Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)

1879-06-10

548 ROMANULU, 10 IUNIU, 1879 Când resbelului se declară, oficialii nu mai au dreptul, să se bată între ei; vie a lorö e a patriei. Suntemă în resbelă cu Evreii, sé ne unima cu toții și atunci vomă dauă soluțiune, ce se va impune; ei bine, se cämn toți împreună uă soluțiune, se simți unanimi, și d. Gradiște nu dă rendez-vous d-lui Strat a doua zi după soluțiunea cestiunii Israeliților, în lupta de partidă. In a treia parte a discursului sefi, d. Strat a lamurita cestiunea, a rădicata masca; d-sea afisă că legea electorală e cheia boltei unui stata; așa este. Dora d. Strat a adaus că influința brutală a fosta înlocuită de influința morală, adică de una mai mare rea. D. Gradiste nu vede nnd progresa în acesta, căci d. Strat și ai sei nu voru mai pute întrebuința de aci înainte influința ce întrebuințad pene acum. D. Strat nu dice , ecama panacea, ca sĕ face mai bine, ci, ca sé fiă sicurd că voma ave totddeauna libertate în alegeri, a acoperita cererea supt frasa: numai în bogăție este independință și instituțiunile nóstre nu sunta de talia poporului român. Nu sunta de talia poporului română ? Acesta depinde după modula cum îndreptați ochianula. Apoi lingușire pentru lingușire. In respunsur a d-vóstre la adresă, dicerî că ordinea ce a domnita în alegeri este vă dovedit de înțelepciunea poporului nostru. Cerd apoi cum conciliați acesta înțelepciune a corpului electorală, cu nedemnitatea lui pentru instituțiunile liberale ? (Aplause). Din frasa d-vóstre resultă că vomă ave und corpd electorala independenta numai cândd singuri avuții vor fi alegotori. Acesta dorință nu e constituțională; e uă nouă sistemă electorală, pe care o vomă discuta curtenesce, după resbeluld cela mare. Acum se nu ne preocupăma decâtă că avem a uă țară care cere de la noi mântuirea și sé l-o dămâ. (Aplause). D. D. Ghika dice că totă oposițiunea e de acordă asupra proiectului minorității, care exprimă simțul a oposițiunii , desvoltările énse aparțind fiecăruia în parte. A cerută cuvêntura, mai cu semn în urma geralului Manu, spre a’șî arăta opiniunea, care, în unele puncte , difere de a generalului Manu. Ce am fi spusa noî în respunsul și la discursula tronului? N’ama voita se serică că, décà în alegeri s’a păstrată buna ordine, nu e meritută numai ala guvernului; ama voită se diceam că, deși erau motive de plângeri, totuși oposițiunea a fost a înțeleptă și n’a provocat a turburărî. N’ama ațîțată pasiunile ; dovedá despre acésta e chiar discursurile din adunări pronunțate de d-sea, care s’a sista din tóte puterile a împăciui poporală, ord nu a’lo atța. Intr’una cuvânta, amd voita se nu lăsămd totd meritula guvernului, că liniștea a domnita în alegeri; căci acela merita ne revine noué. Ala douilea, nu crede că oposițiunea trebuie să presinte soluțiunea în cestiunea Evreilord ; nu e cestiunea ca guvernuld sc ésa basma albă și noî basma roșie, nici ce vrea țara; căci era nu vrea nimicd, nu vrea de câtă drepturi individuale; aparține guvernului să spuie cum se voi pute împăca cerințele Europei. In cestiunea de faciă nu pote bănui pe nimeni că ard voi să facă cestiune ministerială, căci acela ar fi criminală. Nu valice d-luî Brătianu, cum ’i-a Jisu d. Manu, ce cauți pe aceste bănci. I-sea ’i-ard cjice : unde ești, d-le Brătiene, în aceste timpuri; de ce nu ești pe banca ministerială ? Noblesse oblige,ice Francesurd ; d-sea va fice: posițiunea obligă, și d. Brătianu trebuie să fiă pe banca de ministru, spre a da luminele sale în cestiunea Evreilord. A<î nu e cestiunea Evreilor, la ordinea Jilei; cânda va veni, d. Gradiste nu va ave uă decepțiune; d-sea are uă ideie în cestiunea Israeliților, aceia ca ea să se resolve de toți uniți, înainte de alegeri, a apăruta und manifesta ala partidei adversare d-sele; ei bine, acest manifesta provoca la resbeld civilă și, décà tulburare nu s’a făcută, causa e înțelepciunea poporului, pe care o laudămă și d-vostră și noi. Din fericire, în acest manifesta suntd supt scrișî vre 12 străini deveniți Români de curând a și cari nu cunosca istoria nostră națională. Acest manifesta vorbesce de Basarabia; ei bine, în acesta privință d-sea a declarata că Basarabia a fosta cedată printr’uă complicitate; d-vóstrá case ne-ați acusata pe noi. Ei bine, nu e bine, nu e prudenta. Norocă că poporal a nostru e înțelepta și e rara popord care se fiă mai rabdatorii; dérd tóte aduă margine și nu e bine sé ne jucăma cu foculi. Nu e bine sé ne arétati că conspirăma cu străinii în cestiunea de faciă. Opiniunea minorității, care e opiniunea majorității (erei, esprime opiniunea unui corpd maturd. Câta pentru proiectuld în cestiunea Evreilor), cândd acesd proiecta va conveni erei, majoritatea oposițiunii îla va vota, décà se va pute primi de țară.„Vomă ține sema de opiniunile Europei, dérd nu voind uita interesele țereî. D. I. Ghika face istoricul celor petrecute în comisiune, arătândd că generalul Manu a cerut a sĕ nu se prejudece nimicü, să nu sedică nimic, din care sĕ resulte că alegerile ad fostă libere, că Senatuld trebuie sĕ mai dureze și după resolvarea cestiunii art. 7. Ei bine, așa s’a făcuta și majoritatea s’a ferita de a atinge tóte acele cestiuni, pentru ca sé n’avemd între noi discuțiuni archetare Ce s’a întâmplat a casé? A doua di, d. Manu a venit a cu uă contra-adresă, care nu semena cu opiniunea minorității ce s’a citită astăzi, și d. Manu, care are aspra vorbire a ómenilord derescheid, o dată totd pe faclă. Ii pare bine se vede că generalul Manu n’a corespuns și rolului de represintante aici unei partide. Atunci d. Strat, vedenda facla ce ad luată lucrurile, a mărginită cestiunea numai la legea electorală; d-sea a arétata că în col. I sunta funcționari mulți, cam așa, căci aceste colegie, fiind a cele mai luminate, suntachiemate la funcțiunile publice! derd acusarea ce li se face este nedrepta, căci tocmai acele colegie ad data pe represintanții actuali ai Senatului. In privința alegerilor, mărturesce că s’a bucurată când a amdlemasd numai cu influința morală, căci pene aci aveamd și pe cea materială. Cânda se va cere modificarea procedurei electorale mulți dintre noi vomă fi cu oposițiunea, spre a se îngrădi guvernul, pentru a nu pute influința; dej a sé se îngrădescă asemenea în contra influinței ilegale și imorale a partidelor ei. Cândd se va cere uă asemenea reformă, majoritatea va fi gata de a susține pe d. Strat. Câta pentru adresă, după ce s’a făcută acuzări neîntemeiate și neoportune guvernului, după ce s’a lipsită chiar de urbanitate către eld, nu póte de câtă sĕ voteze proiectului majorității; căci altă felă ard confirma acusările ce s’ad făcuta. I. ministru de justiție mulțămesce d-lui D. Ghika pentru moderațiunea ce a adus în discuțiune; îi mulțămesce cu atâta mai multă, cu câtă seria avută durerea de-a asista la recriminări și atacuri violente ale unui membru autoritatd aid oposițiunii, atacuri și recriminări adresate nu numai guvernului, ci și majorității Senatului, ci și corpului electorala. I se pare că astăzi s-a părăsită fărâmura pe care se pusese de generala Manu și-i pare bine ; căci, adauge d-sea, nu ne-a trămis deja aci ca să ne facema caricatura, ci ca să ne ocupăm de interesele ei, și cu câta e cineva mai vechia în Parlamenta, cu atâta e ținuta la mai multă moderatiune. Lasă lasă parte acusările și discută numai puntele ce despartă în realitate pe majoritate de minoritate. Din discursurile pronunțate se pare că majoritatea și minoritatea sunta în divergință de idei în două cestiuni. Minoritatea se miră de ce guvernuli nu vine cu unci proiecta de lege în cestiunea Evreilord, și-o face din acesta nnd capd de acusațiune, acuzându-’la că vrea să escamoteze cestiunea în facia străinilor d , sed să se ascundă în dosuld Parlamentului și se nuea elei respunderea. Ala douilea , s’a supărată oposițiunea pentru că a afirmată guvernula că, mulțumită in parte legalității observate, alegerile s’ad făcuta în ordine și n’ama mai avuta scandalele ce se petreceau la alegeri supt conservatori. In privința puntului 1, zice că corpurile legiuitore sunt a sesisate de cestiunea Evreilor, prinotărîrile corpurilor legiuitóre desolvate, prin tratatul d de la Berlin, care a sesisat, totă era, și prin mandatuld ce an de la alegători. Cum voiți să fiă mai multa sesisate, căci testul a constituțiunii nu dice nimica? Cerd, pe férâmulü suspiciunilor, nu e őre loc, se ne tememc că, décà ard fi adusa guvernulu und proiecta , ați fi Jisit că amd prejudecată cestiunea , că am desercitat o presiune morală asupra majorității și că nu mai aveți libertatea de-a ve pronunța ? Ce ne garantezi că nu ne ați fi aruncata asemenea acusațiune, cândd v’ațî pusa pe tărâmura suspiciunilor nedrepte ? Din nefericire, ne faceți sé vedemci că nu v’ați desbrăcatd de obiceiul a de-a face din orî-ce uă armă de partidă, chiar când d ^ cu ea se rănesce mai multa țâra decâtă partidele. Apoi nu erama în dreptd sĕ bănuimduă asemenea procedură din partea dv., că vedî dice în străinătate că escamotămd cestiunea șî în țară că amd vândută (era Evreilor), cum avem precedente? La 1860 și 1868, aceiași tactică se observa, trimițendu-se corespondențe la tote fiarele pentru a acusa pe guverna că persecută pe Evrei și a-i la acusa chiar de faptuld odiosd că a aruncată pe Evrei în Dunăre, pe când a în țară acusațî pe guvernă că s’a învoită cu Evreii, spre a le vinde era. "tăcerea dv. de acum a provocată uă bănuială , că, mai cu osebire în Moldova, ați luată îngagiamente, în facia alegotorilor și, că nu veți abroga nici art. 7. Acésta d-sea n’o crede, căci ard fi negațiunea tutor simțimântelor și afirmărilor și ce se facă. Derfi, décâ e așa, consecința inevitabilă a acestui fenomenol electorală e că inteligența din Moldova a fosta calomniată, cândă s’adisa că nu voiesce, nici într’unc moda, nici într’uă măsură, se de satisfacere exigențelor si tratatului, pe care de altftfelu (era a declarata că’ld primesce. Déca sunt d omeni cari au uă semnificare prin trecutul a lord în cestiunea Evreilor), sunta conservatorii. In raporturile de interese, cei ce se numesc boieri în Moldova trăiesc, în perfecta acorda cu Israelia; ba încă unii cred că nu potd fără Israeliți, d. M. Kostake scie acesta. Nu este derfiind abis și între bărbații politici Moldoveni și între Evrei. D. Iepurenu făcea, în Cemera disolvată, istoriculü poporării Moldovei de sus a cu Evrei, și din acele istorică resulta că, supt influința și ocrotirea marilor boieri și proprietari din Moldova, s’a poporat și Moldova de susu , éra bietulu Romanu, aposata de iobăgie, era silitu să’șî părăsască casa și să se ducă să se facă slugă la acești nou’ veniți supt protecțiunea boierilor. Acestea tóte, d-sea nu le scia, le a aflată de la d. lepureni. La 1866, s’a propusă a se înscrie în Constituțiune principiala egalității cultelor și nu era în țără și credea că partida conservatóre a data concursuloi șefi la resolvarea acestei cestiunî, care de s’ară fi resolvata atunci, nu ne espuneama la intervenirea de astădî, derfi a auzită dicendu-se că mâna conservatorilora n’a fosta străină de surescitarea de la 1866 și de introducerea art. 7, care mai în urmă a adusă căderea guvernului supt motivfl de persecuțiune. D-sea nu credense că partida conservative a făcută acesta; crede că partida conservatóre a fostă consecventă și are dovezi despre acesta în actele legislative îndeplinite de la 1870 în cace. Astfel, e legea comunală din 1874, prin care partida conservatóre, în disprețuia unei disposițiuni constituționale chiard, vine și acordă la 4 categorii de Israeliți drepturile comunale și-l admite la împământenire. Acesta lege a fostă forte plăcută Alianței Israelite, și dovedá sunta brojurele ce se scria de acea Alianță care se prevaleza de legea din 1874. Ece dovedá de simțimintele drasice în cestiunea Evreilor, simțiminte pe care le aveți și acum, după cum rezultă din discursurile ce faceți. Dacá acestea suntă precedentele, apoi n’avem și dreptu se dice am că se calomnieză Moldova că vrea să se manție la art. 7, cândă trimite în Cameră pe aceste bărbați, cu asemenea precedente ? De ce mai voiți acum se vă spuie guvernul a ce voiesce străinătatea? Se lăsăm fi, der fi sistema de reticențe, care nu duce la nimicd, și se renimă, cu patriotismul și cu toții, se abordăm fi cestiunea francamente cu tratatulă pe mésa și se aretămfi pene unde merge limita concesiunilor, țăreî, se luămfi uă soluțiune unanimă, se luăm și solidaritatea, căci pericolul a în acesta cestiune stă numai în sfîșierile nóstre interne. Venindă la alegeri, crice că d. lepure nu s’a formatisalit pentru că s’aducemă omagiu guvernului pentru atitudinea observată de el la alegeri. Décà nu s’a făcuta desordine la alegeri, ejice minoritatea, nu e meritul guvernului, nu e chiar si meritul corpului electorala, ci e meritul d oposițiunii. Așa suntă faptele ? Apoi cine nu’șî aduce aminte că, la disolvarea fostelor corpuri, erau voci autoritate care ne amenințaă cu mânia Moldovei, cu resbelului civilă din partea Moldovei, pentru că se elicea că am fi dată să soluțiune cestiuniî și amu vândută țara. D-sea face cnsé o magie d-lui D. Ghika, care a fostă moderata în luptă, derfi a fosta singura. Apoi, dacă ne uitămă la diarele conservatore, dice d. Stătescu, ori cine se sprimentă de gradul de licență la care au ajuns, nu regretă că partida liberală a dată presei acesta libertate nemărginită, dérii regretă că se face de ea mă ușă așa de reă. Nu mai departe de câtă ieri, mă chiară conservatoră taxa pe membrii corpurilor si legiuitóre actuale de nișce fiare serbatice, cărora le curgă balele și trebuie se li se arunce uă bucată, spre a tăce, spre a se îmblânzi. Apoi, cu întrunirile publice, nu s’a redut și chiar daci în Bucuresci omenî cari afi apelată la desordine și au mersă pâhe se propage a se lua și a se spânzura președintele consiliului? Tute acestea s’ad făcuta în întruniri electorale ale ]partidei conservatore, își aduce aminte că, la 1875, cânda erau conservatorii la guvernă, se arestau diaristic pentru nimicuri; s’a arestata, spre exemplu, în timpă de septemâni und diaristo, fiindcă a publicat a uă corespondință în care i-se denunțaă nisce abuzurî din partea unui primar și rurala. Amă fi putută întrebuința în contra licenței presei conservatore armele ce avem fi în mână prin legile făcute de d-vostră. Nu amă voită; ne-amă desarmată legalmente de acele arme spre a va lăsa libertatea, nu numai pentru manifestări legale, ci și pentru cele ilegale (aplause). Apoi, uitată-a țara că noi, chiar în ajunul și alegerilor, am fi promulgata legea de responsabilitate ministerială, care face una delicta din ingerința electorală ? (aplause). Și cine a combătută mai multa acea lege, pate tocmai pentru articolul care făcea unu delictu din influința electorală? (aplause). D. lepureau și partida conservatóre, nu elice reacționară, care amenința chiar și cu retragera din Senat, dacă guvernul nu va retrage din desbatert acela proiecta. S’a propusă și votată totă de partida liberală legea pentru reformarea procedurii electorale; partida conservatóre a combătută și acea lege, care asemenea garanteza libertatea electorală. Mulțămită acestora legi și spiritului de legalitate cea observată guvernulu, alegerile acestea s’au făcuta în deplină ordine. Ele nu se asemena cu cele făcute de dv., care se făceau cu sabia într’uă mână și cu tăgârța de grăunțe în alta. Țara a avuta fericirea ca alegerile să nu mai fiă făcute de d-vostră, numai atunci cândd sabia se tocise și tăgârța cu grăunțe se golise (aplause). Siceți că amă făcută totă așa. Unde suntă faptele ? Căci, vorbele nu suntă de ajunsă. Amă luată dosarulă de proteste și găsescă în lotuluivre 10 telegrame de protestare și mai tate la colegiul fialui IV-lea. De la Vâlcea, s-a trimisü uă telegramă, care anunță selbatica influința a administrațiunii în alegeri, și ce se întâmplase ? Administrațiunea nu oprise pe alegătorii funcționari să-și exercite dreptul electorala la biuroului definitiva. Eco ce era acea selbatecă influință. Din Muntenia n’a fostă protestări de câtă una, mi se pare, de la Giurgiu, unde unii domnü dice că, s’a retrasă din sala de alegere, pentru că era plină de alegători. S’am făcuta protestări, de la Tecuci, că nu s’ad făcuta alegeri de delegați, că prefectura a impusă primarilor pe delegați. Ei , bine, s’a trimis și anchetă în sate și toți mart urii citați în proteste a fi tăgăduită faptele pentru a cărora dovedire fuseseră citați și, în urma acestei cercetări, tribunalul a fostă nevoit a sé declare pe protestatari convinși de calomnie și să-i condamne. Se zicea că în câteva comune nu i se aleseseră delegați; acesta a fosta ingerința în contra căreia se striga, și se putea I se fiă așa; căci moravurile electorale nu I se modifică într'un di și, supt conservatori, moravurile erau ca astafel, sé se facă alegerile. Se protesteza la col. II, s’a făcuta cercetare și se constată că unulü din alegătorii supt scriși în protestă nici nu l’a suptscrisit, nici nu scie de elfi, nici n’a fostă presiune în oraș și, cândă s’a dată acea telegramă de protestare. E céla ce se reducă protestele. D-sea nu a pus în mișcare acțiunea publică contra acestui faptă; acum cnse, cânda verificările a fi trecuta, o va pune. De la Râmnicula-Saratd a primită ună procesii-verbală prin care unuia din alegători e convinsă că și-a vânduta votulu, ce s’arată pe facia d-lui Ghermani. A avutu tóte aceste acte și a împinsă spiritul de toleranță pene a nu le presinta nici la verificare. Unu void fusese cumpărată. I. Ghermani. Nu este esadd. I. ministru de justiția. îmi place se crede; dérü, cândü ne acusațî de persecutare în alegeri, permiteți sé arézama cum v’am fi persecutata , n’amü întrebuințată în contra d-vóstre nici actele judecătoresce, care constataă fapte pedepsite de legi. In ceia ce se atinge de departamentului justiției în special a, d. Manolake Kostake n’a găsită de câte două fapte de influință electorală și’I mulțămesce cu recunostință, căci este cea mai eclatantă laudă ce i se face, de vreme ce n’a găsită de câtă două fapte d. Iepureanu, care a urmărită cu stăruință loială în timpul alegerilor ei. Dară ce suntă acele fapte? D. Iepureanu a vorbită de d. Ciurea, regretă că d. lepureanu, care nu cunosce pe magistraturu în cestiune, a vorbita de dorsüla cu atâta desinvoltură. Cine cunosce pe d. Ciurea scie că, chiarü cândă s’ară găsi und ministru capabila de unu târgu ca cela presupusă de d. Iepureanu, d. Ciurea, s’ară respinge cu indignare. D-sea a credulă că face uă bună achisițiune în d. Ciurea numindu’ia, din judecătoră de instrucțiune latină tribunalfi de cl. II, președinte la unulfi de cl. I. d. Ciurea n’a pimită, din causa intereselor selectorii a declarata că se ține la disposițiunea ministrului, cânda va crede că are trebuință de dânsulü. D. Ciurea a fosta apoi numita la Focșani ca supleantă, și acesta cu multa înainte de alegerî, și l’a*numita pentru ea’la soie und magistrală capabilă. E cé totă ce se pretinde că s’a făcuta. Putemă dori afirma că, décá ordine a fostă, acesta se datoresce spiritului de legalitate ce a domnita și neamestecului guvernului. Țara va judeca. Noî tocmai tocmaî nu putem fi face istoria, căci suntemi actori; dérü éra va judeca și va vede cine a respectata voințele țereî, conservatorii sed liberalii; cine a căutata a pune acele voințe la adapostit de influința guvernamentală. D-sea nu se teme și se duce cu deplină încredere înaintea judecății țerei. Cine, cunoscând alegerile din 75 și 76, n’are încă impresiunea vină de cele petrecute, de scandalele întâmplate? Nu tocmai d. Manolaki Kostaki, care are atâtea precedente în istoriă, trebuia să deștepte asemenea amintiri. (Aplause). D. lepurenu. Certi cuvântulu. D. ministru de justiției. D. Manu a credutü de buna gustă de a ne arunca epitetulă de cinici, pentru că n’ar fă pusă gendarmiî sĕ înmormânteze pe una omă după preceptele religiunii chreștine. Ne imputați acés a d-vostră, care ați făcuta cadavre din alegători; d-vostră, care ’i-ați înmormântata de vii, fără a permite familielor sé le de consolațiunea religiosă! D. D. Ghika Ne faceți asasini. D. ministru de justiției. Cându aucid emetil ca d. gen. Manu aruncându-ne acusațiunea de cinismă, sunta datoră să aducă aminte fapte de cinismă cea făcută d-sea. D. I. Ghika. Vorbiți personală. D. ministru de justițiă. Pe d-vóstra nu ve privescă aceste desbaterî, v’amă făcuta de la începută omagie pentru moderațiunea ce ațî arătatu. I. D. Ghika. Acesta nu mĕ îngrașă pe mine. D. ministru de justițiă. Ve îngrașă sau nu, acesta nu mĕ privesce, dérii suntă datora să spuiă lucrurile cum sunta. 1). ministru de justiție nu face să vină partidei conservatore pentru ideiele ce profeseza în cestiunea libertății electorale. D. Catargi a spus susți și tare că guvernul are să se lupte în alegeri, spre a strivi pe adversari, și așa ațî și urmată. I. Catargi. ’Țipî spune că. D. ministru de justiție. Ce se’mî maî spui, căci o sciü? Aceste moduri de a procede ale partidei conservatore sunt a fă necesitate pentru ea, nu ea, ci legea electorală și Constituțiunea e de vină. Uici guverna conservatorii nu se póte menține la noi, unde colegiele sunt liberale, de cânda violentându-le voința, de câtă strivindu-le. D. gen. Manu. Simțul a publica e vițiată. (vâsete, aplause prelungite). D. ministru de instrucțiune. Faptulű casé esistă. D. ministru de justiție se adlüde declarațiunea d-lui Manu, că spiritulă publica e rătăcita, dorii că e favorabile partidei liberale. Apoi, déci e rătăcita, trebuie sé ’Id aduci la adeverü cu bâte și cu sabia ? Majoritatea colegiilor electorale sunt liberale; deci, pentru conservatoră, ilegalitatea este uă absolută necesitate. D. Manolake Kostaké a simțită slăbiciunea acestei a partidei conservatore și, din desființarea acestei parte a Constituțiunii și a legii electorale, și-a făcută erezuia saa politica uă Carthago delenda,uă denunțare permanentă, pe care o repetă în orice ocasiune. A credulă câtüva timpii că conservatorii voiescă reforma procedurii electorale, spre a garanta libertatea;I s’a convins a énsé că au voită nu garantarea corpului electorale, ci asigurarea preponderatei elementelor conservatóre. Nimica nu se va face, din punta de vedere ală garantării libertății, cândă se voră restrînge colegiile; în ce sunt a mai independente col. I și II decâta cele-lalte colegie ? Are dreptă d. Strat de a nu ave mare încre-