Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)

1879-11-25

1080 în privința atentatului în contra vieței împăratului Rusiei . Trenuli imperialii a plecat la 12 ore noptea din gara de la Simferopol. Trenulü de bagagiu ce se compunea din 14 vagone și 2 locomotive a plecat mai înainte cu un jumătate de oră. Din norocire trenulu imperială a ajunsă trenulu de bagagiu pe care, întrecându’lă, Fa lăsatu în urma sea. In trenulu de bagagiu se aflau 50 de persóne. Pe cândă trenulu de bagagiu era âncă într’uă depărtare de 2 și jumătate verste de gara de la Moscva, se aude d’uă dată uă puternică sguduitură. Mașina cea d’antenă s’a desfăcută de trenă și a doua a sărită de pe șine. Vagonele o parte devaflaseră, parte stâteau curmezișă pe șine. Alăturia cu linia s’a observată oă grupă adâncă. Santinela și comisarulu liniei au fost greu răniți. Personelor care se aflau în trenă, afară de spaimă, nu li s’a întâmplată nimicit. Făptuitorii de bună sămă au credută că imperatulu se afla în acesta din urmă trenu. Procurorulu și judecatorulu de instrucțiune s’au presintatu la 2 ore noptea la loculu catastrofei. Urmele causate de esplosiune ’i-au condusă la cea mai de aprópe casă. In curte au gasitü supt zăpădărire de sârmă și íntr’una șopronă era grămădită materială esplosibilú. După informațiunile luate la facia locului, acestă casă ară fi fostă cumperată in luna lui Septembre de către mă oină ténérii. Vecinii au vedută adese pe acestă ténérü lucrândă în pimnița casei, unde săpândă necurmată a făcută gropile suterane pentru esplosiune. Casa era forte simplă mobilată. In casă asemene s’a găsită sârmă și materială esplosibilă. Din vestmintele găsite Intr’casa se presupune că mai mulți ară fi lucrată la suterane. ROMANULU, 25 NOEMBRE, 1879 Asupra mai multor c cestiuni de drepții formulate de guvernulü românii și privitóre la proiectul de convențiune dintre acesta guvernă și Societatea acționariloră căielor ferate române, precum și la Statutele modificate ale acestei Societăți. 1. Disposițiunea art. 13 ale Convențiunii, în redacțiunea sea actuală, adică cu clausa că, chiară atunci când veniturile provenite din averea Societății cedate Statului nu alungă pentru plata dividendei ficse, Statulă este obligată de a plăti dividenda ficsă 31/s °/0 și 8% și sumele de amortisare, este ea în dreptă valabilă și conformă cu practica obicinuită în Germania ? La acestă întrebare trebuie respinsă în sensă afirmativă. Acționarul are în adever o dreptură individuală asupra câștigului netă, întrucâtă acesta este destinată, după contractul Societății, a fi împărțită între acționari. Intrucâtă ânse, după contractul Societății (statute) și după convențiile încheiate în conformitate cu donsula, se cedăză guvernului română, în vederea îndatoririlor luate de donsuli, averea socială și prin urmare și veniturile, și întru câtă, după acestea, nu mai remâne a se împărți câștigulă netă , afară de uă măsură hotărîtă, nici acționarulă nu pote reclama vr’uă dividendă mai mare decâtă acesta măsură convenită. Conținutul proiectului de convenție de facă se deosibesce de redacțiunea proiectelor anteriore, în vederea îndatoririloră ce le ie asupră’șî guvernulu română, și s’a stipulată într’ună modă valabilă că din averea și din venitulă Societății guvernulu română nu va avă a împărți nici ună altă câștigă între acționari, afară de procentele hotărâte. Asemenea stipulațiuni suntă pe deplină obicinuite și la convențiile și negocierile guvernului regescă prusianiî cu Societățile drumului de seră, a cărora esploatare a luată o Statulă prusiana seü vrea se o ia, de exemplu cu Societățile drumurilor de seră Halle-Soran-Guben, Bergisch-Mărkisch, Berlin-Stettin, Köln-Minden. 2. Are putere legală stipulațiunea din art. 14 alü convenției, după care Societatea căieloră ferate române, în vederea mai cu sumă a drepturilor acordate Statului român, prin convenția și a îndatoririlor luate de densuli, se obligă ca pentru anul 1879 se ficșeze dividendă acțiunilor primitive nu mai mare de câtă 36/10 °/C, aceia a acțiunilor de prioritate nu mai mare de câtă 8%? La acestă cestiuea trebuie respinsă în sensă afirmativă, pentru iată aceleași cuvinte pentru care s’a respunsă afirmativă la ânteia întrebare. 3. Tribunalele berlineze potă ele admite ca fundată cererea minorității acționarilor, pentru anularea hotărîrii Adunării generale, prin care se aprobă convenția, săă voră respinge că asemene cerere ? îndată ce Adunarea generală va fi încuviințată convenția și schimbarea statutelor, observândă prescripțiile statutelor actuale privitore la încheiarea convenției și schimbarea statutelor, după părerea nostră, resultatele Adunării asupra acestor c cestiuni trebuie înscrise în registrul de comerciă din Berlin și suntă obligatorie și pentru minoritatea acționariloră. 4. Presupunându-se valabilitatea juridică a convențiunii, póte Statură română, în calitatea sea de acționară principală, cândă o crede necesară, după dreptură germană și în considerațiunea art. 5, 6 din convențiune, a §§■ 2, 43 și alin. din urmă ală § 2 din suplimentele la statutele modificate, să pășăscă la disolvarea și lichidarea societății ? Să pată acționarii minorității, cari nu’șî-aă preschimbată acțiunile loră, să se opună legalmente și victorioși la disolvarea și lichidarea societății pe temeiul art. 13 din convențiune ? Drepturile acționarilor, cari nu au preschimbată încă acțiunile loră până la 1 Marte 1882, astăfelă după cum este fișată în art. 5 ale convențiunii, trebuiescă respectata ca drepturi individuale ale loră în conformitatea articolelor 5 și 6 ale convențiunii. Afară de acesta, și mai cu sămă după trecerea acestui termen, se póte face, după dreptură germană, oricândă disolvarea și lichidarea societății primă decisiune al adunării generale, în conformitate cu art. 242 din codulă comercială generală germană (cu respectarea legală a drepturilor( ereditorilor). Hotărîrea adunării generale se va lua după (inițiativa) îndemnulă guvernului română, ca acționară principală, în conformitate cu § 37 ală statutelor modificate, și minoritatea acționarilor nu va avă dreptul de a face oposițiune. 5. Dăca convențiunea s’a recunoscută valabilă în dreptă și după stingerea datorielor societății, prevădută în art. 17 ală convențiunii, acționarii minorității au dreptulă la oă dividendă mai mare de câtă aceia care s’afișată în art. 13 ală convențiunii; și acesta pe cuventură că, după stingerea datorielor societății, câștigulă sei netă a trebuită se crescă? La acestă întrebare trebuie să se respundă în sensă negativă, pentru motivele espuse la cestiunea alteia. Acționarii cărora le este asigurată într’ună modă necondiționată dividendulă fișată la art. 13, pentru casulă unui câștigă notă mai mică, nu aă dreptulă d’a cere uă dividendă mai mare în casulă unui câștigă notă mai mare. 6. După art. 28 al convenției, guvernulu română, după esecutarea disposițiunilor din art. 3, 4, 19—21 și 27 , póte să provoce convocarea unei adunări generale a acționarilor, pentru a supune decisiunii săb transferarea scaunului societății de la Berlin la Bucuresci. Convocarea adunării generale este a se face atunci de direcțiunea săă de consiliul de supraveghiare. (Vecer mai jos la 8). 7. Acțiile primite nu schimbă de guvernula română păstrând și , după art. 6 din convenție, tote drepturile lor statutare, el are afară de acesta, ca și toți ceilalțî acționari, conformă cu art. 237 din codulă com. gen ger. și § 37 din statute, dreptul de a propune convocarea unei adunări generale, îndată ce acțiile lui reprezintă celă puțină a cincea parte din capitalul totală de acțiuni. 8. Pentru casul strămutării scaunului societății, direcțiunea princiară, în vederea art. 25 din convențiă și în puterea art. 236 din codulă com. gen. germană, are ca dreptul de a convoca oă adunare generală ? După art. 236 din codul com. gen. germ., adunarea generală se convocă de către representațiune, adică direcțiunea, întrucâtă statutele nu autorisăzi pentru acesta și alte persone. După § 37 din statute, adunările generale se convocă de către consiliul de supraveghiare. Combinândă art. 236 și § 37 , conchidemă că dreptul de convocare , care îl are direcțiunea, după art. 236, nu se pute considera ca înlăturată prin § 37 ală statuteloră. Prin urmare, direcțiunea pute și ea se convoce uă adunare generală. 9. Vă dată transferarea scaunului societății la Bucuresci asigurată și arendă în privire art. 28 din convențiă și § 37 ală statutelor, acestă transferare se póte ea efectua în termenii de patru pene la șase săptămâni din ziua convocării adunării generale, și că asemene adunare generală póte ea să fie convocată îndată ce guvernul română are majoritatea acțiiloră ? După cele observate deja la 7, guvernul română are dreptul de a cere, conformă cu § 37 din statute, convocarea unei adunări generale îndată ce are chiară numai 1/5 din capitalul acțiiloră. După § 37 al. 2, adunarea generală trebuie se aibă locă în termenii de patru săptămâni de la înmânarea cererii, și trecerea în registrul de comerciă a hotărîrilor adunării generale va pută fi desăvârșită după 14 zile. 10. După transferarea scaunului societății de la Berlin la Bucuresci, fi va societatea supusă numai jurisdicțiunii tribunalelor din Bucurescî, și nu maî multă acelora din Berlin ? După transferarea reședinței la Bucuresci, societatea nu mai are jurisdicțiunea ieî la Berlin, ci la Bucurescî : forurile însă speciale remână admisibile conformă cu prescripțiunile procedurei civile germane, de exemplu forulă esecutării contractului pentru esecutarea acestuia. 11. Se póte constitui în imperială germană o societate de acțiuni fără aprobarea guvernului și este admisibilă oă schimbare de statute fără aprobarea statului ? După codul com. gen. germană și după legea de la 11 iunie 1870 nu este de trebuință că aprobarea guvernului săă a statului pentru formarea unei societăți de acțiuni, săă pentru schimbarea statutelorăieî. Ensă drumurile de seră situate în Prusia sunt supuse supraveghiării guvernului, ceia ce nu se pote întinde naturalmente la drumurile de seră situate în România. 12. Ce însemnă că autenticitatea notarială săă judecătorescă din alin. 1 ală art. 214 din codulă com. gen. germană. ? Ună notară săă judecătoră este faciă la adunarea generală, redigennă procesă-verbală despre cele petrecute în adunarea generală, și încredințăză atâtă cele petrecute câtă și semnăturile celoră cari aă subscrisă. 13. Dăcă, după transferarea scaunului societății la Bucuresci, guvernul română provocă întrunirea unei adunări generale, pentru modificarea statutelor săă pentru ună altă scopă, trebuie atunci ca hotărîrea adunării generale să se autentifice de către ună notară săă judecătoră berlineză, săă acestă constatare este supusă legilor române după regula : ,Locus regit actum* ? In casulă indicată mai sus, legile române sunt aplicabile pentru formele privitore la darea autenticității. 14. Nu există, după legile germane, de câtă următorele trei organe ale unei societăți de acțiuni: 1. Direcțiunea (representațiunea esecutivă); 2. Consiliul de supraveghiare ; 3 Adunarea generală a acționarilor ? După codulă com. gen. germană, aceste trei organe sunt necesare pentru oă societate de acțiuni; societatea pute să institue case prin statute și organe osebite pentru afaceri său scopuri speciale. 15. După transferarea scaunului său, în urma convenției, societatea căilor ferate devine uă societate românăscă, săă remâne totă germană ? Societatea devine românăscă și remâne supusă dreptului germană numai întrucâtă acesta reese din convențiune. 16 Hotărîrile pronunciate de tribunalele din Berlin înaintea transferării scaunului socială, suntă ele ipso jure esecutorii în România ? să trebuie să fie învestite cu formula esecutorră de tribunalele române, ca orice altă hotărîre care este a se esecuta în România ? Deorece nu există u convenție specială în privința acesta între România cu Imperială Germană, adică Prusia, asemeni hotărîri nu suntă de sine executori în România, ci trebuie aplicate pentru acăsta legile române. (Subscrișî) Consilieri de justiția, von Wilmowski, Laué, Lesse. Berlin, 17 Noembre 1879. lară prin cultură, conservatorii au blamată fără îndouială acea derogare de la ușurile paterne. »Când Isus-Cristos, muria pe muntele Golgota, erau conservatorii templului cari ceruseră condamnarea aceluia care chiema pe nenorociți. »Când Seneca își deschise vinele, în urma ordinului lui Neron, și vedea curgendă sângele și viața sea, conservatorii romani aplaudară la mortea filosofului. »Cândă Carol IX măcelăria pe protestanți în îngrozitorea nópte a Sântului Bartolomeu, erau conservatorii catolici cari obținuseră de la dânsula ordinulă de morte. »Cândă Ludovic XIV revoca edictură de la Nantes și punea pe dragoni se urmărăscă pe victimele fanatismului său religiosă, el o asculta de poruncile conservatorilor jefuiți. »Erau conservatori acei emigrați cari, la Coblentz, urmau brațele lor, paricide în contra țărei loră și aduceau pe dușmani în Francia. »Erau conservatori miniștrii regelui Carol X, ceriîlă făcură să-șî calce jurămîntulă și, mulțămită acestui sperjură, inundară de sânge stradele Parisului. »Numai rezămându-se pe conservatori, la 2 Octobre 1851, Ludovic-Napoleon Bonaparte a putută se ucidă,peste nópte Republica, care îi era încredințată. »Este partida clericală și conservatóre care a vostă resbelulă din 1870. »Fără îndouială, adauge La France, acesteî lungi și cu tote astea incomplete enumerărî, reacționarii arătută se opună amintiri durerose, căci calea urmată de omenire este scăldată de lacrime și de sânge. Dără revoluțiunile stângei au contribuita totă-d’a-una la fericirea generală, pe cândă ale dreptei aă făcută totă-d’a-una să retrogradeze progresulă, călcândă astăfelă legea primitivă, ală cărei scopă supremă este progresulă . CONSERVATORII. La France ne presintă următorul tablou al purtării conservatorilor în tote timpurile, care, credema, merită a fi reprodusă : »Reacționarii,zlie La France, nu’șî daă sămă de ună lucru, că adică tată se ține în lumea asta și că nu s’a întâmplată nici uă fericire omenirii care să nu fi fostă uă înfrângere pentru ideile loră. »Cândă selbaticiî locuitori din cetățile locustre au părăsită colibele loră clădite pe stîlpî, în care căutaă mă refugiă în contra fiareloră, de sicură s’aă găsită printre ei conservatori cari aă luptată în contra ideiea de a se asedia pe pâmântă. »Cândă triburile nomade s’aă oprită în mersul ă soră rătăcitoră și aă creată proprietatea, smulgendă din câmpii bogățiile SCIRI D’ALE iPILEI. Din Capitală AA IL. RR. Domnulă și Domna aă întrunită la prânză în ziua de Jouî, 22 Noembre curinte, la palatulă din Bucuresci, pe Esc. Sea Suleiman-Bey, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiară al Inaltei Porți, pe P. S. S. Khoren Nar Bey, arhiepiscopă armenescă de Beșidtaș, pe d-nii miniștri ală cultelor și afacerilor străine, pe d. D. Brătianu, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiară al României la Constantinopole, pe d. comite d’Ursel, secretară de legațiune, gerantă al agenției diplomatice a Belgiei, pe d. G. Lenș, consulă ală României la Salonic, și mai multe notabilități. * [Monitorulă. D. Emanoilă Filipescu este numită, printr’ună decretă apărută în Monitorul de astăzi, în postură de membru al înaltei Curți de compturi, devenita vacantă prin punerea în retragere a decedatului G. Văleanu. * Printr’ună decretă apărută în Monitorul de astăzi se aprobă transacțiunea încheiată între administrațiunea domeniilor Statului și d. M. Radovici pentru stingerea datoriei d-lui Radovici din arenda moșiei Broscenî din județul Buzău. Din județe. România Liberă află că prefectură de Vlașca, d. C. Ciocârlană, a îmbrățișată cu căldură ideia răspândirii culture! în județă și încuragiăză tóte instituțiunile cu acestă scopă. îlă felicitămă din sufletă. Scula de adulți și Ateneulă Giurgiului, datorite în mare parte inițiativei d-lui Droc- Barcianu și celorălalți profesori din localitate, suntă pe cale de-a funcționa. * Citimă în Monitorulă de adî . »D. Costache Terenti, arendașul moșiei Pomîrla, din județulă Dorohoiă, oferindă lemnele trebuitore pentru construcțiunea unui locală de primăriă și altulă de scală, în comuna susă-numită, ministerulă esprimă mulțămirile săle d-luî Terenti, pentru acestă ofrandă.* * Ună două cursă la Conservatorul din Iași.— Steua României anundță că d. P. Verussi, profesoră de estetică și istoria artelor, la scala de artele frumóse, va începe în curendă ună cursă de estetică și istoria artei dramatice la Conservatorul de musică și declamațiune de la noi. Din țevile latine. Raportul ministrului de financie al Italiei, d. Magliari, care a fostă supusă c»misiuniî bugetare, conține uă micșorare a cheltuielilor de circa 16 milione. Astăfelă desființarea impositului asupra măcinatului pare asigurată. * Din Lisabona se anundă că regina Portugaliei, Maria Pia, a însărcinată pe generalul Caula aduce reginei Cristina a Spaniei insigniile ordinului Sântei Isabella. Din străinătate, Fremdenblatt primește din Cetinje următorea telegramă cu data de 2 Decembre : După uă scrie sosită aici din Prisrend pe la Saloniki-Scutari, Ahmed Muktarpașa a plecată ieri cu 12 batalione la Diakova și peste patru zile va ajunge la Ipek. Dăcă viscolele cu zăpada nu vor înceta, elă abia va pută ajunge în Plava înainte de 10 Decembre. Soirile răspândite de la Scutari despre concentrări de trupe ale ligei albanese la Gusinje sunt false. Ce e dreptă (zilele trecute s’a ținută acolo uă întrunire a capilară diferiteloră triburi albanese, înse otărîiile luate de dânșii nu suntă cunoscute. * Diarele din Berlin condamnă cu asprime atentatulă comisă la Moscva. Gazeta Germaniei de Nord observă că elă dăuă bonă îngrozitore despre efectele ce a produsă spiritură revoluționară în societatea rusă, de vreme ce uă asemene faptă s’a putută săvîrși cu tóté [măsurile luate după primula atentată. (Ore în Germania nu s’a întâmplată totă astă-felă ?) Cândă călătoresce, Țarulă obicînuesce a lăsa ca mă trenă să’î mărgă înainte. Atentatorii de siură aă comptată pe acesta. Însă de astă-dată ordinea trenurilor a fostă schimbată pe nesclute, după cum s’a mai făcută în timpul din urmă; acestei împrejurări datoresce Țarulă scăparea sea. * Se telegrafiază din Pesta cu data de 2 Decembre : Uă impresiune durerosă a produsă astăzi scirea publicată de ună Țiară oposițională cum că două membri însemnați ai societății aristocratice de aici au fugită în America, din causa datoriilor pe care le făcuseră. Unuia din ei este ună fostă comite supremă, ale cărui bunuri suntă sechestrate; cela-lalta ună deputată cu vădă și fostă membru ală partidei conservatore, ună oratoră distinsă care a esceiaiă totădeauna în cestiuni privitóre la honvedi și la armată. * Din Alecsandria (Egiptă) se anundă că consulii Engliferei și Franciei de pe insula Massaua au fostănvisați de a provoca pe regele Iohannes ală Abisiniei se lase pe Gordon pașa să plece spre a se întorce în Egiptă. Din Cairo se anundă că principele Hassan din Neapole cere ună postă de comandantă în armata egiptenă de operațiune destinată a merge în contra Abisiniei. * Uă telegramă din Buenos-Aires anunță că armata peruviană se concentrăză în provincia Tarapaca; trupele chiliane înaintăză spre dânsa. Uă luptă decisivă se așteptă. * Uniforma principelui Louis Napoleon care a căzută în țăra Zulușilor, a fostă găsită într’unăsraal, nu departe de Ulundi. Ea e găurită de zagaie. Zulusulă care a dată principelui adevărata lovitură de morte se numia Abango și a fost omorîtă în urmă în lupta de la Ulundi. PROCESULU NIHILISTILORU. La 27 Noembre s’a începută la St. Petersburg procesulu nihiliștilorö. Leo Mirski e acuzată că ară fi comisă cunoscutură atentată în contra generalului Drenteln. Afară de acesta, el și complicii săi mai suntă încă acusațî că ară face parte dintr’uă societate secretă ală cărei scopă e de a resturna ordinea actuală deucruri. Ca acuzațî figurăză următorele persone : Leo Mirski, nobilă, de 21 ani Tarchoff, de 26 ani, fostă sergentă-majoră; Beldemiseff, de 26 ani. Golowin, de 29 ani. Olchin, advocată, de 40 ani. Werestsagin, de 24 ani,