Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)

1879-11-25

ANULU DOVE­DECI SI TREI Redaetiun­ea si Administratiunțea stil­ftalimor, 14 NIHMyWHMMWMMWiaBUț*-“HWIIWYrțWMIMMMBMMMMIțwgBBMtiWIMWWflBIUMgBtMM*-|1 ItWfMI --­ YOIESCE SI YE! PUTÉ Ö ANUNCIURI. Linia, de 30 litere petit, pagina IV. — 40 hani Deto „ , „ pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiu­nea oiiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne’ 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPL­ARIILU ........ î 24 BRUMARU. G­UNDREA. Nedrepți cei cari se plângă de reacțiune. Nedrepte majoritățile care se plângă de oposițiune. Reacțiunea are educațiunea, tra­­dițiunile, deprinderile iei. Pe care dreptă­deră ne putemă plânge că ea nu vede, nu simte, nu ’nțelege ca noi, și că nu face ceia ce noi­amă voi să se facă? Oposițiunile sunt­ de trei feluri : Unele voiescă se revină la tre­cută. Altele voiescă se stea în locă, și altele să s’arunce prin mari salturi către viitoră, fără a se pregăti și fără a se uita în jurul ă loră în în­tru și ’n afară­. Se vedemă ce se petrece la noi. La noi este oposițiunea reacțio­nară. Mai este însă cu putință ca ea să facă pe națiune d’a merge cu densa înapoi ? Ori­cine scie c’acesta este peste putință. Reacțiunea la noi de multă âncă s’a despărțită ea însăși de națiune. De multă încă ea a dovedită că nu este în stare să cunoscă calită­țile cele mari ale Românilor­, și de aceia a fostă condusă la fatala cre­dință că trebuie să ’și pună pârghia afară din națiune. Astă­felă deră văd­urămă necurmată că înstrăinân­­du-se ea însăși de națiune s’a în­străinată și națiunea de densa. Acesta fiindă starea iei putemă s’o plângemă, deră nu sĕ ne plân­geam de densa. Putemă s’o combatemă , putemă s’arătămă publicului ce face, putemă în fine, și trebuie să putemă, s’o o­­primă, prin acțiunea nostră necur­mată, d’a face reula, deră n’avemă cuvântă se ne tememă că ea va pute face roü , pe câtă timpă noi vomă voi să lucrămă și sé lucrămă multă și bine. Trecemă acum la cele­l­alte două grupuri ale oposițiunii. Grupul­ al­ douilea, acela care ară are idei și credințe pre înain­tate ș’ară voi sé le pună, cu ori­ce preță, îndată și do uă­ dată în lucrare, nu există încă la noi. Dovedă că nu există este că nimene n’a veijura nici uă propagandă , nici uă pro­gramă din partea unui asemene grupă. Grupulü care ară voi se stămă pe locă esistă, case cu numele nu­mai. Cu numele, căci nu vedemă nici uă programă bine flișată și lămu­rită din partea i. Cu numele, căci nu vedemă acelă grupă organisată, cu capii săi, cu statură sau majoră și cu oștirea sea. Totă ce vedemă este m­ă numără de indivizi fără idei politice, sau economice definite, grupați cu alți indivizi, cu cari nu suntă uniți nici chiară prin simple simpatii perso­nale, ci numai învoiți de a lupta împreună pentru a paraliza ori­ce lucrare, fiă națională, fiă politică, fiă economică. Acesta fiind o asemenea ună ade­văr­ă, bine constatată și bine cunos­cută , majoritățile Camereloră au cuvântă să plângă pe acești indi­vizi, deră n’aă dreptă să se plângă de dânșii. Aă dreptă să’i plângă, căci este tristă, durerosă chiară, se vé^la ci­­ne­va bărbați cu talente, cu merite, îmbătați de pasiuni personale până a’i face să’și perija rațiunea și să facă, negreșită fără voiă-le, rea loră ânșile și țării loră. Nu este dreptă cnse ca majorită­țile să se plângă de cei cari nu se­ă ce facă. Ele trebuie să parali­­seze acțiunea loră oprindu’i de a face rău, și silindu’i să se trezesc, punându-se în facia loră în șiruri bi­ne strînse și lucrândă necurmată cu inteligință, cu nepregetare, cu iu­bire și cu credință în puterea și în destinările cele frumóse ale națiu­nii române. Este bine să spunemă adevĕrulu despre protivnicii noștri, decă este cu multă, cu forte multă mai bine să spunemă adevărulă confrațiloru noștri politici. Emile Girardin­o*cea mai deu­­nă ș i : „In politică, adevărulă și nepăr­­tinirea suntă nedespărțibile, și ne­­părtinirea care nu scie se se rădice mai presusă de spiritură de partidă, minte numelui iei.“ Se ne rădicămă deră cu toții mai presusă de spiritură de partidă, să ne uitămă bine la noi enși­ne , să ne studiămă cu sânge rece și se ne spune că unii altora adevărulă și numai adevărulă. Adevărula este că reacțiunea prin­de limbă pe di ce merge. Adevărulă este că ea devine din ce în ce mai cutezătore. Coragiulă neputându-­i veni de la națiune îi vine neapărată din a­­fară. Coragiulă din afară ’i vine din causa învălmășelei politice în care se află tóte puterile cele mari. Alianțele cele vechi sunt­ încur­cate și lupta este generală pentru urzirea unora nouă alianțe, fie ele și timpurale, fiă pentru un anume lucrare, pentru un­ anume interesă, pentru un anume speculă. Oriintele este împăciuită după h­arta geografică făcută prin trata­­tul­ de la Berlin, case numai pe hârtia deră­nit și în realitate. Este scrută că tóte puterile sunt­ nemulțămite, și totă lumea vede că pacea este astă­felă asigurată în câtă tóte puterile, mari și mai mici, se ruineză armându-se și eră ur­­mându-se. Posițiunea nostră geografică, gin­­tea nostră și faptele nóstre, mai cu sema cele din cești din urmă trei ani, atâtă pe tărâmură politică câtă și pe tărâmură militară, aă dovedită lumii că suntemă uă na­țiune. Tóte puterile sunt­ silite să țină semă de noi; este învederată cnsé că interesele loră fiindă osebite, o­­sebită este și séma ce fie­care ară dori să țină de noi. Națiunea română, și cu densa partida națională liberală, a dobân­dită acum­ă st­ma tutoră puteriloră celor­ mari. Dacă énse stima este una și aceia­și, nu și iubirea póte fi una și ace­­iași, căci nu unuia și același este și interesulă. Interesele osebindu-se, este natu­rală ca fie­care interesă să ’și caute căile sale, mijjlocele sale și prin ur­mare omenii săi. Acesta lege naturală ne îndato­­reză și pe noi, cești din partida na­țională și liberală, să ne căutămă interesulă nostru, interesulă gene­rală ală națiunii. Acestă mare interesă ne impune datoria să ne organisămă în întru câtă mai curendă și câtă mai bine. Ne împlinimă are acestă datoriă cum datori suntemă a o împlini ? Nu, după opiniunea nostra. Și do­vedă că nu ne-o împlinimă este co­ragială ce prinde reacțiunea, cute­­zarea crescândă a oposițiunii d’a îm­­­pedica majoritatea, în ori­ce modă va pute, d’a lucra multă și bine. Să cugete ori­cine m­ă momenta și se va convinge de următorulă a­­devöra. Cândă vă partită are rândurile iei strînse cu tăria convingerii, ni­mene nu cuteză să năvălescă pen­tru a pătrunde printre ele. Dovedă starea de paralisiă și de muțeniă în care era la noi partida reacționară acum trei ani. Cândă­uă partidă lucreză necur­mată și face ca pe totă (ziua se se producă uă îmbunătățire, să se îm­puțineze uă suferință, oposițiunea este silită și amuțâscă, căci scie bine că nu pote întâmpina de la țară de­câtă derîderea și respingerea. Dovedă purtarea oposițiunii la în­ceputul­­ venirii la­­ putere a parti­dei naționale și cutezarea iei de as­­tágri Majoritatea Camerelor­, și cu den­sa partida națională liberală din țară, a perdută din vedere datoriele sale. Ea a uitată că arendă guvernulă are și respunderea. Ea a uitată că faptele cele mari ce-a făcută, îi mărescă forte dato­ria de a produce necurmată pentru a sta la înălțimea situațiunii la care a ajunsă. Ea a uitată că țara acesta a su­ferită tare și timpi îndelungați, și prin urmare are răni multe, și că trebuie pe totă șiua se vindecămă câte una. Ea a uitată că datoria de a-și strînge rândurile și de-a lucra și produce fără curmare, îi este im­pusă nu numai prin posițiunea iei din întrun­deră și prin posițiunea în care se află acum România în a­­fară. Acesta este adevărulă, și ne îm­plinimă datoria de a­­ fice membri­­lor­ partidei naționale din Camere și celoră ce nu suntă astăzi în Camere. Strîngeți-vă rândurile și lucrați necurmată, fie­care în sfera sea, pen­tru ca fie­care zi sa se facă ceva din mustură ce ne trebue. Fie­care omă vede m­ă rău, și datoră este sea la arete, cu dovezî bune, căci numai astă­ relă se potă curma relele deprinderi, relele fapte. Fie­care omă are cugetarea sea, scl­nța sea, acțiunea sea, și mulți împreună formeză capitalulă celă mare de idei și de fapte ale unei națiuni. Să se silescă deră fie­care de a se reorganisa partida națională, de a se reconstitui în fie­care locali­tate, și îm­preună punându-se în neîn­treruptă comunicare să fiă un sin­gură acțiune, precum este un singură credință politică 1). Majoritatea Camerei să’și aducă aminte că, precum ori­care armată, totă astă­feră și armata parlamentară își are legile sale. Să ’și compună deră, în Parla­mentă și afară din Parlamentă, sta­tulă iei majoră, care punându-se pe lucru să se formeze și se de dovedi că formată este. Partida națională are guvernul­ în mână; a­iei­deră este datoria și respunderea d’a face, d'a face multă și bine. Nici vă pedică nu mai avemă de câtă pe noi înși­ne, fiindă­că avemă puterea în mână. Să ne convingemă de acestă ade­­vără , să ne pătrundeam de datoria ce ne impune acestă posițiune și nici uă pedică nu ne va mai pute opri în mersul­ nostru pe calea pe care trebuie să mergem­ă fără șovăire cu națiunea și prin națiune. DUMINECA, 25 MEMBRE, 1875. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. A­B­O­N­AM­ENTE. In Capitală și districte, umi ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî LA PARIS, lad-nd Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fieisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BAU ESEMPLABULA Depeșă comercială. Paris, 5 Decembre. •— Transacțiunile în grâu pe diferitele piețe europene sunt­ tota calme și prețurile rem­âna staționare. In America, cursurile se susțină și stockurile sunt­ forte însemnate. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALA AGENȚIEI HAVAS. Dublin, 5 Decembre.—Secretarul- ligei irlandese formată de d. Parnell a fostă a­­restată. Paris, 5 Decembre. — In urma marei cantități de zapeda ce a cădută în Francia, liniile telegrafice și liniile căilor­ ferate sunt­ întrerupte în mai multe puncte. La Paris mica Bursă nu s’a putut­ ține nici astă-sară. Tiena. 5 Decembre.—Camera deputați­­lor­.—In cursul­ discuțiunii pe articole a legii armatei, d. Taaffe, președintele con­siliului, a reînouită declarați­unea deja fă­cută, că sarcina ministerului actuală de coalițiune este de a uni tóte naționalitățile imperiului pe terâmură Constituțiunii co­mune ; el a­dice asemenea că doresce a vede in Cameră că majoritate austriacă, era no­uă majoritate formată de cutare séa cutare naționalitate, înse ela voiesce ca drepturile tuturora naționalităților a să fie ocrotite. „Nu se póte guverna în Austria, a disfi­d. Taaffe, nedreptățind a pe Germani s ca pe Slavi, căci înaintea Constituțiunii popo­­rațiunile acestora două naționalități au drepturi egale. Recunoscenda drepturile tu­turora, toți voim ajunge a fi buni Austriac!. * Aceste din urmă cuvinte afi fosta primite cu aplauze prelungite. D. Horst, ministru de resbeli, a pronunciata apoi una nou dis­­cursa pentru a apăra proiectula așa cum a fostă presintata de guvernă; în urmă s’a pusă la vota paragraf­ulă 2 ala legii, care, după redacțiunea proiectului guvernului, st­ipuleza prelungirea legii militare pentru oă periodă de Zece ani> 179 deputați au votata pentru și 155 contra ; majoritatea de 2/3 fiindă trebuinciosă pentru adoptarea paragrafelor­, acesta este deja respinsa. Propunerea d-lui Tomasczuk, privitore la prelungirea legii numai pentru trei ani, a fosta asemenea respinsă prin 178 voturi contra 146. 1) Salutăm fl aci cu iubire și recunoscință pe cel din Iași, cari asta­fela facil, după cum ne spu­ne „Ștafeta”, a căreia dare de somn a reprodu­­serama în „Românulu” de ieri. Că resoluțiune invitându pe guverna a face economiile admise pentru organisarea armatei a fostă adoptată séra de către sec­țiunile delegațiunii austriace. Atentatulu­i asupra Ț­arului. Eco depeșire ce găsimă în Ziarele străine în acestă privință : Moscva, 2 Decembre séra. A­séra pe cânda imperatum­ sosise deja aici, trenului ala douilea imperiala care era încă pe drumă se întâmpla una accidenta prin es­­plosiune. Una vagona cu bagagia fu asvîr­­lita în aera, șapte vagone defaifară,­­ énse omenii nu fură vătămată ! Moscva, 3 Decembre. — Ieri, la 11 ore a. m . cu ocasiunea sosirii împăratului se adună oă mare mulțime d­inaintea palatu­lui Kreml. înainte de sosirea împăratului mareșalul a nobilimii citi spirea despre gros­­nica catastrofă întămplată ieri. Toți fură la începută ca amețiți, înse îndată după a­­ceia isbucni­ră veselia generală și strigăte puternice de ura­­re lunară. Imperatul a sosi la 12 ore în sala St. George, luă de la represintațiunea comu­nală pane și sare și ținu următorea cu­­vântare : »Mĕ bucura, domnii mei, de a te re­vede și’mî amintesca de sincerula d-vó­­stre devotamenta cu ocasiunea tristului accidenta din 2 Aprile. Aceleași simți­­mente mi s’au manifestata din tóte un­­ghiurile Rusiei; înse d-v. veți fi audita deja despre evenimentul­ de ieri. Dumne­­zeu m’a scăpata pe mine ca și pe toți a­­ceia cari călătoriau cu mine la Moscva. Ingrijata de destinele Rusiei, m’ama încre­dințată cu totul a Provedinței, cu tote ace­stea spiritulu revoluționaru trebuiesce stîr­­pitu. Apelezu la d»v. și la toți omenii de bine pentru stîrpirea răului, care a prinsu rădăcini. Apeleza la voi părinților­ : Con­duceți pe copiii voștri pe calea adevărului și a binelui, spre a nu creste făcători de rele, ci bărbați folositori și adevărați cetă­țeni ai Rusiei! * Aceste cuvinte ale împăratului fură pri­mite cu strigăte intusiaste. Petersburg, 3 Decembre. — Intorcerea împăratului aici se așteptă pe mâne la 10 ore dimineța. Anunciatorulu Imperiului publică urmă­torea telegramă a guvernatorului generală din Moscva: In ziua de 1 Decembre, la 11 ore sera, urmă la intrarea trenului impe­rială de bagagie și de servitori în cuartie­­rul­ ală 7-lea ară suburbeî f Rogoș din Mos­cva uă esplosiune, din causa căreia tre­­nul a deraila, ună vagonă de bagagie fu resturnată și două vagone de persóne în­­torse curmezișă peste șine. Prin esplosiune se formă pe calea fera­tă uă gropa. Persóne nu s’aă vătămată. Casa din care pornia mina a fostă des­coperită. S’a procedată îndată la căutarea făptuitoriloră. Petersburg, 3 Decembre. — îndată ce se află aici scriea despre atentatula comisă la depărtare de câte­va verste de gara Kursk din Moscva, precum și cuvintele pe care le-a pronunțată astăziî împeratură în Kreml, orașulă se împodobi cu stindarde. Publi­cul­­ smulgea buletinurile telegrafice din mâ­­nile vănqlâtorilor­. Cândă se cercetă casa în care s’a aprinsă fitilul, ce ducea la mină autorii atentatului dispăruseră deja. Impăratul­ va sosi aici mâne diminuță la gara Moscvei, era cancelarulă mâne sâră la gara Varșoviei. Intorcerea lordului Dufferin s-a amânată cu opta cjile. Moskavsky Wiedomosti de la 4 De­cembre publică următorele amănunte

Next