Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)
1879-06-11
552 ROMANULU, 12 IUNIE,1879 comisia poporului, și pene acum din nefericire nu s’a esploatatu de câtă slăbiciunea și vanitatea poporului; s’a vorbitu totod’auna de drepturile lui, déru n’a audit, vorbindu-se și de îndatoririle lui. (Aplause). D. P. Chirca respunde celora cari combată liniștea și legalitatea cu care s’au săvârșită ultimele alegeri că sunt nenorociți în acesta materiă, deorece tocmai dânșii sunt unesce persone care au trecutü pe la guvernü și faptele petrecute în alegerile de supt regimul a d-lorit sunt destulă de cunoscute ca să nu mai aibă necesitate a repeta cele zise de către onor. d. ministru Stătescu în Senatu. D-lora clică : legalitate nu a fostu în alegeri. Enseonor membri ai oposițiunii nu voiescu sĕ ne spună pentru ce, unde, în ce anume casă. Nu voiescu sé ne probeze cu fapte că n’a fostă legalitate în alegeri. Déca la verificarea titlurilor, s’au facut oare care favoruri, apoi cei cari s’au bucurată de ele au fostă tocmai aceia cari vorbescu de nelegalitate. Decă au fostu undeva neregularitățî în alegeri, apoi au fostu tocmai în acele colegii din care au ieșită onor, membri ai oposițiunii, precum în col. I de Râmnicula-Velcea, col. I de Teleormanu și în câte-va colegii din Moldova, și numai grație unei voci autorisate care s’a radicatu în acésta Cameră acele alegeri au fost validate. In contra membriloru partidei liberale d-sea n’a autlilu se se cfică că au fostu iregularități la alegerea loru și nicăiri nu s’a vădută acele scandaluri revoltătore cu care s’au strălucită ministerele M. E. Iepurenu și Lascar Catargi, din care au facutu parte atâtu d. Lahovari câtă și d. Carp. Nu vomă admite casé, cjice oratorulu, ca ministere condamnate să’și spele păcatele trecutului lor, acusându-ne pe noi pe nedrepte. Astă dată alegerile nu s’au făcută nici cu amenințări nici cu mandate de arestare, pe care alte dățî le avea prefectulü în buzunarele lui, nici cu alegători închiși în ghiunii și în corăbii pe marginea Dunării și delegați aduși supt baionetă ca să voteze pe candidatura aceloră guverne, nici cu bolovani aruncați de epistații poliției pe ferestrele primăriei în birourile electorale ale oposițiunii, cum s’a í’acutü la primăria din Bucurescî supt ministerele d-lorü Carp și Lahovari, nici cu glonțe și cin vărsări de sânge de care regimulu trecută ne arată tristulu spectacole. Nu, d-lorü, nici unul din aceste fapte de ingerință nu se póte invoca astăzi, prin urmare noi cu dreptă cuventü putem spune că alegerile s’au facutü în perfectă libertate și în deplină legalitate. Déru cine vine astă-ci se vorbăscu în contra alegeriloru ? Cine ? Tocmai aceia cari în toto-d’auna au combătută libertatea alegeriloru, acei pe cari totă țara i scie, acei în contra cărora s’a scrisă și s’a vorbită fețete multă și în contra cărora s’a publicată și s’a afișată în totă.era, la ușile tutuloru primărielor din țară, și în favorea cărora nu s’a rădicată, nu s’a gasita una singură glasa, ca să protesteze contrariu celoră afișate; observați, d-loră, că tocmai aceia vină astă ciî să ne vorbescă în contra libereloru și legaleloru alegeri, cari au fostu miniștri în contra voinței națiunii, cari au comisă tóte violențele contra alegetoriloru și cari astă divină se vorbescu contra alegeriloru săvârșite supt regimulu presentü, ca și cându ele aru fi imaginea celoru săvârșite supt regimulu trecutü. Hei, d-lorü, nu sciu ce amü trebui se mai ca se calificămă criticele d-lorü, afară numai daca nu vomu întrebuința și noi cuventuri de cinismă până la culme, pe care unulă din oratorii d-lorü ’le-a întrebuințată ieri la Senată, cu acea pasiune ce dă paraportlă căderii și cu acea furie ce inspiră nereușita în fapte rele. D-sea constată că nici uă dată legea n’a fostă mai respectată decâtă în ultimele alegeri și ceia ce e mai multă, ministerulă actuală tocmai în ajunul alegerilor, spre onorea sa, a promulgată legea de responsabilitate ministerială, prin care a dată alegătorilorü uă și mai mare garanție de libertate și legalitate. D-sea a regfutit însușî militari și funcționari pronunciându-se în publică în contra candidațiloră partidei liberale și votându în contra lorü; dérii pentru acesta ei nu voru fi persecutați ca supt guvernele trecute. Déri membrii partidei liberale au trecută peste ilegalități flagrante și nu le-aă cercetată, aă trecută peste fapte de imoralitate și nu le-au cercetată, și acesta au făcut’o în favorea adversarilor ă lora (aplause) , căci s’a rădicată uă voce autorizată care ne-a făcută să ne chemă că nu e demnu ca noi sĕ ne servimü în contra adversarilor noștri de armele de care ei s’au servită în contra nostră. D. Carp vorbeșce de popolaritate bolnăviciosă, pentru că partida liberală nu încătușază voința cetâțenului! Apoi, dice oratorulu, noi preferam poporaritatea nostră în contra popolarității adversarilor noștri, (aplause). Trecândă la partea privitóre la cestiunea israelită, d-sea nu înțelege cum se póte cere ca in adresă să se de uă soluțiune acestei cestiuni. Acesta soluțiune se va da de Adunare cu ocasiunea modificării art. 7 din Constituțiune, după ce cestiunea va fi discutată și după ce se va face lumină asupra iei. In privința legilor ce se enumeră în adresă, acesta este u simplă bună cuviință din partea Camerei, deorece în mesagiul Tronului se vorbesce de tote acele legi și prin urmare Adunarea trebuie să respundă M. Sele Regale Domnitorului, cu respectul ce i se cuvine, că ea se va ocupa de acele cestiuni care interesază așa de aprope prosperitatea României. Terminândă d-sea erice : Nu respundă la cuvintele d-lui Carp de vanitase aspirațiunî și vanitase lucrări Numai regimulü trecută se arăta golă în întru și poleită din afară. Noi ne adresămă totodeauna la ce este adeverit în țară, la idei, la principiă și la simțimente (aplause). D. I V. Blaremberg face una lungă discursă și dice că l’ară face și mai lungă, décá nu s’ară înspăimânta ânsuși de cadrulucelo vaste ale unei asemene discuțiunî—în care se póte spune orî ce — și dacă nu s’ară teme »că, pornindă vă dată pe acésta cale, nu s’ară mai puté stăpâni și arü deveni atâta de violentă, în câtă atitudinea d-sele nu s’ară mai potrivi de locu cu uă cestiune de una ordină mai înaltă după cum este cea actuală. D-sea este în contra proiectului de adresă, mai anteră de tate pentru că prin ea se dă guvernului una certificată de bună purtare prin gura majorității. Cum se pare ca minoritatea, victima uneltirilor și presiunilor acestui guvernu, sé’i de acesta certificată ? Vorbindu despre alegeri, dice că partida liberală a avută tată d’a una nefericirea de-a inaugura, în materiă electorală, câte unu midlocü neesperimentatü; énse mai curêndu séü mai târcjiu acelu midlocü s’a íntorsu ín contra iei. Astafelu a fostu cu bâtele, pe care partida conservatóre i le-a smulsă din mână pentru ca s’o vindece de ele. Acum bâtele aă dispărută, o recunosce, dérü s’a inventată una alta mijlocü mai imorală și mai primejdiosü: lucrarea surdă și ocultă a guvernului în alegeri D-sea profețesce că și pe acesta cale partida liberală va găsi mulți imitatori, cari o vor întrece chiar. Ense speră că țara se va deștepta, va condamna și pe unii și pe alții și va dovedi că în acesta țară mai este locu pentru oă partidă democratică și liberală care nu se duce de drepta divină. Vorbesce apoi în cestiune personală în contra unui domnă ministru care a facut insinuări în contra d-sele. D-sea se deosebeșce de acesta domnă ministru prin faptul că nu se închină la una omă, ca d-luî ci la principii. Citază unele cazuri unde, după d-sea, s’ar fi gradiatü rudele unora alegători, ca recompensă pentru că aceștia și-au dată voturile pentru candidații partidei guvernamentale. Acesta s-ară fi petrecută la Botoșani cu d. Pancu. Totu în acela județ, unii supt prefecta anume Cerchez ar fi fostă destituită pentru că nu a desfășurată destulă zelo la alegeri și înlocuită cu unii alegétoru care s’a arătată mai mlodiosü. La Bacău, candu d. prefectu de acolo a auzită că d. Eugeniu Chica își pune candidatura la col. IV, ar fi trimisă pe cineva să’la întrebe că cum cuteza să’și pună candidatura tocmai într’unu colegiu care este proprietatea guvernului. Tóte aceste lucruri i le-au istorisită omeni de prin partea locului. La Bacău, prefectura nu s’a mulțămitu numai cu amenințări, ci a și bătută cu propria sea mână pe primarul Disescu. D. T. Boldur-Lățescu. Nu este exacuü. D. N. Blaremberg. D. Lățescu îmi adresa totu aceste interpelări și în Camera d-lui Catargi, énse pe atunci în numele altei majoritățî și altei partide (aplause). La alegerea delegaților, în comuna Silistrarulu primarulu, văzândă că sătenii nu voru sĕ alegă pe delegații ce li se impunea, a furată urna și a dus’o la Brăila, unde a fostă pecetluită de procurară, astfelu că delegații acelei comune n’au participată la alegere. D. D. Mărgăritescu. Cerü cuvântulă. D. M. Blaremberg. D. Mărgăritescu e șeful gardei naționale din Brăila, deși legea cjice că șefă nu pate fi de câtă una miHtară și d-sea nu cunosce că deputatulu de Brăila sĕ fi avută profesiunea armelorü, orîcum ar fi, d-sea ca șefă alț gardena convocată pe gardiști și, scoțându stegula, i-a pusu se jure că la voră alege totu pe d-sea. D. R. S. Campiniu. Alegătorii d tele Bulgari de la Tirnova au făcută acesta. D. D. Mărgăritescu. Ancă vă dată ceră cuvântulu. D. Vreședințe. E de prisosü sé ’lü cereți de doué ori (ilaritate). D. N. Blaremberg. Amu auditu pré bine întreruperea d-tele privitóre la Tirnova și la Bulgari, și vé voiă respunde. D. Președinte. N’amu auditu întreruperea, că o opriama. D. N. Blaremberg declară că numai alesura Bulgarilor nu este, afară numai dacă nu se va susține că și țăranii români suntu Bulgari, precum se tratază de străini și Bulgarii românisațî. Vi ațî aliată cu Rușii, dice d-sea, ați contribuită, la crearea statului bulgară și acum voiți sĕ întreprindeți uă cruciadă în contra lorü. Arü trebui sé nu prè scormonima originele. I. T. Boldur-Lățescu. Interesul ad-veste sé nu le scormonima. D. N. Blaremberg dice că acésta cșstiune a violata-o deja în acesta parlament. Cândü acele persone, urméza oratorulu care suntu de origină bulgară, suntu cu d-v. atunci suntu numai Români, mari patrioțîî suntu frații d-v. în Christosu și n’aveți, destule laude a le adresa; dérü, îndată ce nu mai ve dă (concursul), atunci devinü în limba giulă d-v. străini și trădători. Reîntorcându-se la adresă, oratorul o combate nu numai pentru că prin ea se dă guvernului una certificată nemeritată dorit și pentru că nu se aduce să soluțiune în cestiunea israelită. După d-sea, acestă soluțiune trebuie s’o presinte guvernulă și să fiă cuprinsă în adresa Camerei către Domnitoru. Nu primește adresa și din causa că se vorbesce într’easa despre , organisațiunea definitivă a Dobrogei, precum și din causa lungei enumerațiuni de îmbunătățiri, pe hârtie, care nu se potüoțărî pe picioru, nici introduce cu ocasiunea unei adrese. Acesta Cameră este Cameră de revizuire numai în ce privesce art. 7 din Constituțiune și prin urmare nu se póte ocupa de »organisarea definitivă a Dobrogei—adică de a oțărî modulü cum Dobrogea are să participe la confecționarea legiloră, la guvernământulă țărei și în fine de afișa numerulü deputaților și senatorilorű. A lua Ingagiamentulu ca legislativa se otoréscu tóte aceste lucruri, care suntă numai de competința unei Constituante, ară fi egală cu a lua Ingagiamentulu de a viola Constituțiunea. Déru e ceva și mai gravă:altădată organisațiunea Dobrogea fișată printr’uă lege ordinară, guvernele, care voru vedé póte într’ânsauă fabrică de deputați, voru mări sau voru scadé numerulü senatoriloru și deputațiloră după trebuințele momentului totu prin uă lege ordinară Pentru tóte aceste cuvinte, d-sea declară că va vota în contra proiectului și termină prin a cjice că unu alți douilea 48 a devenită necesară ca sé scape țara de cei ce se numescu liberali și cari nu suntu de câtănesce liber ticidl. D. D. Mârzescu apără proiectulu de adresă în contra tuturor atacuriloră ce is’aă adusă. Se impută adresei pentru că face mențiune de legalitatea ce a domnită în alegeri. Se contestă acesta legalitate. Și de cine ? De d-ni. Al. Lahovari și de d. Carp. Mai înțelege acesta acusațiune din partea d-lui Blaremberg, care n’a trecută încă pe la guvernu, care n’a fost nici uă dată ministru și prin urmare are libertatea de a pune în cumpănă pe toți câți s’au strecurată pe la putere. Nu totu în acesta posițiune se află d-nii Lahovari și Carp și este un mare greșală că în politica care o facemü nu pre avemă memoriă și se uită faptele care s’au petrecută. D-sea credea că toți vom face ca d-sea și, înainte de a intra în Parlamentă, vor lăsa la ușa lui tote animositățile de localitate, spre a nu degenera demnitatea și maiestatea acestui Parlamentă (aplause). D-niî cari aă vorbită declară că suntă din oposițiune. D-sea îi întrebă : care este leaderulîi d-loră ? care este programa în giurulă căreia s’au grupată ? care suntă principiile pe temeiul cărora s’au organisată? (aplause). Se vorbesce de ilegalitate în alegeri. La acesta respunde că tóte protestele câte s’au presintată în comisiunea de verificarea titlurilor, n’aveau nici ună fundamentă, astăfelă că nici nu puteau fi luate în semă. S’adisă că alegerea col. 3 de Iași a fost ă uă parodiă și bine, d-sea face apelă la d. lacob Negruzzi să spună décà la alegerile de la Iași nu s’a observată cea mai strictă legalitate. S’a susținuta că la Botoșani și Dorohoiu ară fi fostü ingerințe din partea prefectului. Se pute dori őre acei cari susțină acesta ’denunțat aă puterii esecutive fapte positive și puterea esecutivă nu le-a’dată nici uă satisfacere ? Se mai cjice că guvernul are uă putere nemăsurată, pentru că are la disposițiunea sea bugetală, serviciele publice, lucrative și onorifice—să nu se mai cfica acesta, fiindă că oposițiunea încă are uă putere în mâinile sale, aceia că, presintându-se la alegeri, dă speranța că va veni la putere..... (aplause). Nu se póte pretinde ca partidele să nu lupte între dânsele; déri trebuie să fiă un limită: aceia ca puterea esecutivă să nu se servesca de puterea ce o are în manile sale, pentru a intimida pe alegători și a le smulge prin violență voturile. Ei bine, unde suntu acei alegători cari s’au dusă la parchetă să reclame că prefecturü, supt prefectulü, sau cutare funcționară, l’a forțată I să’și dea votulă cu sila ? Ară trebui, d-lor, dice oratorulu, sĕ ne facemünă nenorocită ideiă despre țara acésta, cândüamu crede că au fostu omeni, a cărora voință a fostă violentată, și cu tóte acestea ceî lesațî în dreptulu lorü nu s’au dus arsé reclame. (Aplause). Ea n’am vădută nici una alegétorii, care să fi petiționată la parchetă, că puterea esecutivă, fiă centrală sau locală, l’a silită să voteze contra voinței, adică contra conștiinței sale. Cându îmi aducu aminte că în cursă de 5 ani n’am putută vădată să intru în Cameră, și cândă vomă compara alegerile din trecută cu cele de astăzî, vomă vede că este un mare deosebire. Prin urmare, d-soră, nu puneți cestiunea pe tărâmură acesta, căci credü că sunteți nedrepți. Se mai dice că prin adresă se prejudecă cestiunea israelită. Dérü d-sea nu vede acesta, deși a citită de mai multe ori proiectulu de adresă. S’a convenită să se facă unu simplu actü de curtenire, tocmai pentru ca să nu se prejudece nici uă cestiune. Dérü voiți are ca adresa să fi fostă redactată astafelu: Măria Tea, suntem fericiți că te-amu găsită sănetosul! Iscălită raportorele . Emil Costinescu (aplause). Respundendă d-lui Blaremberg în privința acuzării că se violeza Constituțiunea pentru că se vorbesce de «organisarea definitivă» a Dobrogei d-sea explică d-lui Blaremberg că, în adresă, nu se dice nicăiri că acesta Cameră va legifera asupra acestei cestiuni. Prin acesta frasă, Camera esprimă .că dorință; dérü nu’și însușesce și dreptul de a legifera. In fine combate ideia de-a cere guvernului ună proiectă pentru resolvarea Gestiunii israelite. Nu guvernul trebuie să propună soluțiunea. Noi suntemü țâra, noi am fostu în contactă cu corpul electorală, noi cunoscema mai bine decâtă puterea esecutivă care este pulsulă țârei și ce voiesce ea (aplause). Rugă dem Camera să nu mai prelungescá discuțiunea și să primescu proiectulu asta-felü cum e redactată. D. N. Ionescu vorbesce în contra închiderii discuțiunii. FOIȚA ROMANULUI IIUIU. Sănătatea publică. Cestiunea îmbunătățirii nu numai morale, ci și materiale a poporului nostru ni se impune. Suntemii datori a căuta cu stăruință micila cele apte de-a ne da aceste resultate. Ne pare derit bine cândü vedeam bărbați însărcinați cu funcțiuni in ramura sanitară îndreptându’șî atențiunea asupra acestora cestiuni, studiându-le și propunând măsuri de îndreptare. Unul din acesti bărbați, d. dr. Manolescu, fostă medică ală plaiului Buzeu (distr. Buzeu) publică unu asemenea studiu în Jurnalul societății sciințelor, medicale. D-sea trateza cestiunea îmbunătățirii stării fisice a poporațiunii cu multă competință și după ună adâncit studiu, atragemu deja seriosa atențiune a tutulora asupra acestui frumosă studiu și mai cu sema atențiunea autorităților asupra măsurilor ce se rndică spre a îmbunătăți casele poporațiunii rurale. Lá sámü cuvêntulu onor. d. dr. Manolescu. Aparatul de Inculdita camerele téránescĭ în plaiulü Buzéu (distr. Buzéu); cause de bălă-Sobă propriű casă mai nu amu vecruta în casa țăranului; ea se înlocuiește cu una coșă (camina), rădicată pe patru piciore la înălțime de 50—80 c. m., într’unul din colțurile camerei, aprope de ușă și în deschiderea iei. Unele coșuri case au numai piciorele din față, cele două posteriore fiind înlocuite cu una zidit tată de înălțimea piciorelor. Gura lui inferioră este garnisită deuă poliță, pe care se pună vase cu sau fără bucate, linguri, dopaiță sau luminare, resturi de alimente, etc. In generală coșulă nu este lipită de colțulă ce o să primeșce, lăsândă astüfelü locu înapoia sea, unde se pună multe lucruri, în generală ude spre a se usca. Coșul, urcându-se în susü, pătrunde podina casei, ajunge în podü și acolo se termină la înălțime de 40—80 cm. Orificiilă superiorü ale coșului portă una fundă, supt care în păreții lui sunt practicate patru deschideri patrulatere, prin care fumulű se respândeșce în podulu casei. Fundula de pe orificiulü superiorii alü coșului are de scopu a se opune schînteietoru, de-a atinge acoperișulă și de-a respândi uniformă fumulu în podulu casei, ca astăfelă să se potă reafișa bine servițiulă ce se astepta de la unele din productele combustibil, ce se coprinde în fume. In forte puține case amü reduta că coșulă se prelungesce în josu și apoi orizontală printr’oă mașină de tuci cu capace, pe care se prepară bucate. éra gura superioră a coșului se deschide totu în podu, în generală. Fumulă trece din podu în casă și în atmosfera iei prin mai multe deschideri: a) . Prin acelea ce se găsescă de jură împrejurul casei, supt strașena iei. b) . Printr’uă deschidere mare în păretele anteriorii ale acoperișului. c) . Printr’uă alta, și mai mare, care, traversândă podina casei, corespunde în sala iei (tindă), și prin care locuitorii se urcă în podü. și d). Prin mulțime de crepături ce presintă plafondulă, prin spațiuri ce lasă scândurile acoperișului. Acesta aparata de încolcjitu este construită în acesta modă cu scopu de a oferi în casă un vatra mai largă pentru combustibilii în cantite și pentru persane multe, era în podu de a utiliza fumurii pentru conservarea acoperișului casei, care la cele mai multe se compune din șindrilă, și pentru afumatur, carne, prunelorü etc. Modulă construcțiunii coșului și mica lui înălțime sunt condițiunile cele mai puternice, ca ascensiunea fumului să se facă într’ună curentă încetă, ca mare parte din fumă să se respândescá în casă și ca cea mai mare parte să stagneze multă timpü în podu, de unde apoi cade împrejurul casei și în interiorul ăiei. Oă altă condițiune dependințe de localitate, destul de puternică ca să defavorizeze ventilațiunea caselor, contra productelorü de combustiune, sunt văile profunde, care în cea mai mare parte s’au preferată pentru stabilirea familielor. Fără a se mai ține socotela de felulă combustibilului (lemne verigi, care, de multe ori, ca să se aprindă, ceră forțe buccinatorii) și de alți agenți, cari rupă și împartă în cameră fuma din fumulii vetrei, cu mișcările ușei, aruncarea unei haine, mișcările petulenți și de tota feluli ală copiilor, ce îmbrățișază vetra, și ale altora diferiți indivizi, singure condițiunile mai cu semn de construcțiune și de localitate sunt suficiente case de casei oră uă atmosferă, și interioră și esterioră, mai multă de sumă de câtă de aeră și să ciloteze totală casei, până la dependințele iei. Scopulü conducerii fumului în podu este ajunsă acum; căci, prin depunerea, în totă întinderea părețiloră podului, a unui strain grasă, negru și luciasă de producte resiióse ale fumului, conservarea durabilă a acoperișului casei și afumatul, cărnei etc. sunt realisate. Décá n’am nasce de aici și una réü mai mare, așă admira numai câtă chilotele se obține printr’uă simplă disposițiune a coșului de încăljită. Este înse dureros, a vede cum ochii și bronhiele suferă de iritațiunea fumului și cum nutrițiunea generală lângeiesce prin carbonisarea atmosferei camerei alimentată de fumurii din vatră și din cela ce, din grosula noră din podu, cade în casă și descinde în afară, ca apoi în parte să intre în cameră și pe ferăstră și pe ușă, în curentul de aeră ce trebuie sé înlocuiesca pe cela ce, utilizatü în combustiune, a devenită impropria respirațiunii. In grupele de familii, atmosferele parțiale ale tuturor caseloră vină în atingere și compună uă atmosferă generală