Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-14

38 Starea lucrurilor în Basarabia Golos dă amănuntele următore asupra efectelor întrunirei Basarabiei române cu Rusia : «Se scie că tratatulu de la Berlin n’a specificații timpurii pene când și locuitorii din Basarabia de curândă anexată pot opta pentru naționalitate. De aci rezultă că, atunci cândi acésta provincia a fost predată autoritățiloru nostre, acesta cestiune a fostă discutată și resolvată în modulă următoră : »Se voră observa precedentele de la 1857 cândă aceiași parte din Basarabia a fostă predată Moldovei. In acea epocă timpulu de opțiune fiind afișată la trei ani, și de astă dată locuitorii din Basarabia voră avea trei ani pentru a-și alege naționalitatea. »Colonii Bulgari din Basarabia, pe lângă pământurile ce au primită în 1875 de la guvernul română, în proporțiune de 50 disetine de familie, ceră necontenită a li se ceda nouă pământuri din domenie. Aceste cereri nu pot fi satisfăcute, din cauza apropiatei împărțiri de pământă ce s’a făcută în favorea lor, acum trei ani. Pe de altă parte , trebuie a se resolve definitivă cestiunile privitore la afacerile domeniale, și mai cu osebire la contractele de datorii teritoriale, de vreme ce funcționarii români au luată cu dânșii uă mare parte din arhive. »De la anexarea Basarabiei, fiecare din orașele cu orecare însemnătate cere să fiă rădicată la rangul de capitală de districtă. Bolgradulă și Cahululă au sorit, în acesta privință, la titlulă foră de vechi capitale rusescî înainte de 1857 și, pe lângă acestea, Renii, care e chiemată la ună mare viitoră comercială, de cândă funcționază regulată drumulă de seră Bender-Galațî. »Verisarea de cărți de jocă forma penă acum ună capitală destulă de însemnată în bugetul orașelor, care aveau monopolulă soră și care să cedaă prin contractă la particulari; contraconii aveau în depositu însemnate cantități de cărți cumpărate din străinătate. Dorit, de cândă fruntaria rusesca a fostă înaintată pene la Prută, aceste cărți străine aă căzută supt lovitura legii rusescî și au fostă sequestrate de administrațiunea vămiloră. Alți întreprinzători ruși s’aă înfățișată îndată cu cărți rusescî, învestite cu ștampila, oficiale, și aă cerută municipalitățiloru drepte s ă d’a vinde în orașe. Dară municipalitățile n'au putută acorda acesta permisiune, necredându-se în dreptă d’a rupe contractele anteriore înainte de a se (i otărîtă cestiunea de autoritățile de susu.] »Producătorii și debitanții de vinuri moldovenești s’au găsită asemenea într’uă situațiune încurcată. Basarabia produce puțină vină și pene acum ea, și’lu procura, din Moldova. Se făcuseră mari cumpărări in 1878 înainte de culesilă viitoră. Deră, în momentul predării, acesta vină a fost considerată ca vină străină și prin urmare supusă la însemnate drepturi de intrare. Guvernul, voindă și acorde locuitoriloru tote înlesnirile în măsura posibilității, a autorizată in libertate vânzarea vinurilor române, cumpărate mai înainte de 9 Octobre 1878. D. Depretis mai declară că guvernul va opri orice demonstrațiune care ară putea jicni bunele relațiuni cu străinătatea. Elă nu voiesce să corespundă dorinței d-lui Vitteleschi de a -și schimba politica, deorece eventuala mărire a țerilor vecine ară aduce vătămare Italiei. Anunciă plecarea din Atena a comisarilor pentru delimitarea fruntariei între Turcia și Grecia, precum și trimiterea comisarilor turci la liga albanesă. In fine, ministrulă italiană declară, reservând iîșî a mai respunde și în ședința următore, că Italia se va ține de tratabilă din Berlin și să va apăra în întru în contra discreditului și în contra violării de către alte puteri. In cliua următore, d. Depretis continuă a respunde la interpelarea d-lui Vitteleschi și dice.i Guvernulă va recomanda delegatului italiană la’ Constantinopole de a grăbi câtă se va pute opera de organisare a Rumelieî. Principiul libertății religiose este un condițiune pentru recunoscerea independinței Serbiei și României. Guvernul se va sili, în înțelegere cu puterile, a apăra interesele creditorilor Turciei. E în interesul Italiei ca în privința regimului actual e din Tunis să nu se facă un schimbare radicale. In privința cestiunii egiptene, guvernulă ar trebui să se esprime cu reservă, deorece negocierile suntă încăpendințî. Guvernul va veghia cu lealitate pentru ca tote disposițiunile tratatului din Berlin să fie esecutate. In urma acestoră declarațiuni, d. Vitteleschi se unesce cu moțiunea propusă de d. Montezemolo și primită de d. Depretis și, punându-se la votă, Senatulă o încuviințază. Declarațiunile d-lui Depretis. In respunsul său la interpelarea d-lui Witteleschi, pe care amă resumată-odilele trecute, d. Depretis declara că primeșce resoluțiunea d-lui Montezemolo, care cere esecutarea tratatului din Berlin. Donsuloi negă isolarea Italiei; neutralitatea sea n’ară li necondiționată; nici ună actă ală guvernului seă nu implică că politică aventurosa, care ară avea in vedere aspirațiuni anexioniste seă împărțire de teritorii străine; scomptele despre intențiunile Italiei asupra Albaniei ar fi curate invențiuni. Negreșită că simpatiele desinteresate ale poporațiunilor orientale pentru Italia nu s’aă recită; acesta se dovedeșce prin ovațiunile pentru consulii italiani ai Bulgariei; asemenea și Bosniacii au trimis,ă cu permisiunea autorităților austriace, că adresă către regele Umbert, cu ocasiunea atentatului. D. Depretis mai asigură că relațiunile cu Germania ar fi dintre cele mai cordiale. Donsulă citesce că notă confidențială a d-lui Bülow, de la 19 ianuarie 1878, către d. de Launay, în careotărîrea împăratului de a trimite pe principele de coronă la Roma, la înmormântarea regelui Victor Emanuel, se explică ca uă deosebită dovadă de amidă pentru Italia, și se accentuieză, în numele d-lui de Bismark, că visita principelui de corona la Roma va convinge pe Europa despre strînsa legătură ce esre între Germania și Italia. RUSIA IN 1878. Rusia, a căreia desvoltare interioră a fostă din tete părțile lovită într’ună modă simțită, a fostă adâncă turburată ântâiu de agitațiunea panslavistă și apoi de atentatele nihiliștilor. Agitațiunea panslavistă s-a liniștită puțină după resbelă, a nihiliștiloră a crescută. La 5 Februarue, că femeia tîneră, Vera Sasulici, comitea oă încercare de omoră asupra generalului Trepoff, prefectă ală poliției. Achitarea sa de către juriu făcu mai multă impresiune decâtă chiar și crima și mesajele de rigore luate de guvernă nu reușiră nici se desarmeze, nici se descurajeze de inamicii lui și la 17 August, generarele Mezontref, capulu înaltei poliții, căciu lovită de uămână necunoscută. Mai de unai, tulburările provocate de junimea universitară au revelată trista condițiune morală în care se află uă parte a societății ruse ,și urmările periculose ce potă avea, pentru ordinea de lucruri stabilită, regimul politică aflăzi în ființă. Mari și seriose reforme pară a fi neapărate spre a remedia uă stare de lucruri atâtă de îngrijitore. Din județe. Vocea Covurluiuim află că trupele nostre au ocupată fruntaria dintre Dobrogea și Bulgaria pe linia indicată de comisiunea europeană, cra nu după pretensiunile Bulgarilor.* Comisiunea financiară numită de Adunarea generale a Reuniunii femeielor române (Iași) pentru a verifica complulu de gestiune ală d-nei Elisa Roșu, casiera Reuniunii., pe timpulă de la 8 Noembre, 1877, până la 8 Noembre, 1878, publică procesulă-verbală care conține constatările sale. După acelă procesă-verbală, saldulă aflată în casa societății la 8 Noembre, 1877, era de 54,960 1. 46 b., de la 8 Noembre, 1877, până la 8 Noembre, 1878, s'a încasată 21,688 l, astăfelă că fondulă totală s’a urcată la 76,648 1. 46 b. Din acestă sondă se scade suma de 16,333 lei 91 b...chieltuită. Deci, averea societății la 8 Novembre 1878 consta în 60,314 1. 55 b. în titluri și bani. Comisiunea consta ândă regularitatea ținerii comptabilității, și mai presusă de tote buna voință și laudabilulu devotamentă ce a pusă d-na Roșu în administrarea și prosperarea fonduriloră acestei salutare instituțiuni, exprimă d-nea Roșu mulțumirile și felicitările sale. Constatândă cu fericire strălucitele resultate cea produsă și produce Reuniunea femeiloriX române de la Iași, ne credemă datori d’a’i adresa căldurosele nóstre felicitări. Frumosulă și laudabilulă esemplu ce dai acesta societate ară trebui să gâsască imitatóre în tote d-nele române. * Comitetul centrală ală domnelor române din Iași a oferită 500 cămăși pentru omenii din armata teritoriale, care s’aă și dată în primirea reg. 13 de dorobanți. Ministerulă, esprimă prin Monitorulü de astădî, vinele sale mulțămiri pentru acestă patriotică ofrandă. SOIRI D ALE PILEI. Din capitală, Camera deputaților are înscrise la ordinea dilei urmatorele proiecte: 1) Proiectulă pentru reorganisarea ministerului de externei; 2) proiectulă pentru judecătoriele comunale și de ocale ; 3) raportul ă comisiunii de anchetă asupra situațiunii casei pensiunilor; 4) raportată comisiunii socoteleloră pe anii 1862, 1863 și 1871; 5) proiectul ă pentru înființarea creditului agricolă; 6) raportul ă și proiectură prin care se acordă ună scădementă întreprinseloruluî acciseloră din Brăila. * A. R. B. Domnulă, în urma raportului d-luî ministru al afacerilor străine, a binevoită a acorda d-luî doctoră în medicină N. Calenderu înalta autoritare de a primi și purta Însemnele ordinului St. Stanislas clasa II, ce i s'a conferită de M. S. Imperatulu Rnsielară, și însemnele ordinului Corona Prusiei, ce i s’a conferită de M. S. împăratului Germaniei, rege ală Prusiei., Asemenea d-lui colonelă Cantili Grigorie i s’a acordată înalta autoritate de a primi și purtă insemnele ordinelor: St Vladimir clasa IV cu spade și St Stanislau, clasa II cu placă și spade, ce i s’aă conferită de M. S. Impăratulă Rusieloră. * Escelența sea Savfet-pașa, ambasadorele Turciei la Paris, a sosită alaltăieri în Capitală în trecerea sea spre Paris. Aséra a asistată în loja princiară la represintațiunea operei italiane, dată în beneficiulu d-rei Luchessi. ROMANULU, 14 IANUARIU, 1879 Din țevile latine Le Journal Officiel ală Franciei publică ună decretă prin care senatorele Denormandie se numesce guvernatore ală bancei Franciei.* Neue Freie Presse primeste din Paris urmatorea telegramă cu data de la 21 ianuarie . Senatulă nu va adresa guvernului nici uă interpelare. Senatorii republicani se silescă a restabili unirea între grupurile republicane și între acestea și guvernă. Revocarea mai multor comandanți de corpii, precum și a prefecțiloră de Senate probabile. Journal des Débats se unesce cu la République française : isbânda cabinetului se pute menține numai prin uă răpede schimbare de funcționari; menținerea inamiciloră Republice în funcțiunile publice ară revolta poporală și ară jicni morala sea politică. * Vice-amiralul Touchărda, murită la Paris la 20 ianuariu. * 1 )in Paris se telegrafiaza cu data de la 22 ianuarie . Desbinarea între partite totă mai durată, cu tóte silințele republicanilor, patrioți d’a mijlocită unire, marele din provinciă se declară mulțămite cu resultatul votului de Luni.* Ministerul marinei din Francia a primită scirî din Sidney cu data de la 21 ianuarie, după care starea din Noua Caledonie ar fi forte favorabile. Colonele mobile francese aă isbutită a respinge pe insurgenți spre stâncile de la capul Goulvăin. După acesta, aceste stânci fură luate de Francesc, după un luptă crâncenă. Din străinătate, Din Berlin se telegrafiazá către Neue Freie Presse urmatorele : «Ună articolă interesantă, publicată de Gazeta Germaniei de Nord asupra cestiunii israelite din România și asupra tratatului din Berlin, lasă a se înțelege că Germania va ține strînsă la acestă tratată față cu propunerile de compromisă ale României. ** S’anundă din Berna (Elveția) că subvențiunea drumului de seră de la muntele Sant- Gothard a fost primită cu 263 464 ha în contra 107,335 m. * Ex ședința de la 21 ianuarie a Camerei belgiane guvernală a depusă proiectul de lege privitoră la instrucțiune. Invățământulu va fi gratuită pentru cei fără midhele; se vor forma comitete școlare speciale, a cărora sarcină va fi de-a veghia ca părinții să -și trimită copiii la șcală. Studiul religiunii se va lăsa pe sema părinților și a preoților diferitelor culte. Acestoră din urmă școlă le va pune la disposițiunre pentru acestă sfîrșită ună locală, în care vor pute preda lecțiuniile foră afară de orele de clasă. * Gazeta de Luxemburg anuncă că principele Alexandru ală Țeriloră de Josu va fi numită ca succesorii ală unchiului seu principele Enrică.* Din Stuttgard se anundă viitorea logodire a principelui de Battenberg, candidatură la tronul Bulgariei, cu marea ducesă văduvă Vera, ală căreia soeră, ducele Eugeniu de Würtemberg, a murită acumă doui ani.* — Ducele și ducesa de Mecklenburg- Schwerin au sosită în ziua de 17 a. c. la Petersburg, , spre a asista la cununia fiului sor, cu fiica marelui duce Mihail I. Ei au fost primiți la gară de împeratură Alexandru și de marii duci. 1 * In urma cererii tribunalului din Berlin, ministrul de justiția ală Austriei a dată ordină de-a se estrada socialistul Liebermann, care a și fostă escortată pene la granița Germaniei (Simbach) de către poliția austriacă.* — Din Belgrad se telegrafiaza că Scupcina a redusă, cu ocasiunea votării bugetelor, 1,500,000 franci din bugetulu ministerului de resbelă. * — Principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei, sosindă în Dresda, s’a dată loaia trecută mă baiu la Curte jin onorea sea. Cră ieri Vineri s’arată uă represintațiune de gală în teatrul Curții. Diavulă f Ar venire din Roma află că în Constantinopole se consideră ca sigură alegerea lui Bozo Petrovici, președintele Senatului muntenegreană, ca Domnă al Bulgariei.* — Uă telegramă din Petersburg anuncță că despăgubirea de resbelă a Turciei s’aficiată la 300,000,000 ruble de argintă și că modulă plății a fost reservată pentru oă regulare ulterioră. —• Se asigmă din Coppenhaga că se urmeza negocieri cu scoputl ă de a dobândi renundiarea ducelui de Cumberland la tote drepturile sale asupra Hanovrei și asupra ducatului de Brunswick, cu condițiune ca Prusia să înapoieze ducelui tote bunurile confiscate de la părintele său. * Adunarea Alsaciei-Lorenei s'a întrunită la 23 ianuarie la Strasburg. Consiliul de resbelă chemată să judece afacerea vasului Marele Alegetor (Grosser-Kurfürst) se va întruni la Berlin, în palatul Amiralității, la 27 ianuarie. De la 1873, guvernul germană a chieltuită 4,620,000 mărci pentru cumpărare de torpile și o sumă de 600,000 mărci figurată pentru acelașă scopă în bugetul pe 1879—80. Construcțiunea vaselor de resbelă figurăză în acestă bugetă cu suma de 12,811,000 mărci. * Agenția rusă de la 21 ianuarie anunciă urmatorele : După soliile sosite la ambasada turcescă din Petersburg, semnarea tratatului de pace definitivă se va face astăzi. * Un telegramă din Charkow cu data de la 22 ianuarie, dice că în urma unui viscolă furiosă cu zăpadă, care a ținută trei dhile, comunicațiunea pe linia Charkow-Asow s’a întreruptă. 7,000 lucrători sunt ocupați cu desfundarea liniei ferate. Liniele Pultawa și Sumy sunt asemenea întrerupte. Pe linia Sevastopol și Moscova-Kursk, comunicațiunea este forte anevoiosc. Proiecte de lege pentru consiliere județene. — Urmare 1) —• CAP. VI. Despre relațiunile consilielor județene cu Statulu. Art. 76. Sunt supuse aprobării Domnului, înainte de a se pune în lucrare, în 1) A se vedea Românul de ieri, chieierile consiliului asupra obiectelor următore : 1. Bugetul cheltuieleloru județului, mijlacele pentru a le acoperi, precum și împrumutările pe care județulu s’ară vedea nevoită a le contracta, și care nu întrecă uă decime a venitului anuală ală județului. Eră acele, ce ară întrece acea cjecime, suntă supuse încuviințării Adunării ’ legiuitóre. Datoriile ce ară contractamă județu, precum și dobânzile loră, • se trecu ’ neapărată, potrivită cu scadența loră, în rândul ă •chieltuiele loră obligatóre ale bugetului și sunt supuse tuturora reguleloru prevedute pentru acele chieltuieli. 2. Crearea de stabilimente de folosit publică pe cheltuiela județulm. 3. Cumpărările, schimburile, înstrăinările și transacțiunile județului, privitóre la averi mișcătore, a cărora valorează trece peste oă decime a venitului anuală, ale județului. 4. Actele menționate în precedinte, relative la averi nemișcătore ce suntă două valore mai mică decâtă a"a treia parte din venitulă anuală ală județului. Eră cândă aceste acte privescă averi nemișcătore ce sunt,ă două valore mai mare decâtă a treia parte din venitură anuală alu județului, ele sunt supuse, încuviințării Adunării legiuitore. 5. Construcțiunea de driuxiuriî, poduri, canale și alte lucrări publice, făcute, în totală sau în parte , cu chieltuiala județului, cândă costulu soră totală trece peste a cincia parte din venitul județului. Art. 77. Domnulă aprobă deliberările asupra obiectelor arătate în articolul precedinte, fără modificare, adică așa precum s’aă votată de consiliu. Eră dăcă guvernul ară judeca că închieiarea consiliului este a se amenda, elăe întorce cu observările sale și amână aprobările până după altă desbatere. Domnulă ca se póte refușa aprobarea sea la unulți sub mai mulți articoli ai bugetului județean, încuviințându’lă pentru restu. Dacă consiliulunaru înscrie în bugetă totală sau partea alocațiunilor, trebuitóre pentru acoperirea chieltuielelor obligatóre, ce legile până în sarcina județului, saudecă nu s’ară întruni,’ său s’ar despărți fără a vota chieltuielele obligatóre , atunci ’ comitetul permaninte, după cererea prefectului, trece de datoria (ex-officio) în bugetă acele chieltuieli în proporțiune cu trebuințele județului. In orice casă alesă, bugetul devine lucrătorii numai prin ordonanță domnescă. Daca, miijlocele județului n'ară ajunge pentru acoperirea tuturoră chieltuieleloră obligatóre, guvernul propune Adunării legiuitore uă lege pentru a se acoperi neajunsulă prin crearea din nour miijloce. Nici uă chieltuială facultativă nu se pute' înscrie de datoriă (ex-officio) în bugetul județeană, fără a se vota mai întâiă de consilium județeană. Art. 78. Încheierile consiliului asupra obiectelor arătate în art. 76 se consideră de dreptă ca aprobate de Domnii, decă în termenii de 20 zile, de la data împărtășirii încheierii, n’a intervenită din partea guvernului că /.încheiere motivată prin care fiseză noulă termenii ce peste trebuitorii a se pronuncia. " . Art. 79. In temmenul afișată în articolulu precedentă, Domnulă pote anula tote actele consilieloru județene, care ară fi contrarie interesului generală séa eșite din atribuțiunile loră. Domnulă mai pute suspenda aducerea întru îndeplinire a acelor acte, fără a fi sa ună termenul deră în ambele cazuri guvernulă este datoră a presinta ună proiectă de lege Corpurilor. Legiuitare, încheierile consiliului județeană, ce nu voră fi fostă anulate de Domiță în termenul ă arătată, sau asupra cărora, după ce le-a suspendată, guvernulă n’aru prestata uuă proiectă de lege Corpului Legiuitorii, în sesiunea cea mai apropiată, devină lucrătore și nu se mai potă anula decâtă în puterea unui votă ală Camerei. Ordonanțele Domnescî, cuprindeadă anularea sau suspendarea încheierilor, consilieroră, ‘simtă motivată și se publică în Monitorulu oficială, supt nici ună cuviinlă consiliere județene nu, potă refuza de a se conforma acestoră ordonanțe. Art 80. Orî-ce întrunire a consilieloru județene, care să ară constitui și ară delibera afară de timpul ă și contrariă modului arătată de art. 28, 33, 39, 40, 42, 43, 44, este nelegale. Orice actă sau încheiere s’ară face într’uă asemenea întrunire, se consideră ca neurmate și nu potă avea nici ună efectă. Prefectulu județului redige procesulă-verbală despre cele întâmplate și să transmite ministerului publică, spre legitima urmărire prin canalul judecatorescă. Consiliariî, ce voră fi luată parte la întruniri nelegale,’ se voră pedepsi cu închisore de la uă lună penă la doi ani, iată aceaotărîre ’í pote declara esclușî din consiliul ă județeană pe timpă penă la 4 ani din dina condamnării. Pentru consilieri î ânse, care ară dovedi că, deși aă asistată la asemenea întruniri nelegale, nu s’aă împărtășită la încheieri eșite din atribuțiunile consiliului sau interesului generală, tribunalul va pute admite împrejurări atenuante, și reduce pedepsa. Art. 81. Nici ună consiliă județeană ,nu se póte pune în corespondență cu consiliul unui altă județu, asupra unor obiecte eșite din atribuțiunile sale; asemenea , nici nu póte face proclamări sau adrese căttre locuitori.