d-vóstrá, ca mandatari națiunii, ca bărbați maturi, ca pa­ai trioți neclintiți, d-vóstră aveți drep­­tulă și datoria de a privi, do­a­r­ uri,­păni cu sânge rece și grelele împreju­rări în care ne aflămă, și așa de a lua uă­otărîre care să nu ne compro­mită presentulă, care chiar­ să asi­­gure viitorulü­terei nóstre. „Energia națiunilor­ tari se do­­vedesce în timpul­ ispiteloră. „Energia nóstră, în locu dorii de a o îngenuch­ia înaintea restriștei, să o îndoaimă prin esperiința do­bândită că putemă compta pe în­­suși noi, să o oțelimă prin unirea nóstru, să o desvoltămu într’uă con­tinuă stăruire de a vindeca vanele pa­triei, ca așa să dovedimu lumea vita­litatea națiunii latine de la gurele Dunărei.“ Calea de urmată este arătată în aceste puține cuvinte : „Da, domniloră Mei, după ce pe câmpul ă de onore­­amu dovedită că brațulă care a purtată sapa sp­e a purta și arma, să ne punemu cu to­ții la lucru și să facemu pe toți fiii ță­­rei d’a se bucura de bunurile păcii.“ Folosulă reală ală resbelului, pur­tată cu atâta față de România, fo­­losă despre care s’a discutată atâtă de multă, este în sine constatată, în totă însemnătatea lui, prin ur­­mătorele linie, cu care se încheie mesagial­ : „Ori­care a fost h­otărîrea Euro­pei, ori­câtă de durere se sântă pen­tru noi consecințele acestei­otărîri, să avemă uă convicțiune, să o păs­­trămă cu fruntea susă, convicțiunea că ne-amă făcută datoria, că pute­rea morală a României s’a realiază, că națiunea română a dobândită una bună pe care nici chiară adversarii noștri — decă avemă adversari—nu ni-să pute contesta; acestă bună, d-soră Mei, este buna-voința guvernelor­ străine, este stima tutorii națiunilor­, fără osebire.“ Din parte-ne vomă ,fice , fiă ca purtarea națiunii române, în ori­ce împrejurări, departe de a micșora vr’uă­ dată, să nu facă de câtă a mări din ce în ce mai multă pute­rea morală ce ea a dobândită, fiă ca pașii ei, tată-d’a­una înțelepți și șiguri, să ’i asigure pentru vecie sti­ma celorű­ 1­alte națiuni. Reacțiunea a făcută ună însem­nată progresă... teoretică. Pe cândă se afla la guvernă, ea manifesta ună mare dispreță pentru opiniunea publică, și-i contesta drep­tul ă d’a avea vr’uă înrîurire asupra mersului afacerilor­ țării. Unul­ din miniștrii conservatori trata, de pe tribuna Parlamentului, opiniunea publică ca pe „uă femeiă de uliță“. Timpulă o numia „nerodă și gă­­găuță“. Pressa protesta cu căldură în con­tra suveranității brutale a număru­lui și-i tăgăduia dreptul­ d’a se ocupa de afacerile statului. S’aă schimbată înse timpurile: reac­țiunea nu mai are în mână frânele guvernului, nu mai dispune de ave­rea statului, nu mai póte plăti pe devotații iei susțiitori de altă dată, a cărora misiune era de a impune țării cu bata opiniunile guvernului, s’a schimbată deja și reacțiunea... celă puțină în vorbe. Opiniunea publică a încetată și pentru dânsa de a mai fi uă „fe­ j.i_IOÎ15u xlvj o l»J. cDvlfti, ■*-*•'-'*- «£ U ' brutala suveranitate a numărului a devenită idolulă Pressel, adevăratulă suverană, pe care­ să curtenesce ne­contenită și supt a căruia putere și ocrotire se silesce să puie necrumată ideile iei reacționare, pe care le îm­bracă în haina respectabile a inte­resului generale. In noua-i transfigurare, reacțiu­nea se încercă a face ună pusă și mai mare; ea a devenită partizană a intrunirilor­ publice, a petițiuni­­lor­-monstre, pentru care n’avea mai înainte de câtă dispreță. Pressa adresază „marelui partidă conservatoră“ ună căldurosă apelă „de a se scula ca ună singură omă, de a-și da mâna frățesce, și, pără­­sindă obiceiul­ de a sta liniștită, decă nu indiferinte, în facia eveni­­mentelor­, să se întrunască fără în­târziere, să se chibzuiescă asupra mă­­surelor­ celoră mai nemerite ce se potă lua, să înființeze ună comitetă centrale în Bucuresci și comitete speciale în fie­care județă, să orga­­niseze oă propagandă constantă și activă, spre a lumina pe cetățenii bine-cugetători asupra gravelor c­re­ști­uni la ordinea Zilei“. E că reacțiunea ajunsă la înfiin­ța­re de comitete, pe care le numia revoluționare, când­ se făceau de partita liberală. Semnalămă cu bucurie acestă ma­re progresă teoretică, făcută de opo­­sițiune, și nu putemă în­de­ajunsă felicita pe confrații noștri de la Pressa că în sfirșită s’aă convinsă și d-loră, și lucrază spre a convinge și pe alții, că e uă datoriă patrio­tică pentru ori­care cetățeană de-a se ocupa de afacerile publice, ideie pe care o trataă de subversivă și de revoluționară cândă se aflaă la guvernă. Mijlocele propuse de Pressa sunt­ cele mai nemerite, pe do­uă partă pentru a lumina opiniunea publice și pe de alta pentru a se vede lă­murită ce încredere inspiră țarei o­­posițiunea. Suntemă și cum­ că guvernul­ va considera ca uă datoriă din parte­a d’a impune funcționariloră în gene­re, și mai cu osebire celoră­râă nă­răviți supt regimul­ Catargi, și care mai ocupă și astăzi funcțiuni, d’a nu ’și mai aduce a­minte de șica­nele ce făceau acum doui ani mem­­brilor­­partitei liberale, oprindu-le întrunirile, rupându-le petițiunile și programele ce voi să sâ suprscrie, bă­­tândă și arestândă pe cetățeni. Cu modulă acesta, oposițiunea își va pute pune în mișcare tóte influ­­ințele și resultatulă­îlă vomă vede și­­ să vomă judeca cu toții. SERVIȚIULU TELEGRAF[CU ALU AGENȚIEI HAVAS Viena, 25 Septembre. — Politische Cor­responded spune că scirile din Constanti­­nopole lasă se se prevadă că, în urma im­­presiunei forte vină produsă la Consta­nti­­nopole de recentele succese ale armatei austriace în Bosnia, Sullauulu va da în curândű ordine d'a se suptsemna conven­­țiunea cu Austria, lăsându la­uă parte re­­servele ce făcuse pene acum. 26 Septembre­­ oficiale). — Ieri, a sosită la cuartia rulă generale uă deputațiune de la Zwornik și a anunciată supunerea locu­­itoriloru din acelă orașu. Deputațiunî de la Petrovaț, Cuser, Va­ Lniv și Rcrelei nafimfinei s’aă SUpUSU. Desarmarea locuitoriloru um sfîrșită. S’a sechestratü uă mare cantitate de pusei și de munituinî. Belgrad, 25 Septembre. — D. Ristici a fostă rechiemata, ca să formeze unü nou cabinetü. Londra, 25 Septembre. — Operațiunile în Afghanistanu vor­ începe imediată, de va fi nevoie. Guvernul­ indiană are are proba că purtarea emirului Shere-Ali ’î­n fostă in­spirată de generalul­ Stolierof. Mesagiul­ domnescu pentru deschi­derea sesiunii estraordinare a cor­­purilor­ legiuitóre. Astăzi, Vineri 15 Septembre, a avut­ loc și deschiderea sesiunei estraordinare a Corpurilorü Legiuitóre. La orele 11 dimineța s’a oficiată ună Te-Deum la Mitropolia, conformă progra­mului publicată. La 12 ore d-nii senatori și d-nii depu­tați s’aă întrunită în sala ședințeloră A du­nărei. D. ministru ală afacerilor­ străine, în numele M. S. Domnitorului, a dată citire următorului mesagiă: Domniloră senatori, Domniloră deputați, Prin mesagiulă Meu de închidere a ultimei sesiuni, Eă v’amă arătată că Congresul­ din Berlin, preocupată d’a da lumei pacea multă dorită, a transigrată asupra unor c­hestiuni, importante pentru statele mici, dorit b­ună ordină secundară în privința marilor­ interese europene, și că în deosebi România era chiemată a face păcii lumei sacrificii grele și durerose. Totă atuncea guvernulă Meă a luată îndatorirea d’a va convoca din nou, cândă va fi în posițiune d’a cunosce cu deplinătate cele ce Con­gresul­ europeană a fost h­otărîtă în privința patriei nóstre. Acesta o facă astăzi, chiemându­­râ împrejurală Meă în sesiune es­­traordinară. In acestă intervală, guvernulă MeĂ CAROL. (Urm­eză semnăturile miniștrilor­). După terminarea citirei mesagiului, Cor­purile Legiuitore au procedată îndată la începerea lucrărilor­, pentru care d-nii se­natori au trecută în localul­ Senatului. Șe­dință nu s’a putută ține nici la Senată nici la Cameră, din causă că d-nn­ repre­­sintanțî n’aă fostă în numărul ă cerută de regulamentă, a primită de la președintele Con­gresului actulă oficială ală tratatu­lui din Berlin. Asemenea guvernulă imperială ală Rusiei ne-a invitată în modă oficială d’a ne conforma­o­­tărîrei Europei. Ministerul ă Meă va va comunica aceste acte, precum și lucrările ce­a socotită de cuviință d’a înainta în acésta durerósa cestiune. Asta­felu, d-vóstrá va veți afla puși în posițiune d’a va rosti în de­plină cunoscință asupra celor h­otă­­rîte în privința nóstru de marile puteri. Domniloră senatori. Domnilor­ deputați, Europa a primită România în fa­milia statelor­ independente, înapo­­indu’i gurele Dunărei și întinzându’i posesiunile până la Mare. Totă vă­­dată ânsa marele tribunală a chie­mată România la ună durerosă sa­­crificiă, la cedarea județelor­ nóstre de peste Prută! Nu există Română, de la Domnă pânâ la ultimulă cetățeană, carele sâ nu deplângă deslipirea unei părți din pământură strămoșescă decreta­tă de Europa! Ensa, pe lângă acésta durerosa sim­țire, d-vóstrá, ca mandatari ai na­țiunei, ca bărbați maturi, ca pa­trioți neclintiți, d-vóstia aveți drep­tulă și datoria de a privi, de a­ cum­­păni cu sânge rece și grelele împre­­j­urări în care ne aflămă, și așa de a lua uă­otărîre care sâ nu ne com­promită presentulu, car e chiară sâ asigure viitorulu țarei nóstre. Energia națiunilor­ tari se dore­s­­­c îngenuch­ia înaintea restriște­, sâ o înducimă prin esperiința dobândită că putemă compta pe însuși noi, sâ o oțelimă prin unirea nóstrá, sâ o desvoltămă într’uă continuă stă­ruire de a vindeca ranele patriei, ca așa sâ dovedimă lumei vitalita­tea națiunei latine de la gurele Du­nărei ! Da, domniloră Mei, după ce pe câmpul ă de onore ama dovedită că brațulă care a purtată sapa sc­e a purta și arma, sâ ne punemă cu to­ții la lucru și sâ facemă pe toți fiii țârei de a se bucura de bunurile pacei. Astă­felă, v’o mai repetă și astăzi, cum v’amă Zish­id Zi un ^­ică, vomă fi în dreptă de a Zice Eu­ropei că România merita mai multă de la marele aeropagă, că totuși Ro­mânii — fiindă sema de grelele îm­prejurări în mijlocul­ cărora s’a suptă scrisă tratatulu din Berlin — nu despereze de viitoră. Din contra, sa avemă statornica credință că ceia ce rivalitatea intereselor­ și necesită­țile momentului nu ne a dată as­­tăzi mâne ni se va da de către dreptatea mai bine luminată a Eu­ropei. Câtă pentru Mine,­ domniloră se­natori, domniloră] deputați, v’o de- > clară­ binele și râulă ce atingă a­­­­cesta țară, care este a mea, ma a­ ’ tingă și pe mine ! Bucuria ei este bucuria mea, durerile ei suntă du­rerile mele ! Ori­care va fi otărîrea­­ d-vestre, acesta va fi otărîrea mea! Așa dorü, domniloră Mei, cumpă­­­­niți împrejurările cu seriositate, cu­­ sânge rece, cu prevedere politică. Luați exemplu de la strămoșii noș­­­­tri, care în timpuri multă mai grele de­câtă cele ce petrecemă n’aă des­ 5­parată de viitoră și ne-aă păstrată - uă patriă! Ori­care a fostă­otărîrea Europei, ori­câtă de durerese luntă pentru noi consecințele acestei otărîri, sâ avemă uă convicțiune, sâ o păstrămă­m cu fruntea susă , convicțiunea că , ne-amă făcută datoria, că puterea­­ morală a României s’a realiază, că „ națiunea română a dobândită ună bună pe care nici chiară adversarii noștri ~~dacă avemă adversari— nu ni ’nu póte [[contesta; acestă bună, d-soră Mei, este buna-voința guver­nelor­ străine, este stima națiuni­loră, fără osebire. Sesiunea estraordinară este des­chisă și Dumnezeu sa bine­cuvin­­teze lucrările d-vastre. Nota circulară a Turciei. Ministrul­ de externe ală Turciei, Savfet-pașa, a adresată represintan­­ților­ Turciei in străinătate urmă­­torea notă circulară : .Constantinopole, 16 Septembre 1878. „Cunosci evenimentele, ale căroră tea­tru au fostă, îndată după tratatulü din Berlin, Bosnia, Herzegovina și ținuturile învecinate cu Serbia și care evenimente au întârziată esecutarea unora din­otărî­­rile Congresului de la Berlin. Poporele din acele părți, nefiindă înrudite și neavândă nim­că comună, nici în privința religiunii, nici în privința originei, cu statele cu care trebuie se se unăscă, s’aă revoltată în con­tra ideii de anesare și nă­otărîtă a se împotrivi pene la estremitate. „Răpite d’uă forță iresistibilă, aă nei o­­representanți au fostă primele loră victime. Guvernul­ imperiale n’a avută timpă ca se convingă rasele din Bosnia despre ne­cesitatea neevitabilă a ocupării și tóte stă­ruințele lui, pentru împedicarea ciocnirilor­ sângerose între ele și între oștirile austri­ace însărcinate cu ocuparea Bosniei, aă rămasă fără resultată. D’altmintrea, decă s’ară nasce în acestă privință nescari în­­d­uieli, Sublima Portă prea ușoră ară pute să dovedăscă că a făcută totă ce i-aă permisă împrejurările pentru înlăturarea aceloră ciocniri și celă puțină a isbutită să împedece întinderea acelei mișcări în mai multe ținuturi. „In ținutul­ de măr­­ă nopte ală Albaniei, din care uă parte trebuie a se uni cu Ser­bia, eră cea­l­altă cu Muntenegrulă, s’aă produsă între locuitori asemenea mișcări, în scopulă d’a se opune la unirea care tinde d’a ’l despărți de conaționalii,soră și a’i face Muntenegreni și Șerbi. Unii dintr’enșii aă comisă uă înfiorătore crimă, ucidendă­ pe Mușk­ulă Mehemed-Ali , care fostă tri­­misă de Sublima Portă, ca să liniștescă spi­ritele și să’î înduplece a se supune­otărî­­rilor­ Congresului din Berlin. Culpabilii vor­ primi pedepsa meritată, și Subli­ma Portă își va întrebuința autoritatea sea pentru a săvârși câtă mai cureadă schim­barea acestor­ ținuturi. „E spunendu vă aceste­­ evenimente, pa­cea mai mare greutate pe constatarea îm­prejurării că guvernul­ imperială n’a căl­cată nici una din­datoririle séle interna­ționale, că a stăruită necurmată pentru e­­secutarea otărîrilor­ Congresului din Berlin, și, dăca resultatulă n’a răspunsă la aștep­tările săle, nu póte fi nici într’ună chipu declarată respungétoru. N’ama avută tim­pul ă d’a înlătura acele pericole și d’a îm­­pedica acele ciocniri, și ară fi forte ne­­dreptă ani se face imputări pentru greu­tățile ivite, care iau nascere din ensuși sco­­pulu ci» cată a se ajunge. Noi scimă c’amă fostă onești, și acesta o putemă justifica cu probe din cele mai convingătóre. Spe­­rămă deru că puterile voră da cre­sămăntă atâtă declarațiuniloră nóstre câtă și pro­beloră faptelor”. „Primiți, etc. „Savfet

Next