Romanulu, mai 1879 (Anul 23)

1879-05-04

ANULU DOUE­ ț­ECI ȘI TREI VOIESTE SI TEI PUTEA. A­N­umc 1 D­R­I. Linii? de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No 81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU întrunire publică electorală. Tineri 4 Marti, la 8 și jumatate ore sara precisa, se va ține ultima Întrunire electorală, a partidei na­ționale liberale din Bucuresci. D. Emil Costinescu va vorbi despre cestiunea Evreilor­ și despre deslegarea iei. Asemene vom­ lua cuvântul­ și d-nii Pană Buescu și Aristid Pascal. Comitetul­ electorală din Bu­­curesci alu partidei naționale liberale. In ședința sea de la 27 Aprile, comitetul­ a decis­ urmatorele : La colegiu­l­ I de deputați alü județului Ilfova susține candi­datura D-LUI GEORGE VERNESCU La colegiul­­ II de deputați propune și susține candidatura D-LUI PROCOPIE DIMITRESCU La colegiul­ I de senatori, comitetul­ partidei naționale libe­rale nu combate candidatura D-LUI DIMITRIE GHIKA și nu va propune una candidată în contra­ I. La colegiul­ II de senatori, propune și susține candidatura D-LUI DOCTORU SEVERIN Candidații pentru colegiul­ III și IV de deputați se vor­ publica mai în urmă. I VINERI, 4 MATO 1879. LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI.­­ 2=­ABONAMENTE. In Capitală și districte, una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrafiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­­markL IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se ref­usă. 20 BANI ESEMPN­ABULII Péné în acestă momentă (2 ore) cunoscemü resultatulă alegerii biu­­rourilor­ definitive de la 5 județe. 4 simtă liberale și a­nume la Ilfov, Dâmbovița, Putna și Romanați și 1 din oposițiune: celă de la Bacău, Bucuresci,­­ Punaru. Rare­ori a fost­ data unei par­tide politice să aibă fericirea și în acelașă timpü durerea ce simte a­­stăzi partida liberală, ch­emü fericirea, pentru că într’a­­devĕru e uă fericire de a vede mai întregă națiunea, amici și adversari, recunoscîndu dreptatea și adevĕrulu ideiei emise în 1866 de partida li­berală. Ebreofilii cei mai încăpățînați, cari voiau să dea Evreilor­ drepturi în masă pentru a face din el clasa de mijloc­ a României, și ebreofogii cei mai nereconciliabili, cari au fă­cută să se înscrie in Constituțiune alți douilea alineatü alți art. 7, s’au întrunită în fine cu toții—celu pu­țină în vorbe—în giurula ideiei ace­­lora câți­va omeni înțelepți și pre­­vedători cari, la 1866, au avută pe de­uă parte curagiula de a înfrunta una prejudiu­ă , era pe de alta pa­­triotismul, de a încerca să dea ce­­stiunii israelite uă soluțiune nu nu­mai conformă cu ideiele secolului, ci și cu interesele economice , politice și sociale ale țarei. Ebreofili și ebreofagi recunoscu a­­stăfji marea greșelă ce s’a fa­cut a punêndu în Constituțiune alți douilea alineatü alți art. 7 și toți într’unii chorü suntu de părere de a se șterge. Negreșită, este pentru noi­uă mare satisfacere de a vede că, după două­­spre­zece ani de cugetare, nu s’a putută găsi una mijlocă mai buna pentru resolverea acestei cestiuni, de câta acela propusă la 1866 de ca­pii partidei liberale. Simțimă éasé în acelașă timpu și uă mare durere, ved­éndu că națiu­nea e silită a plăti amarü rătăcirea de la 1866, greșala de a se fi luatü după nesce omeni cari n’au luptată cu ea și pentru drepturile iei, după nesce omeni pe cari pene atunci nu-i vér fuse nici vă­dată în fruntea iei. Acea mare greșală e astăzi a­­mară resplătită prin amesteculu stră­­inilor, în resolverea unei cestiuni curate interne. Pentru prima dată cândă națiu­nea și-a plecatu urechia la șaptele adversarilorü partidei liberale, pen­tru prima dată cândă n’a ascul­tată sfatulă acelora cari o călăuzi­seră uă jumătate de secolă în lup­­ta’i politică, a comisă uă greșelă și prin acesta a dată ocasiune vrăjma­­șilor, de-a ’i arunca acusarea de in­tolerantă, de barbară. Déci trebuie—și negreșită că tre­buie—ca trecutul, se servescä de lecțiune pentru presiune și pentr­u viitoră, suntemă și cum­ că învăță­­mântul­, ce resultă din faptul ă de la 1866 și din urmările ce­a avută, nu va fi perdută pentru poporulă română, că elă îlă va ave totă­dea­­una în vedere, de câte ori va fi ch­­e­­matü să se pronuncie între partida liberală-națională și între cea așa­­ zisă conservatóre. Amă arătată, în numerele prece­ding, ideiele ce le-a avută partida liberală de la 1866 Íncepe, în tote împrejurările cândă­spinasa cestiune a Evreilor, a fost­ adusă în desba­­tere. Ingrijitóre pentru păstrarea națio­nalității române în starea de tăină și de puritate trebuinciuse spre a se pute menține în fa­ia celora­l­alte elemente adesea inamice de care era și este înconjurată, partida liberală a voită a resolve principiul­ egali­tății religióse, înscriindu’lă în Con­stituțiune , ca ună omagiă adusă ideielor­ secolului, dérti­n’a cuge­tată de a introduce în cetatea ro­mână elementulu evreiescă pe care l’a crezută străină de țară, străină de limba, străină de interesele și de aspirațiunile nóstre naționale. Nu totă așa a urmată și partida rjisă conservatóre; ea s’a încercată a introduce pe Evrei în cetățenia română chiar pe furișă; asemeni încercări s’a­ făcută prin legea co­munală din 1874 și prin conven­­țiunea comercială austro-română. Precum amü arătatű ideiele sus­ținute în trecut, de unul­ din ca­pii partidei liberale în cestiunea E­­vreilor­, suntemă datori a arăta și pe ale conservatorilor­, pentru ca țara să le judece, mai cu sema fiindă că denșii se silescă a le ascunde și a le atribui partidei liberale. La 1875, cândă se discuta con­­vențiunea comercială austro-română, cee ce­­ ficea d. P. P. Carp, fostă ministru conservatoră, bărbatulă re­cunoscută în mai multe rânduri de Timpuri ca represintante și stegară ale partidei conservatóre : »Vino acuma la aceia ce s’a numită din partea preopinențiloră cestiune socială, ce­­stiunea­ Evreiloru. Discutândă cestiunea, voi lăsa la oă parte modală mea personală de-a trata cestiunea, căci supt acestă punctă de vedere amă dată probe de m­ă evreofilismă care a displăcută chiară la unii din­amicii mei...... »Sciți cum puteți să deslegați acesta ce­stiune ? Se va spună că: Să ’mi dați voie să aducă înaintea Adunării ună faptă pe­trecută în ’societatea Junimii de la Iași. Intr’uă fără amă discutată cestiunea E­­vreiloră până la 3 ore din nópte; unii erau contra, alții pentru, fără ca să ne putemă convinge unii pe alții, ca totă-dea­una cândă pasiunile se amestecă în asemenea cesti­uni. Eșindă de-acolo ca să mergemă pe a­casă, zărimă tocmai la ușa casei din care eșiamă ună bietă Evreă, care lucra la 3 ore după miedul­ nopții, la meseria sea,­m­ă adevărată tabloă ală lui Rembrandt. Dintr’uă cârciumă de alături eșiaă trei lu­crători români cântândă cântece patriotice și plini de vină. Amă aretată atunci con­­trac jicătorilor ă­mei acestă contractă și te­­amă­­ fișă : Eco totă cestiunea Evreilor). 8 Décá ebreofilismul ă d-lui putută displace chiar d-loră Carp­a Maio­­rescu, Iepurenu, etc., cunoscuți ca cei mai mari amici ai Evreilor­, suntemă și cumi cu elă displace cu atâtă mai multă țârei, și mai cu osebire părții de peste Milcovă pe care d. Carp a represintată-o și în numele căreia a vorbită. Partida liberală a avută un pro­gramă stabilă, bine definită, de la deschiderea cestiunii israelite pâné astăzi, pe cândă în cea conserva­tóre s’aă întrecută unii pe alții în ebreofilismă, ajungându pâné a se desgusta reciprocă. Cândă la ordinea­­ jilei e resolve­rea cestiunii Evreilor­, alegerea în­tre aceste doua partide nu mai póte fi Indouiasa. Cei ce au crezută și cred­ că E­­vreii nu suntu unii pericolü pentru naționalitatea nóstra, nu vor ă pu­tea resolve cestiunea în sensul­ a­­devératelor­ interese naționale, po­litice, sociale și economice ale țarei. Dorința de-a face din Evrei clasa de miijlocă, adică ună elementă cu care se precumpânescu democrația, constituiesce pentru partida conser­vatóre uă vedita incapacitate de a resolve cestiunea în folosulă țârei. Acestea eramă datori­a le amin­ti încă vă dată alegotorilorü. Voiescă ca cestiunea să fie resol­­vată în conformitate cu interesele țărei — alegă pe membrii partidei liberale ; Voiescă ca libertățile publice să existe și să fie respectate — alega pe membrii partidei care a respec­tată aceste libertăți chiară în tim­­pul­ resbelului; Voiescă economiă în financie, vo­iescă bugete echilibrate — alegá pe membrii partidei care, primindă­uă situațiune compromisă, cândă aface­rile nu mai puteau merge fără m­ă nucă împrumută de 70 de milione, a administrată trei ani țara fără împrumută, facând o și ună resbelă din cele mai gloriase și plătindă la timpü tate anuitățile împrumuturi­­lor­ publice. Țara are astăzi în mână sortea sea. Cum își va așterne, așa se va culca. Primimă de la Bacău un telegra­mă care conține denunțări în ade­­verü forte grave în contra admini­­strațiunii și a­nume în contra pre­fectului, care ară fi mersă cu inge­rințele în alegerile colegiului ală­lV-lea, pene a bate cu mâna sea pe ună primară, pentru că n’a făcută să se alegá delegații ce ’i plăceaă d-lui prefectă. A bate pe ori­cine este ună actă culpabilă, pedepsită de legi; a bate pe ună primară este ună actă încă mai gravă; și décâ bătaia vine de la ună înaltă funcționară asupra u­nui primară, faptulă are oă deose­bită gravitate; în fine, déci acesta bătaie este provocată de uă causă electorală, complică cu delict­ul­ de bătaie pe acela de ingerință în alegeri, și trebuiesce imediată con­statată și pedepsită cu cea mai ma­re asprime. Fără a ne formaliza de insinuă­rile și de sarcasmele aruncate de sub­­scriitorii telegramei din Bacău asu­pra președintelui consiliului, d. Ion Brătianu, de­ore­ce [scrmă că ale­gerile daă în ori­ce timpuri nascere la totă felulă de iritațiuni, ceremă d-lui ministru ală justiției sĕ ordo­ne imediată uă anchetă, pe atâtă de imparțială pe câtă și de severă. Ceremă ca faptulă denunțată în­tr’una modă precisă de unii numera destulă de însemnată de cetățeni din cei mai dacăă, sĕ se notabili din județul ă constate imediată, și daca va fi astă­felă cum s’a denun­țată, prefectura să fie imediată de­stituită și dată judecății. Guvernul­ trebuie să procedă în acesta cestiune, ca în ori­ce alta de acesta natură, cu răperjiciune și cu mare severitate, spre a declina prin fapte ori­ce solidaritate cu abuzu­­rile ce le ară comite nesce agenți administrativi, ce n’ară fi putută uita încă vechiele și culpabilele a­­pucături ale regimului trecută. Să se gândescu bine d. ministru de justiție că asemeni ómeni suntu capabili să compromită nu numai guvernulă celă mai sinceră, dérü și că întréga partidă. Asteptămă de la d. ministru ală justiției uă acțiune grabnică și se­veră, în privirea graveloră denun­țări ce ne vină de la Bacău. După aretarea acestui faptă, care chiară déca s’ară constata că s’a comisă, ară remânea ca ună faptă isolată ivită într’ună singură județă din cele trei­­ jeci alețarei, și negre­șită că va fi pedepsită cu tota as­primea ce merită, se semnalămă a­­stă­ ji că măsura generală ce face o­­nore regimului liberală de astăzi și în specială inspectoriei generale a gardei naționale. In urma denunțărilor­ făcute, și de noi și de alte­­ ziare liberale, că unii șefi din garda orășenască s’ară încerca să așeze de posițiunea lor, și de organisarea militărască de care dispună, spre a ingera în alegeri, d. inspectoră generală ală gardei na­ționale a dată ună ordină de zi pe totá garda națională din țară. A­­cestă ordină de­­ ji este pe atâtă de precisă și de categorică, în ceia ce privesce interzicerea absolută de a se usa de posițiunea de comandantă și de organisarea gardei spre a in­gera în alegeri, pe câtă și de in­spirată de cea mai sinceră dorință de a ține garda națională, ca parte din puterea armată a țărei, cu to­­tulă afară de mișcarea electorală. „Garda națională, orice de inspec­toră generală, este oă instituțiune menită a garanta cetățeniloră libe­rală și sincerulă usă ală drepturi­­loră cetățenescl­­­ară și a atenta la scopul ă­iei întrebuințândă-o pentru alterarea unoră asemenea drepturi.“ Aceste cuvinte facă onore celui care le spune șefilor­ gardei din totă țara, și avemă credința că ele voră fi ascultate cu religiositate, pentru că sunt d espresiunea adevă­rului. SERVITIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 14 Maiü. — Times anuncță că Bulgarii din Rumelia Orientală pregătescă uă adresă către Imperatulu Rusiei, spre a’i mulțămi pentru sacrificiele pe care le-a fă­cută națiunea rusă pentru chreștinii din O­­rientă și spre a’i esprima speranța de a vede pe liberatorulă Bulgarilor, comple­­tândă regenerațiunea Bulgariei. In acestă adresă, el declară încă că vor­ respecta tratatul­ din Berlin. Berlin, 14 Maiă.—Principele de Bismark a presintată consiliului federală proiectulă de Constituțiune pentru Alsacia-Lorena, ce se îngagiase a elabora în urma cererii de­putatului alsacianü Schweegans. După acestă proiectă, ună guvernatoră generală va înlocui pe c­ancelarul­ imperi­ului pentru administrațiunea centrală a pro­vinciei, avândă reședința sea în Strassburg. Ună ministeră, compusă din mai multe de­partamente, și a cărui reședință va fi ase­menea la Strasburg, se va crea supt pre­­ședința unui secretară de stată, care va con­trasemna decretele guvernatorului generală. Se instituie și țnă consiliu de stată; ace­sta va fi însărcinată a studia proiectele de legi și de­ a elabora asemenea proiecte. In fine, Alsacia-Lorena va fi represintată în consiliul­ federală printr’ună delegată cu votă deliberativă. Principele de Hohenlohe, ambasadorul­ Germaniei la Paris, a sosită la Berlin. St. Petersburg, 14 Maiă.—Se semnalază încă ună incendiu teribilă, care a isbucnită la Verkho-Uralsk, în guvernământul­ Oren­burg, orașul­ a fost­ distrusă aprope cu desăvârșire. ORDINU DE­ȘI Pe Guarda Națională din totă România Mai multe­­ ziare publicând­ de­nunțări, după care unii comandanți ai Guardei Naționale s’ară servi de posițiunea loră de comandanți și de organisarea ce o dă la disposițiune, spre a ingera în alegeri, facându 3e se susțină sau să se combată candi­dații prin subalternii lor­, aducă la cunoscința tuturoră comandanților­ Gvardei Naționale din România ur­matorele : Liberă este ori­care cetățeană de a’și exercita drepturile sale civice după cum înțelege și după cum con­­sciința îl c­ondemna. Ori­ce comandantă în Guarda Na­țională , cândă merge să-și exercite drepturile sale civice, să nu se con­sidere de­câtă ca simplu cetățeană, nici vă­dată ca arendă ună coman­­damentă în guardă. Déca voi afla éasé că vre-ună co­mandantă de Guardă Națională, în afară de esercițiul­ dreptului seu ce­­tățenescă, s’a servită de posițiunea sea ca comandantă, séü a întrebuințată organisarea guardei, pusă la ordi­nele sale, spre a ingera în alegeri, spre a esercita presiuni asupra vo­inței alegătorilor­, voi fi de uă se­veritate neînduplecată în pedepsirea unor­ asemeni ingerinți.

Next