Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)

1880-06-11

ANULU DOUA­ fLECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » » , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULÜ Redacțiunea și Ad­ninistrațiunea strada Domnei, 14 Bucuresci, 6­ Ch­isaru Venirea la putere a partidei li­berale în Englitera, avu de efectü imediată accelerarea aplicării tra­tatului de la Berlin în părțile lui rămase neaplicate. Guvernul­ englesű ensușî ținu se preciseze, chiar îndată după luarea puterii, atitudinea s­a , în acesta cestiune. Bănuită pre cum, din cauză că membrii lui combătuseră cu vivaci­tate, pe căndă erau în oposițiune, instrumentală internațională de la Berlin, actualii consilieri al reginei Victoria, luară uă atitudine fermă,­otărî­tă și care o pre­cum în con­trastă cu cea observată de predece­sorii lor d^in privința aplicării ace­­lui tratată ; ei schimbară pe repre­­sintantele Engliterii la Constantino­­pole și propuseră întrunirea unei conferințe internaționale, care să­o­­tărască linia de fruntaria turco­­grecă. Așa dera ceea ce Grecia și Turcia nu putură să facă prin bună înțe­legere, conformă tratatului de la Berlin, va face Europa. De la rolul­ de mi­jlocitate, ce­ea ’și reservase prin acelă tratată, trece la ună rolă activă, substitu­­ind fr­acțiunea ioi acțiunii celoră două puteri directă interesate. Prin urmare, se póte zice că era tergiversărileră a trecută și pare că ne aflămă în ajarură unei noul ere de activitate. Chiară scomote de esecutare for­țată aă circulată și pare că ele aă găsită résuneta pene și în biurou­­rile indolentei diplomații din Con­stanti­nopole. Intr’adevĕra,­tă schimbare de mi­nister­ă se săvârși îndată după sosi­rea d­lui , Goschen la Constantino­­pole și Sultanulă, în Hatul său pen­tru numirea noului vizir, pare a-i indica ca uă misiune specială apli­carea tratatului de la Berlin. ,Cea mai mare a mea dorință disc Sul­­tanulă, este de a vedea realizându-se, în termenul a cela mai scurtă­, reformele de care avemă trebuință din puntur­ de ve­dere civilă și administrativă, care voră fi stabilite conformă cu aptitudinele popora­­țiunilor­ nóstre, compatibile cu gradul­ de capacitate și disposițiunile țarei și care, o­­crotindă drepturile nóstre suverane, voră pute protege în acelașă timpă interesele generale ale imperiului nostru.* Aceste reforme sunt și una din prescrierile tratatului de la Berlin; și se vedu clară indicate chiară în instrucțiunile date de guvernul­ en­­gleză d-lui Goschen, deru­gatul nu se mărginesce aci, elă mai adauge : ,Totă de uă­dată cea mai mare dorință a Mea este ca relațiunile nóstre amicale cu marele puteri să fie menținute și des­­voltate. Așteptă buna împlinire a acestoră urări de la zelului și devotamentului miniș­­trilor­ Mei.* Ecé a doua declarațiune impor­tantă din natulă imperială, care dovedesce că atitudinea energică a cabinetului englesă a esercitată ore­­care înrîurire la Constantinopole. De altă parte, conferința e întru­nită la Berlin și se pute­a zice că a­­cestă faptă constituie ună pasă mare și otărîtoră spre esecutarea trata­tului din 1878. Nici nu putea să fiă altă­ felă. Venirea partidei liberale la pu­tere, în Englitera, nu putea avea de efectă de­câtă grăbirea lichidă­­rei unei situațiuni care — întâr­­­ziîndă a se lămuri — putea da naș­­tere unui conflictă și a ține necon­tenită îndreptată în afară atențiu­nea guvernelor­ străine. Guvernul­ Gladstone ajunsă la putere printr’una avîntă populară, inspirată de un mare și legitimă dorință de reforme și îmbunătățiri interne, nu putea să nu caute a sfîrși câtă mai curîndă cu cestiu­­nile pendinți de politică esterioră, pentru ca astă­felfi — scăpată de preocuparea loră — să-și potă în­drepta totă atențiunea și activita­tea asupra cestiunilor a curată in­terne. Mai multă : partita liberală en­glesă a fost­ acuzată că nu e des­tul­ă de energică în politica iei es­­ternă și în 1874 acestă acusare a găsită, ediou la poporală englesă, care a refuzată partitei liberale ma­­joritatea voturilor­ lui. D. Gladstone, revenită acum la putere, era naturală să caute a su­prime, printr’ună actă de energie, acesta acuzare. Deci, pe de -â parte, pentru a-și pute concentra totă munca la re­­solvarea cestiunilor­ interne, pe de alta pentru a-și reîncepe activitatea printr’ună actă de politică esternă, care sĕ nu cedeze întru nimică în îndrăsnelă, acteloru predecesoriloră sel ce-și al­ogaă privilegiulă ener­giei în politica esteriotă, noulă gu­vernă englesă nu putea sĕ procede­ze de câtă cumă a procedată, cu e­­nergie, cu­otărîre. In fața acestui faptă, pe care de multă le­ amă prevăzută și anunțată națiunii, pe temeiul­ siguranței ce aveamă că Europa n­u va lăsa pene în sfîrșită neesecutate voințele sale înscrise într’ună tratată internațio­nală , în fața scomptelor­ de esecu­tare forțată a decisiunilor a confe­rinței de la Berlin, cine nu vede și nu înțelege la ce mari și grave pe­ricole ne-amă fi espusü, deci întru­nirea acestei conferințe ne-ar­ fi gă­sită cu art. 44 din tratatul­ de la Berlin neesecutată ? Cine nu vede că, neesecutândă de voia acea disposițiune a lui ne-amă fi espusă la uă eseu d­are forțată ? Cine nu vede că, într’uă aseme­nea împrejurare, nici uă putință nu mai era de a ne garanta naționali­tatea și de a da satisfacere art. 44 numai întru atâtă câtă permiteaă interesele nóstre naționale ? Cine nu vede în sfîrșită că inde­­pendința ne-ar fi fi remasă nerecu­noscută și că îndărătnicirea nóstrá de a nu șterge din Constituțiune ună principlă, care era uă­petă pen­tru ea, ar­ fi avută de efectă de a provoca și a face necesară ună a­­mestecă fățișă ală Europei în afa­cerile nóstre, și pate­rnă amestecă materială, jignitoră nu numai pen­tru demnitatea, ci și pentru intere­sele nóstre naționale. Faptele dau deră prevederiloră nóstre uă confirmare strălucită și chiar multă mai curând și de­câtă se putea aștepta. Națiunea, română, convinsă acum prin fapte de pericolele la care s’ar fi espusă, deci ară fi urmată pe cel din oposițiune, se pate felicita că a ascultată la timpă sfatulă minței sănătose și ală bunului simță și că dintr’uă situațiune grea și periculosa —a­sclută sé ese triumfatare, fără a jertfi mai multă de­câtă îi per­mitea interesele sale politice, sociale și economice și să-și facă din solu­­țiunea ce a dată ună noă titlu la iubirea și considerațiunea Europei luminate și civilisate. Bunu să simță, posibilitatea de a înțelege grabnică și bine diferitele situațiuni politice sunt­ una din cali­tățile esențiale ale poporului român, calități ce l’aă făcută să trecă prin nenumărate vijelii, care aă prăvă­lită în prăpastiă alte națiuni mai mari, oferă mai puțină preved­etóre, mai puțină înțelepte. Publicămă mai la vale învitațiu­­nea ce societatea Concordia română adreseză producătoriloră pentru a concurge la esposițiunea ce ea des­chide la 1 Septembre viitoră. Esposițiunile sunt­ unul­ din mij­­locele cele mai sigure și mai eficace de propășire a comerciului și indus­triei unei țări. Când­ ele se facă din inițiativă privată dovedescă că spiritulă pu­blică este ajunsă la acea desvoltare, care e trebuinciasa întreprinderilor­ mari de interesă națională. Adresă mă dură ale nóstre simpa­tice felicitări societății Concordia și în parte demnului și neobositului iei președinte pentru inițiativa a­­cestei esposițiuni, eră producători­loră le­­ jiceraă : Grăbiți-ve, vi se presintă ocasiu­­nea de a face cunoscute produsele vóstre și de a vedea și a judeca pe ale altora ; vi se deschide ună câmpă de luptă pacinică și forte spornică pentru țară ; intrați pe acestă câmpă, cu siguranță că faceți mnă bine pa­triei, mama nóstru a tuturoră. Discursul­ d-lui Gambetta va fi afișată în tote comunele Franciei. SENtVILȚIlILU TELEGRAFICU. ALU AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 21 Iunie.— Dieta Prusiei a di­scutată astăzi articolulu 4 din proiectul­ de lege eclesiastică care e relativă la re­chemarea episcopilor­ destituiți. Ministrul­ culteloră Rice că acestă articolă­­ este cen­trală întregului proiectă și declară că gu­vernul­­ nu se teme de laeă de consecin­țele rechemării episcopiloră. Că propunere a d-lui Stengel care statueza ca numiții episcopi se fiă ținuți a face că declarațiune prealabilă a fostă adoptată, ore după aceia art. 4, cu noua sea redacțiune a fostă vo­tată cu 252 voturi contra 150. Astăzi la 10 ore dimineța, delegații con­ferinței s’aă întruniiu, eră de la 3 pene la 5 ore d. a. plenipotențiarii aă ținută șe­dință. Pesta, 21 Iunie.— Sesiunea Reichstagu­lui ungară a fostă închisă; viitorea sesiune se va deschide în 25 Septembre. Rom­a, 21 Iunie.— La alegerile munici­pale din Roma au fost­ aleși : 8 moderați, 5 conservatori și 1 progresista. Generalul­ Garibaldi a cădută. Paris, 21 sera. — (Sosită în 22 la 11 ore dimineța.) Camera deputaților­, după ună discursă ală d-lui Gambetta, a votată proiectul­ de lege pentru amnestia deplină cu 330 voturi contra 140. V­.&­­5 . ALEGERILE JUDETIENE Resultatulu Colegiului VI. Argeșă, I. Purcăreanu, Dan­ Sterescu, I. Coculescu, Buzău, T. Drăgan, H. Ralescu, D. O­­prescu, Bacău, N. Corivan, Iorgu Arapu, At. Hris­­todolu. Brăila, loan Movilă, George Niculescu și Moise Besnea. Botoșani, Gy. Urzică, Panait Gheorghiade și Casian Leca. Comiluiu, N. Triandaf, G. Popa și Cer­­kez. Dămbovița, I. Nicolăiescu, I. Angelescu, I. Zoiade, Doljiă, I. C. Bolintineanu, Alexandra Ni­­colaid și Gr. Grămăticescu. Dorohotă, Petru A. Cor­uzzi, Panaiot Cazimir și Gg. Dumitriu­ Fălticeni, Teodor Botez, Vasile Cruce­­rescu și Bastase Stroia. Fălciă, Gg. Roiu, Nicolae Constantinescu și Gg. Cireșă, Gorjiu, loan Constantin Nicolae Iunian loan Frumușeanu. Ialomița, Sc. Ulescu, I. Brădescu și A­­lecu Rădulescu. Ilfovă, Constantin Cornescu cu 1128, Veniamin Hernia 1150 și Romulus N. O­­preanu cu 1166 voturi. Cele mai multe voturi dobândite de candidații oposițiunii au fostă G1.­ lasy, Vasile vPalady, I. I. Duca, A. D. Hóiban. Mehedinți, Grigore Miculescu , Dimitrie Uzescu și Ion Salișteni, Muscelu, Ion Budeni, Ion Deșliu și Gheor­­ghe Nanu, Nem­u, Ion Teoharie, Nicolae Gridov și Teodor Boldur Lățescu. Oltu, Niță Dumitrescu, Petre Drăgoescu și Costache Gabriea, Putna, A. Puiu, V. Călcâiu, dr. Cătulescu, Prahova, doctoră Const. Țigler, Cătălin Paraschivescu și Ghiță lonescu. Romanațî, Ion Marineanu Alecu Con­stantinescu, Mihalache Petrovici, B.­Săratu, Const. Mih­ăiescu Gealepă, Grigorie Vulcan și Nicolae Modreanu. Pomană, Ion Ștefănescu, G. Botez și Gheorghiade. Suceva, T. Boteză, V. Crucescu, An. Stoica, Teleormană, M. Xenu, Țancu Moghilescu, Ant. Dimitrescu, Tecuciu, Todor Jiuvara, Alex. Pătărlă­­ganu și Iancu Anastasiu, Tutova, dr. Codrescu, Stroe Belcescu, și Nistor Ioan. Vâlcea, G. Marinescu, T. Michail, I. Stă­­nescu, Flasca, Filake Vasilescu , Doctor Piteș­­teanu și Mihail Resuceanu. Vasluiă, Iancu Ion, Iorgu Papahii și Co­lonelă Dimitrie Miclescu. L­O­T­A­R­I­A pentru incendiații din Focșani. Lotăria organisata de d-nele din Bucuresci, în folosula incendiaților si din Focșani, se amână, spre a se putea distribui tote ^biletele. Personele cari au primitű bilete pentru distribuire nu le voră îna­poia de­câtă după ună noă avisă. Candidații partitei națio­­nale-liberale pentru consi­­liulü judeteni de Ilfov, COL. Iv. D. N. Fleva. — Gr. Argh­iropolu. — T. Filitis. MERCURI, 11 HINIÜ, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­AM­E­N­T­E. In Capitală și districte, und and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLABUIiU Din ,Cartea albaștru­“ englesă. Depeșa d-lui Henry Layard. Pentru documentele cele mai im­portante cuprinse în Cartea albastră englesă se numeră și următorea de­peșă a d-lui Layard, cu data de 27 Aprile 1880, pe care o reprodu­­cemă în întregul t­iei după un tele­gramă a­­ harului Neue Freie Presse : »De vreme ce totă puterea Statului tur­­cescă este concentrată în Sultană, apoi și vederile sale politice sunt­ cele mai im­portante. Mai nainte Sultanulă primea în modă amicală sfatură meă și îndemnurile mele ; de câtă-va timpă însc­elă nu mai face astă­ felă. Ceî-ce ’să împresură că re­­ușită să își insufle cea mai adâncă ne­în­credere și bănuială contra Engliterei; l’aă făcută se crede că ocupațiunea Cyprului, numirea de consuli englesi militari în A­­sia­ Mică, suntă probe că Englitera are in­­tențiunea să ’și anecseze țările asiatice ale Sultanului. Primula motivă de iritațiune a Sul­tanului contra Engliterei, a fostă propunerea făcută de Englitera la Congresul­ de la Berlin, ca Austria să ocupe Bosnia și Herzegovina. A vorbi despre o­ opiniune publică din Turcia, este ună ce aprope imposibilă ; totuși musul­manii și Chreștinii, afară de catolici, își aruncă privirile spre Englitera pentru a fi apărați contra apărării. Este peste putință a face uă descriere despre roua guvernare și a­­narh­ia ce domnesc și în tóte părțile Tur­ciei. Nici uă dată n’a fostă ună imperiă mai desorganisată ca acesta. In ori­ce alta țară, uă asemenea miseriă, uă asemene in­justiție și rea administrațiune ară fi pro­vocată uă răscula generală. Numai marea răbdare și respectulă musulmanilor, pen­tru capul­ religiunii soră­nă împedicată pune acum uă asemene revoluțiune; totuși sunt­ semne că actuala stare de lucruri nu pate să mai dureze multă vreme. In Syria, Musulmanii și Chreștinii se unescă, în Arabia pate în totă momentulă se is­­bucnescă să răscolă. Greutățile, de a ne­gocia cu Turcia, suntă de neînvinsă. Mi­niștrii nu trebue să facă nimică; totulă de­­pândă de Sultană și de la Paiață, și aci nu se face nimică, nu se ține nici uă fă­­găduială, cele mai formale și mai solemne făgădueli date Engliterei sunt­ lăsate ui­tării. Amintescă mai cu deosebire tote o­­bligațiunile ce rezultă din tractatură de la Berlin în privința reformelor­ din Asia, a geandarmerieî, a protecțiunii poporațiunii c­reștine etc. Nici una măcară din aceste făgădueli n’a fost­ îndeplinită, și obligațiu­nile luate de Sultană au fost­ lăsate uită­rii în modă sistematică. Oficiariî englesî, cari trebuiaă se organisez geandarmeria, au fost­ tratați cu neglijență mai alesă prin influința lui Osman-pașa. Totulă a ră­­masă în Asia Mică în starea cea veche. Valii sunt­ numiți și permutați numai după bunură placă ală Sultanului. Presința Eu­­ropeaniloră a provocată acolo mai multă rea de­câtă bine. Sultanul ’mi a făgăduită adesea ori că Baker pașa va obține ua co­mandă supremă în Kurdistan. Acesta fă­­găduială nu fu ținută, și cândă Baker pașa fu numită în fine capulă unei comisiuni, îl­ însoți ună confidenta ală Sultanului care este cu totulă contra Englitezei și face față ce’î stă prin putință spre a nimici planu­rile englese. Legile organice, conforme cu articolul­ 23 din tractatură de la Berlin, pentru pro­vinciile europene, n’au fostă promulgare fi­­indă­ că Osman-pașa este în contra. Resul­­tatul­ acestei neglijențe este că nu există nici uă protecțiune pentru viață și proprie­tate în Macedonia, Epiră și Thesalia, că Chreștinii suntă re- tratați și că chiară aci domnesce aprópe anarh­ia. Amă încercată prin tóte mijlocele d’a le arăta Sultanului și consilieriloră sei pericolele situațiunii loră , amă amenințată chiară, spre a’î face să esecute în modă reală reformele făgă­duite ; ’i-amă spusă Sultanului înainte ine­vitabila sfărămițare a imperiului séu, în­­data ce puterile europeane se vor­ vedea nevoite d’a se amesteca spre a pune m­ă capătă anarh­iei din imperiulă séé — déré

Next