Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)
1878-09-15
ANULU DQTZE-țECI ȘT DOUI VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV. — 40 bani Detoty y pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANȚA, la administrațiunea barului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. DA VIENA, la d-nii Ilaasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VINERI, SAMBATA 15, 16 SEPTEMBRE, 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.il In Capitală și districte: unii anii 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleickmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 RĂNI ESEMPLARULU Bucurescî, 27 Răpciune Astăzi s’aă deschisă corpurile legiuitóre, într’uă sesiune estraordinară, hotărîtă încă de la finele sesiunii trecute, pentru ca represintațiunea națională sâ se potă rosti la rândului ei asupra situațiunii făcută țârei prin tratatul de la Berlin. Mesagială Domnescu, pe care la reproducemu mai la vale, a fost ascultată de ambele camere întrunite, cu atențiunea și cu interesul ce merită, prin expunerea clară și viu colorată a situațiunii, precum și prin consiliere înțelepte și patriotice ce cuprinde, în ceia ce privesce atitudinea de luată spre a asigura viitorul iubitei nóstre țări. Situațiunea, din tote puntele de vedere, este după noi presintată și chiară soluțiunea, astăfelă cum o înțelege puterea esecutivă, este indicată prin urmatórele rânduri, în care ne mărginimă a face câte-va suptlinieri, dreptă orice comentarie. „Nu există Română , o Jice mesagială, de la Domnă până la ultimulă cetățeană , carele să nu deplângă deslipirea unei părți din pământură strămoșescă decretată de Europa. „Ensa, pe lângă acésta durerosa simțire, d-vóstrá, ca mandatari națiunii, ca bărbați maturi, ca paai trioți neclintiți, d-vóstră aveți dreptulă și datoria de a privi, doar uri,păni cu sânge rece și grelele împrejurări în care ne aflămă, și așa de a lua uăotărîre care să nu ne compromită presentulă, care chiar să asigure viitorulüterei nóstre. „Energia națiunilor tari se dovedesce în timpul ispiteloră. „Energia nóstră, în locu dorii de a o îngenuchia înaintea restriștei, să o îndoaimă prin esperiința dobândită că putemă compta pe însuși noi, să o oțelimă prin unirea nóstru, să o desvoltămu într’uă continuă stăruire de a vindeca vanele patriei, ca așa să dovedimu lumea vitalitatea națiunii latine de la gurele Dunărei.“ Calea de urmată este arătată în aceste puține cuvinte : „Da, domniloră Mei, după ce pe câmpul ă de onoreamu dovedită că brațulă care a purtată sapa spe a purta și arma, să ne punemu cu toții la lucru și să facemu pe toți fiii țărei d’a se bucura de bunurile păcii.“ Folosulă reală ală resbelului, purtată cu atâta față de România, folosă despre care s’a discutată atâtă de multă, este în sine constatată, în totă însemnătatea lui, prin următorele linie, cu care se încheie mesagial : „Oricare a fost hotărîrea Europei, oricâtă de durere se sântă pentru noi consecințele acesteiotărîri, să avemă uă convicțiune, să o păstrămă cu fruntea susă, convicțiunea că ne-amă făcută datoria, că puterea morală a României s’a realiază, că națiunea română a dobândită una bună pe care nici chiară adversarii noștri — decă avemă adversari—nu ni-să pute contesta; acestă bună, d-soră Mei, este buna-voința guvernelor străine, este stima tutorii națiunilor, fără osebire.“ Din parte-ne vomă ,fice , fiă ca purtarea națiunii române, în orice împrejurări, departe de a micșora vr’uă dată, să nu facă de câtă a mări din ce în ce mai multă puterea morală ce ea a dobândită, fiă ca pașii ei, tată-d’auna înțelepți și șiguri, să ’i asigure pentru vecie stima celorű 1alte națiuni. Reacțiunea a făcută ună însemnată progresă... teoretică. Pe cândă se afla la guvernă, ea manifesta ună mare dispreță pentru opiniunea publică, și-i contesta dreptul ă d’a avea vr’uă înrîurire asupra mersului afacerilor țării. Unul din miniștrii conservatori trata, de pe tribuna Parlamentului, opiniunea publică ca pe „uă femeiă de uliță“. Timpulă o numia „nerodă și găgăuță“. Pressa protesta cu căldură în contra suveranității brutale a numărului și-i tăgăduia dreptul d’a se ocupa de afacerile statului. S’aă schimbată înse timpurile: reacțiunea nu mai are în mână frânele guvernului, nu mai dispune de averea statului, nu mai póte plăti pe devotații iei susțiitori de altă dată, a cărora misiune era de a impune țării cu bata opiniunile guvernului, s’a schimbată deja și reacțiunea... celă puțină în vorbe. Opiniunea publică a încetată și pentru dânsa de a mai fi uă „fe j.i_IOÎ15u xlvj o l»J. cDvlfti, ■*-*•'-'*- «£ U ' brutala suveranitate a numărului a devenită idolulă Pressel, adevăratulă suverană, pe care să curtenesce necontenită și supt a căruia putere și ocrotire se silesce să puie necrumată ideile iei reacționare, pe care le îmbracă în haina respectabile a interesului generale. In noua-i transfigurare, reacțiunea se încercă a face ună pusă și mai mare; ea a devenită partizană a intrunirilor publice, a petițiunilor-monstre, pentru care n’avea mai înainte de câtă dispreță. Pressa adresază „marelui partidă conservatoră“ ună căldurosă apelă „de a se scula ca ună singură omă, de a-și da mâna frățesce, și, părăsindă obiceiul de a sta liniștită, decă nu indiferinte, în facia evenimentelor, să se întrunască fără întârziere, să se chibzuiescă asupra măsurelor celoră mai nemerite ce se potă lua, să înființeze ună comitetă centrale în Bucuresci și comitete speciale în fiecare județă, să organiseze oă propagandă constantă și activă, spre a lumina pe cetățenii bine-cugetători asupra gravelor creștiuni la ordinea Zilei“. E că reacțiunea ajunsă la înființare de comitete, pe care le numia revoluționare, când se făceau de partita liberală. Semnalămă cu bucurie acestă mare progresă teoretică, făcută de oposițiune, și nu putemă îndeajunsă felicita pe confrații noștri de la Pressa că în sfirșită s’aă convinsă și d-loră, și lucrază spre a convinge și pe alții, că e uă datoriă patriotică pentru oricare cetățeană de-a se ocupa de afacerile publice, ideie pe care o trataă de subversivă și de revoluționară cândă se aflaă la guvernă. Mijlocele propuse de Pressa sunt cele mai nemerite, pe două partă pentru a lumina opiniunea publice și pe de alta pentru a se vede lămurită ce încredere inspiră țarei oposițiunea. Suntemă și cum că guvernul va considera ca uă datoriă din partea d’a impune funcționariloră în genere, și mai cu osebire celorărâă nărăviți supt regimul Catargi, și care mai ocupă și astăzi funcțiuni, d’a nu ’și mai aduce aminte de șicanele ce făceau acum doui ani membrilorpartitei liberale, oprindu-le întrunirile, rupându-le petițiunile și programele ce voi să sâ suprscrie, bătândă și arestândă pe cetățeni. Cu modulă acesta, oposițiunea își va pute pune în mișcare tóte influințele și resultatulăîlă vomă vede și să vomă judeca cu toții. SERVIȚIULU TELEGRAF[CU ALU AGENȚIEI HAVAS Viena, 25 Septembre. — Politische Corresponded spune că scirile din Constantinopole lasă se se prevadă că, în urma impresiunei forte vină produsă la Constantinopole de recentele succese ale armatei austriace în Bosnia, Sullauulu va da în curândű ordine d'a se suptsemna convențiunea cu Austria, lăsându lauă parte reservele ce făcuse pene acum. 26 Septembre oficiale). — Ieri, a sosită la cuartia rulă generale uă deputațiune de la Zwornik și a anunciată supunerea locuitoriloru din acelă orașu. Deputațiunî de la Petrovaț, Cuser, Va Lniv și Rcrelei nafimfinei s’aă SUpUSU. Desarmarea locuitoriloru um sfîrșită. S’a sechestratü uă mare cantitate de pusei și de munituinî. Belgrad, 25 Septembre. — D. Ristici a fostă rechiemata, ca să formeze unü nou cabinetü. Londra, 25 Septembre. — Operațiunile în Afghanistanu vor începe imediată, de va fi nevoie. Guvernul indiană are are proba că purtarea emirului Shere-Ali ’în fostă inspirată de generalul Stolierof. Mesagiul domnescu pentru deschiderea sesiunii estraordinare a corpurilor legiuitóre. Astăzi, Vineri 15 Septembre, a avut loc și deschiderea sesiunei estraordinare a Corpurilorü Legiuitóre. La orele 11 dimineța s’a oficiată ună Te-Deum la Mitropolia, conformă programului publicată. La 12 ore d-nii senatori și d-nii deputați s’aă întrunită în sala ședințeloră A dunărei. D. ministru ală afacerilor străine, în numele M. S. Domnitorului, a dată citire următorului mesagiă: Domniloră senatori, Domniloră deputați, Prin mesagiulă Meu de închidere a ultimei sesiuni, Eă v’amă arătată că Congresul din Berlin, preocupată d’a da lumei pacea multă dorită, a transigrată asupra unor chestiuni, importante pentru statele mici, dorit bună ordină secundară în privința marilor interese europene, și că în deosebi România era chiemată a face păcii lumei sacrificii grele și durerose. Totă atuncea guvernulă Meă a luată îndatorirea d’a va convoca din nou, cândă va fi în posițiune d’a cunosce cu deplinătate cele ce Congresul europeană a fost hotărîtă în privința patriei nóstre. Acesta o facă astăzi, chiemândurâ împrejurală Meă în sesiune estraordinară. In acestă intervală, guvernulă MeĂ CAROL. (Urmeză semnăturile miniștrilor). După terminarea citirei mesagiului, Corpurile Legiuitore au procedată îndată la începerea lucrărilor, pentru care d-nii senatori au trecută în localul Senatului. Ședință nu s’a putută ține nici la Senată nici la Cameră, din causă că d-nn represintanțî n’aă fostă în numărul ă cerută de regulamentă, a primită de la președintele Congresului actulă oficială ală tratatului din Berlin. Asemenea guvernulă imperială ală Rusiei ne-a invitată în modă oficială d’a ne conformaotărîrei Europei. Ministerul ă Meă va va comunica aceste acte, precum și lucrările cea socotită de cuviință d’a înainta în acésta durerósa cestiune. Astafelu, d-vóstrá va veți afla puși în posițiune d’a va rosti în deplină cunoscință asupra celor hotărîte în privința nóstru de marile puteri. Domniloră senatori. Domnilor deputați, Europa a primită România în familia statelor independente, înapoindu’i gurele Dunărei și întinzându’i posesiunile până la Mare. Totă vădată ânsa marele tribunală a chiemată România la ună durerosă sacrificiă, la cedarea județelor nóstre de peste Prută! Nu există Română, de la Domnă pânâ la ultimulă cetățeană, carele sâ nu deplângă deslipirea unei părți din pământură strămoșescă decretată de Europa! Ensa, pe lângă acésta durerosa simțire, d-vóstrá, ca mandatari ai națiunei, ca bărbați maturi, ca patrioți neclintiți, d-vóstia aveți dreptulă și datoria de a privi, de a cumpăni cu sânge rece și grelele împrejurări în care ne aflămă, și așa de a lua uăotărîre care sâ nu ne compromită presentulu, car e chiară sâ asigure viitorulu țarei nóstre. Energia națiunilor tari se doresc îngenuchia înaintea restriște, sâ o înducimă prin esperiința dobândită că putemă compta pe însuși noi, sâ o oțelimă prin unirea nóstrá, sâ o desvoltămă într’uă continuă stăruire de a vindeca ranele patriei, ca așa sâ dovedimă lumei vitalitatea națiunei latine de la gurele Dunărei ! Da, domniloră Mei, după ce pe câmpul ă de onore ama dovedită că brațulă care a purtată sapa sce a purta și arma, sâ ne punemă cu toții la lucru și sâ facemă pe toți fiii țârei de a se bucura de bunurile pacei. Astăfelă, v’o mai repetă și astăzi, cum v’amă Zishid Zi un ^ică, vomă fi în dreptă de a Zice Europei că România merita mai multă de la marele aeropagă, că totuși Românii — fiindă sema de grelele împrejurări în mijlocul cărora s’a suptă scrisă tratatulu din Berlin — nu despereze de viitoră. Din contra, sa avemă statornica credință că ceia ce rivalitatea intereselor și necesitățile momentului nu ne a dată astăzi mâne ni se va da de către dreptatea mai bine luminată a Europei. Câtă pentru Mine, domniloră senatori, domniloră] deputați, v’o de- > clară binele și râulă ce atingă acesta țară, care este a mea, ma a ’ tingă și pe mine ! Bucuria ei este bucuria mea, durerile ei suntă durerile mele ! Oricare va fi otărîrea d-vestre, acesta va fi otărîrea mea! Așa dorü, domniloră Mei, cumpăniți împrejurările cu seriositate, cu sânge rece, cu prevedere politică. Luați exemplu de la strămoșii noștri, care în timpuri multă mai grele decâtă cele ce petrecemă n’aă des 5parată de viitoră și ne-aă păstrată - uă patriă! Oricare a fostăotărîrea Europei, oricâtă de durerese luntă pentru noi consecințele acestei otărîri, sâ avemă uă convicțiune, sâ o păstrămăm cu fruntea susă , convicțiunea că , ne-amă făcută datoria, că puterea morală a României s’a realiază, că „ națiunea română a dobândită ună bună pe care nici chiară adversarii noștri ~~dacă avemă adversari— nu ni ’nu póte [[contesta; acestă bună, d-soră Mei, este buna-voința guvernelor străine, este stima națiuniloră, fără osebire. Sesiunea estraordinară este deschisă și Dumnezeu sa binecuvinteze lucrările d-vastre. Nota circulară a Turciei. Ministrul de externe ală Turciei, Savfet-pașa, a adresată represintanților Turciei in străinătate următorea notă circulară : .Constantinopole, 16 Septembre 1878. „Cunosci evenimentele, ale căroră teatru au fostă, îndată după tratatulü din Berlin, Bosnia, Herzegovina și ținuturile învecinate cu Serbia și care evenimente au întârziată esecutarea unora dinotărîrile Congresului de la Berlin. Poporele din acele părți, nefiindă înrudite și neavândă nimcă comună, nici în privința religiunii, nici în privința originei, cu statele cu care trebuie se se unăscă, s’aă revoltată în contra ideii de anesare și năotărîtă a se împotrivi pene la estremitate. „Răpite d’uă forță iresistibilă, aă nei orepresentanți au fostă primele loră victime. Guvernul imperiale n’a avută timpă ca se convingă rasele din Bosnia despre necesitatea neevitabilă a ocupării și tóte stăruințele lui, pentru împedicarea ciocnirilor sângerose între ele și între oștirile austriace însărcinate cu ocuparea Bosniei, aă rămasă fără resultată. D’altmintrea, decă s’ară nasce în acestă privință nescari înduieli, Sublima Portă prea ușoră ară pute să dovedăscă că a făcută totă ce i-aă permisă împrejurările pentru înlăturarea aceloră ciocniri și celă puțină a isbutită să împedece întinderea acelei mișcări în mai multe ținuturi. „In ținutul de mără nopte ală Albaniei, din care uă parte trebuie a se uni cu Serbia, eră cealaltă cu Muntenegrulă, s’aă produsă între locuitori asemenea mișcări, în scopulă d’a se opune la unirea care tinde d’a ’l despărți de conaționalii,soră și a’i face Muntenegreni și Șerbi. Unii dintr’enșii aă comisă uă înfiorătore crimă, ucidendă pe Mușkulă Mehemed-Ali , care fostă trimisă de Sublima Portă, ca să liniștescă spiritele și să’î înduplece a se supuneotărîrilor Congresului din Berlin. Culpabilii vor primi pedepsa meritată, și Sublima Portă își va întrebuința autoritatea sea pentru a săvârși câtă mai cureadă schimbarea acestor ținuturi. „E spunendu vă aceste evenimente, pacea mai mare greutate pe constatarea împrejurării că guvernul imperială n’a călcată nici una dindatoririle séle internaționale, că a stăruită necurmată pentru esecutarea otărîrilor Congresului din Berlin, și, dăca resultatulă n’a răspunsă la așteptările săle, nu póte fi nici într’ună chipu declarată respungétoru. N’ama avută timpul ă d’a înlătura acele pericole și d’a împedica acele ciocniri, și ară fi forte nedreptă ani se face imputări pentru greutățile ivite, care iau nascere din ensuși scopulu ci» cată a se ajunge. Noi scimă c’amă fostă onești, și acesta o putemă justifica cu probe din cele mai convingătóre. Sperămă deru că puterile voră da cresămăntă atâtă declarațiuniloră nóstre câtă și probeloră faptelor”. „Primiți, etc. „Savfet