Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)

1878-11-25

10B4 stri, prin armele și trupele nóstre, la nevoia, ca să respingă orîce agresiune făcută fără provocare.“ Ducele d’Argyll,care, cu câteva dre înainte, telegrafia lordului Northbrook că „era trebuinciosü d’a întrebuința uă mare prudință în promisiunile de ajutoră materială ce s’ură face emirului“, scrie acum că cabinetul„ nu împărtășesce nici decum temerile emirului și că autorită pa lordală Northbrook se dea lui Șir-An asigurarea că „Engliteza va man ține cu otărîre politica mea în favorea Afganistanului“. Ense, tocmai de acestă d espresiune nedefinită se temea emirulu și doria se o veda înlocuită printr’uă declarațiune mai înțeles». Intr’uă convorbire, celordulă Northbrook avu cu trămisură lui Șir-An, celă d’ântâiă spuse că, supt orecare condițiuni, Engliteza este dispusă să dea emirului asigurarea că ’sți va sprijini cu banii și cu armele sele, și, în casă de nevoia, cu trupele sale; înse forma nesigură a espresiunii lăsă îndoaială în spiritul trimisului, în câtă privia realitatea îngagiamenteloră ce lua Englitera. Aceste asigurărî, d’altmintrelea, nu erau date de câtă verbală, și puțină după acesta lordulă Northbrook scrise directă emirului că „după părerea sea, cestiunea avea un așa de mare importanță, încâtă era mai bine să s’amâne discuțiunea pentru uă ocasiune mai oportună“. Răspunsul emirului către lordul Lytton. Estragemii din corespondința diplomatică de care vorbim și următorulu respunsu alü emirului Sir-Ali la scrisorea vice-regelui Judhelor, asupra trimiterii unei misiuni engleze la Cabul. După complimentele obicinuite, emirului Jice, Ama primită, prin miijlocirea nababului Golam- Husein- Khan, scrisorea Escelenției Vostre privitore la trimiterea unei misiuni amicale. Cunoscemü cuprinsului ei;deja nababulu nu fusese încă primită în audiență și eu încă nu citisemü scrisorea Esc. V., cândă amu primită uă comunicațiune adresată supusului meu Mirza-Kubiballah-Khan, de către comisarul engleză la Peșavur. Gitindă acesta scrisóre, amu rămasă uimită, și într’ună modă neplăcută impresionată de tonulu amenințâtoră cu care s’adresa, mui amică bine intenționată, uă scrisóre plină de reclamațiuni, cu tóte că avea, dicese, de obiectă uă misiune amicale. Acesta misiune, sosind o astă redă prin forță, ce resultaiu, ce folosă, ce rude póte ave? Dup’acesta, amă luată cunostință de trei alte scrisori din acelașă isvoră, și redactate în acelașă zonă, care fuseseră adresate funcționarilor mei. Astafelu, în timpu de câteva zile, mină trecută pe supt ochi mai multe scrisori din acea parte și nici una din ele nu era scutita de espresiuni brutale și de cuvinte aspre, contrarie curtenirei și politicei, și tóte scrise într’unu tonă contrariu obiceiuriloru amiciției și relațiunilor sociale. In acea epocă, ea eramă supt lovitura întristării și a durere! din causa destinului (mortea unui fiu) și sufletul ă incă era în prada unei adânci turburări; puțină răbdare și tăcere din partea funcționariloru guvernului britanică ară fi fostă cu totul ă la locul ă seu. Ție sema Esc. V. d’acestă stăruință brutală și grăbită în vederea obiectului dorită și a locului conferinței propuse și cum funcționarii guvernului au ajunsă a discuta și a descoperi subiecte de imputare. Ținând o sema de scrisorile funcționariloru britanici, emanate de la ei, și astăzi în manele propriiloru mei funcționari, e veditű că acestî din urmă, în nici uă privință, n’au voită se de doveda de ostilitate séu de oposițiune în contra guvernului britanică, nici că dorescă inamiciția seu resbelulă cu vr’uă putere. Deri, daca vr’uă altă parte, fără causă nici cuventa, va arăta nedreptate în contra guvernului meu. Gestiunea e lăsată în mâna lui Drey și la suprema mea voință. Prostimatură nababa Golam-Husein, purtătorulu acestei scrisori, a cerută, după instrucțiunile guvernului britanică, permisiunea d’a se retrage, ceia ce i s’a și acordată. Dată Duminecă, 6 Octobre. Serbia și tratatul de la Berlin. Se scie ifice Independința belgică de la 8 Decembre, că principele Milan a strămutată, acum câte-va iile, reședința guvernului său de la Belgrad la Niș; președintele consiliului de miniștri, d. Ristiel, a plecată asemenea la Niș, unde se va deschide Skupcina. Gestiunea de căpetenia cu care va ave să se ocupe acestă adunare este regularea situațiunii Evreilor, în conformitate cu prescrierile tratatului de la Berlin. In faptă, Evreii se bucură de câteva timpu, în Serbia, de uă libertate destulă de mare, durii tratatulu de la Berlin cere ca ei să fie declarați cu desăvârșire egali cu celelalte confesiuni religiose. Guvernul serbescu, dice încheiându independința, are unu mare interesă de a da fără întârziare acestei cestiuni uă soluțiune favorabile, căci mai multe puteri facă să depindă de acesta restabilirea noueloru relațiuni diplomatice cu Serbia. Patriotismulu femeilorű române in timpulu resbelului. Ni se trimite urmatorulu articolu, căruia îi domu cu plăcere locu în colonele nóstre , atrăgându asupră’î atențiunea d-lui ministru competinte: Resbelulu din urmă, care a dovedită lumii vitejia ostașului română, ne-a oferită, pe lângă tóte relele și avantagiele lui, și ocasiunea d’a cunosce și aplauda patriotismulu femeiei române din tote părțile. Câtă ne simțiamă mângâiați veijândă că, pe cândă fiii țerei își făceau cu demnitate datoria în lupta eroică pentru onirea națiunii, firele întregei națiuni, demne urmașe ale strabunelorü lorai, alergau să aducă obosululorii pe altarul patriei, dândă sprijinulă loră causei naționale. Demnele române și-au împlinită cu demnitate și onore datoria ce le era impusă prin numele ce portă, prin simțimintele ce nutrescu, și nu numai cele din România liberă și independinte, ci și cele de dincolo de Carpați. Acestă purtare a domneloru române merită deplină recunoscință. Ea merită și îndemnă , căci e bine d’a nutri aspirațiunile frumóse și nobile ale unei națiuni. Acesta, credema, a fostă și scopul creării ordinului „Elisabata Domna“. Domnele române din Austro-Ungaria, adică cele din Bucovina și Transilvania, au participată cu zelă la ajutorarea ostașiloru români răniți. Listele ofrandelor, trimise de comitetele acelora domne către Crucea roșie din România, sau către guvernulă română, s’aă verjură publicate prin diferitele foi române. Stă acum la guvernă d’a întrebuința bine acésta instituțiune a decorațiunii pentru domne, a căreia menire este, nu numai d’a recompensa faptele emininte și patriotice ale domnelori, ci și a da pentru viitorii unui îndemnă la astăfelu de fapte vrednice de imitată. Nu ne îndoaimă dorit că guvernul nu va trece cu vederea nici pe acele fiice ale României, care aparținu altorai state și care au îngrijită ca să nu lipsescă pe altaraiă națiunii nici ofrandele Româniloră transcarpatini. SOIRI D’ALE sPILEL În capitală. Ieri, au sosită la gara Târgovișteî 62 vatăne cu soldați ruși și au plecată apoi spre Giurgiu.# Aflămă cu multă plăcere sosirea în Bucureșci a tânărului violonistă Arnold Rosenblum, laureată al conservatorului din igiena, care va da mai multe concerte,a concursulu fratelui său Eduard Rosenbum (violoncelistă) ș’ală mai multoră ariste din capitală. * In săptămâna trecută (de la 12—18 Nommbre) s’au născută în capitală 104 copii și numerulu morțiloră s’a urcată la 141. Atragemű atențiunea omeniloră compet iați asupra acestei stări de lucruri, care pare a se perpetua. Din județe. Citimă în Monitorulu de aiti: „D. iprefectuală județului Teleormană are cunoscută că d. Anton Buhlea, proprietarulu moșiei Petra, din acelă județă, pe lângă că a renunciatu la munca soldațlor, chiemați supt arme în timpul d restelului, apoi acum a mai renunciatu și la ijma cuvenită din pogonele ce familiele acetora soldați aveau semănate pe proprietaea d-sele, ale cărui costă se evaluieză la urna de lei 2,500. „Ministerulúderii, în facia unei asemeea lăudabile fapte, se grăbesce a aduce înlțămirile sale d-lui Anton Buhlea." ROMANULU, 25 NOEMBRE. 187S Din țevile latine. In urma circularei adresată prefecțiloru de către ministrulu de justiția ală Italiei, autoritățile au intentată peste una sută și patru-zeci procese în contra afiliațiloră cu Grecii Barsanti și internaționala și au dată oă mulțime de mandate de aducere, care s’au și esecutatu. La unele tribunale acusații sunti citați d’a dreptur ă. Celă mai mare contingență de procese îl oferă Curțile de Apelă din Lucca și din Bologna. Cluburile Barsanti, care au fost închise de poliția, au fost în totă Italia treizeci. Crisa, ce amenință ministerulu italiană Cairoli, se trădără deja prin simtonie destulă de însemnătare. In ședința de la 27 Noembre a Camerei deputaților, ministerulu n’a avută de câtă uă majoritate de 6 voturi asupra unui proiect de lege din inițiativa lui și care prevedea desființarea unora drepturi de importare. Se pretinde că 120 deputați, între care d-nii Crispi, Nicotera și Peruzzi, sunt hotarîțî a combate ministerul.; derii se speră că acesta va avea uă majoritate îndestulătare spre a se menține. O Senatulă italiană revindică dreptul de juridicțiune în privința atentatului de la Neapole, susținândă că crima comisă de Pasanante trebuie să fie considerată ca una atentată la siguranța statului și, prin urmare, după Constituțiune, trebuie a se supune la judecata Senatului. Jurisconsulții și bărbații politici consultați de ministerii s’au declarată contra constituirii Senatului în înaltă curte de justiție pentru casulă lui Pasanante. —D. Cairoli sufere încă de rana sea, care supurăză necontenită. Are friguri, pe care doctorii se silescü a le combate cu chinină. M. S. Regele vede deja pe primulu 8 cü ministru și conversezi ore întregi cu dânsulă. Se speră că d. Cairoli se va restabil curénda și va lua parte la desbaterea numeraselor interpelări ce s’aă adresată în Cameră și Senat. Se sjice că d-sea va pune cestiunea ministerială cu ocasiunea uneia din acele interpelări; dărămarea și legitima, popolaritate, de care se bucură primul ministru, îi asigură isbânda în contra adversariloru săi coalisați. ■ resbelu e nedreptu și póte conduce la noui nedreptăți, care ară puteaduce căderea imperiului Indieloru. j —Sciri venite de la Adrianopole, direuă telegramă din Viena, anunciă că în acelu orașu se concentrăză multe trupe. Aă sosită deja 6,000 omeni din cavaleria. Aceste trupe vor ierna probabile și la Adrianopole. —In cercurile bine informate se dice j după uă telegramă din Odesa, că versiunile , ce au publicată ziarele austriace, despre i alocuțiunea ce principele Dondukos-Korsa■kofa adresată deputațiunii bulgare înainte de plecarea sa la Lividia, sunt e sagerate din mai multe punte de vedere . S’adauge că principele Dondukos a fostă invitată într’ună modă formală d’a nu mai face politică personală, ci d’a observa instrucțiunile ce-a primită d’a dreptul de la împăratulă. * — Muktar-pașa, plecândă la Ianina, a primită misiunea d’a aștepta trimiterea delegaților greci, d’a schimba vederile celor două guverne și d’a pregăti negocieri oficiale. * — Scrisori confidențiale din Constantinopole, care concordă cu informațiunile primite la Londra, o jice uă telegramă Agenției Havas către ziarele franceze, lasă să se crădtă că se pregătesce uă nouă convențiune între Turcia și Englitera. Ea ar fi multă mai importantă și mai completă decâtă convențiunea de la 4 lunii, privitore la Cipru. Se crede că Englitera va lua protectoratulu Asiei. Cestiunea împrumutului de 20 milione livrează fi în legătură cu acestă combinațiune. Insula Cipru ar deveni proprietatea Englizezii.* — După Gazeta Germaniei de Nord, oboselele ce au causată d-lui de Bismarck lucrările Congresului și sesiunea Reichstagului, cu tóte că atunci dânsulă era în stare de convalescință, impună, după opiniunea [ medicilor], marelui cancelari uă absolută 1 odină, câtă se ava pură de lungă, ceia ce nu’i va permite d’a asista la solemnitatea primirii împăratului la Berlin. Din străinătate Guvernulă austriacă a încredințată unora bei mai multe posturi însemnate în organizarea politică și administrativă a Brzegovinei și Bosniei. Wiener Zeitung, tăiară oficiale, înregistreză mai cu osebire numirea lui Ivan Musici ca comandante supremă ală gendarmeriei în Erzegovina. Doui alți bei au fost numiți, celă d’ântâiă caimacană la Gacko, alți douilea la Nevesinge. * —D. Gladstone a ținută la Greenwich, în luna de 1 Decembre,, una discursă, în care atacă ideia de guvernă personală, având grija d’a face deosebire între suverană și miniștri. Regina Victoria, a isisa d. Gladstone, e una modelă pentru supușii săi, apoi a lăudată fidelitatea sea pentru Constituțiune. Oratorele a imputată guvernului d’a nu fi comunicată nimică Parlamentului asupra cestiunilori pendinți de mai mulți ani cu Afganistanul, în privința trimiterii unei misiuni. Mai multă, a adausa dânsulă, resbelulă s’a declarată și invasiunea a începută înainte de deschiderea Parlamentului, care altă dată era marele consiliu al națiunii și care acum sămănă mai multă cu Parlamentul Franciei înainte de 1879. La argumentulu că guvernul e susținută de majoritatea Parlamentului respunde, următă d. Gladstone, că Parlamentul n’are dreptulă d’a renuncia la prerogativele săle parlamentare, și înșciințezu într’una modă solemnă pe poporală engleză că nu trebuie să părăsăscă principiile de libertate, care l'au făcută fericită. Tratândă cestiunea priuntelui, oratorele se silesee a dovedi că conservatorii, prin politica loru, au fostă într’ună sensă adevărații amici ai Rusiei. d. Gladstone denundă asemenea divisiunea Bulgariei. Capulă oposițiunii s’a ocupată apoi cu resbelulă în contra Afganistanului și a declarată că banii chieltuiți pentru acestă resbelu sunt chieltuiți pentru desenarea Engliterii. Donsulă demonstră că Englitera ie asupră șî uă mare respundere și că acestă respundere va începe cu victoria. D. Gladstone a respinsă mai multe aserțiunile contra memorandului din 1873. Donsulă a examinată cu minuțiositate docutmentele ce s’au publicată și încheiă pri ’uă elocinte perorațiune,ficêndu c’acestan Noua lege militară a Greciei. Noua lege militară votată de Camera Greciei consacră servițiulă obligatori pentru toți cetățenii de la 21 până la 40 ani, înlocuirea e suprimată într’ună modă definitivă ; cozurile de scutire prescrise de vechia lege sunt menținute cu orecare modificări, dări numai în timpi de pace. In timpi de resbelă, toți tinerii care nu sunt atinși de infirmități, său nu facă parte din eleri sau din corpul învețătorilori , sunt supuși la servițiulă militară, ca și ființü celü mai mare ale văduvei și susținătorulu familiei. Uă alta inovațiune nu mai puțină însemnată este acea care admite în servițiele auxiliare ale armatei pe cea mai mare parte din tinerii cuă constituțiune slabă, care nu pot servi în armata activă. In timpă de pace, elevii de la scala de arte și de meserii, studeații de universitate din cele din urmă anu vor putea dobândi unu concedii până la sfîrșitulfi studieiori soră. După espirarea acestui concediu, ei trebuie să se ducă la corpurile respective. Toți cetățenii eleni sunt supuși duri la servițiulă militară personală în timpă de nouăsprezzece ani. Ei vor servi trei ani în armata activă, șase ani în reservă și jece ani în armata teritorială. Protestarea Statelor Unite ,în contra Germaniei. Corespondința americană de la 26 Octobre publică supt acesbu titlu urmatorulu articole : Uă notă, săi mai bine instrucțiuni au trebuită să fie trănise săptămâna acesta de către guvernul din Washington, în privința nouelor încercări făcute de Germania spre a cuceri în fine oă bucată de păimântü pe conținintele americană. Insula Cu 1ragao nu va fi cedată într’ună modă valabile de Olanda Germaniei, și acesta nu- imai pentru că Statele Unite, credinciose doctrinei Monroe, nu voiescü ca uă nouă putere europeană să se împlânte în Lumea Nouă. Istoriculü cestiunii e acesta: cabinetulu din Berlin, înțelegându prin [esperiința celoralalte popore că nu-i e cu putință d’a păstra marea sea marină militară și comercială fără colonie, vrea să-și procure una cu orice preță. Și acesta e motivulă atitudinea săle către Nicaragua. Se rădica la înălțimea unei cestiuni internaționale uă afacere de familia, în care se amestecă și consululă germană, și se presinta cabinetului nicaraguană ună ultimatum atâtă de fsageratü, în câtă principele de Bismarck spera că elu va fi respinsă. Acestă speranță fu înșelată, cabinetul nicaraguană se feri cu dibăcia de resbelăt și prin urmare a d’uă învingerejsigură, care ară fi avută de efect și d’a ceda Germaniei unula din porturile săle. Acesta își schimbă obiectivul, și e pe cale d’a face să i se cedeze Ouragao de către Olanda, care oferise deja în zadaru acestă insulă Venezuelei în schimbul menesării la Guiana engleză a unei limbi din pământul Venezuelei. Fără afacerea, atâtă de repede condusă la Nicaragua, a deșteptată temerile cercurilor oficiale din Washington, unde doctrina Monroe e încă temeiată politicei tradiționale a Statelor Unite. Pe d’altă parte, departamentali statului e fericită d’a găsi uă j Ocasiune pentru a dovedi că nu e umilituiu servitori alu cabinetului din Berlin, cum a fostă acusatu din tóte părțile, cându s’a publicată înșciințarea dată de d. Bayard Taylor, ministru americană în Germania, care sfătuia ca concetățenii săi care călătoriră să se supună la tote eapriiiele poliției germane. Administrațiunea d-lui Hayes e sigura că, în timpi de alegeri, uă vigurosă politică americană o va face să câștige mai multe voturi americane decâtă ^va perde voturi germane; căci prestigiul dlui de Bismarck a trebuită se se micșoreze de la 1870 încace, în spiritur luminată ale cetățenilori americani de origine germană, deorece New-Yorker Staats Zeitung, celă mai mare alutoru organü, intitulăză cu cuvintele „uă victorie a recțiunii“ articolulü în care d. Ottendorfer stigmatisăză legea anti-socialistă. Dăcă se va insinua că Olanda pote ceda Germaniei Curagao, de vreme ce Statele Unite au lăsată pe Suedia liberă de a^ceda Franciei St. Barthelemy, ministrul americană va respunde că Germania n’a avută și nu pate să aibă nici-uă dată posesiuni în America, pe când Francia n’a derogată de la tradițiunea și echilibrul americană, rescumperândă de la altă națiune europenă cea mai mică parte din imperiul seculari ce ea poseda în Lumea Nouă. ———■ ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA ORDINARA 1878—1879. Ședința de Joud, 23 Noembre, 1878. Ședința se deschide la orele 2 d. a., supt președința d-lui vice-președinte Sc. Fastia, fiind presiați 98 d-ne deputați. Sumarulu ședinței precedinte se aprobă. Se comunică demisiunea d-lui An. Stolojanu ca vice-președinte al Adunării, ânsă punându-se la votă nu se primeșee. Se pune la votă demisiunea d-lui V. Alesandrescu Urechiă din mandatură de deputată și se primeșee. Se comunică demisiunea d-lui A. Văsescu din mandatură de deputată, dera Adunarea n’o primeșce. Se pune la voti demisiunea d-lui A. Sihlanu din comisiunea financiară și se primeșce. Adunarea procede la alegerea comisiunii comunale și la alegerea unui ală șaptelea membru în comisiunea de petițiuni și pensiuni. In acestă din urmă comisiune se alege d. P. Ghica, care a întrunită 42 voturi. In comisiunea comunală sunt alta și : D-nul R. Ștefănescu cu 45 voturi, G. Rădescu 39 , N. Constantinescu 28, și I. Isvoranu 28. Se procede la alegerea comisiunii de răspunsă la adresa tronului și resultatulu scrutinului e cele următori : D-nii E. Costinescu cu 62 voturi, I. Codrescu 61, P. Grădistănu 58, D. Giani 50, N. Fleva 46, C. Grădistănu 44,I. Nauu 44. Ședința se rădică la orele 4 și jumătate, anunciându-se cea viitare pe a doua ji, 24 Noembre. Justiția civilă în Francia. II. In anul 1876, s’aă formată 4,022 societăți comerciale, adică: 3,442 în nume coective, 322 în comandită, 239 anonime și 19 cu capitală variabile. Cifra totală diferă dă puțină de cele din anii trecuți: 4,216 în 1875;—4,323 în 1874;—4,077 în 1873 și 4,572 în 1872. Totă astăferă a urmată și numărul acteloru de disolvare de so-