Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)
1880-06-11
ANULU DOUA fLECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » » , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULÜ Redacțiunea și Adninistrațiunea strada Domnei, 14 Bucuresci, 6 Chisaru Venirea la putere a partidei liberale în Englitera, avu de efectü imediată accelerarea aplicării tratatului de la Berlin în părțile lui rămase neaplicate. Guvernul englesű ensușî ținu se preciseze, chiar îndată după luarea puterii, atitudinea sa , în acesta cestiune. Bănuită pre cum, din cauză că membrii lui combătuseră cu vivacitate, pe căndă erau în oposițiune, instrumentală internațională de la Berlin, actualii consilieri al reginei Victoria, luară uă atitudine fermă,otărîtă și care o precum în contrastă cu cea observată de predecesorii lor d^in privința aplicării acelui tratată ; ei schimbară pe represintantele Engliterii la Constantinopole și propuseră întrunirea unei conferințe internaționale, care săotărască linia de fruntaria turcogrecă. Așa dera ceea ce Grecia și Turcia nu putură să facă prin bună înțelegere, conformă tratatului de la Berlin, va face Europa. De la rolul de mijlocitate, ceea ’și reservase prin acelă tratată, trece la ună rolă activă, substituind fracțiunea ioi acțiunii celoră două puteri directă interesate. Prin urmare, se póte zice că era tergiversărileră a trecută și pare că ne aflămă în ajarură unei noul ere de activitate. Chiară scomote de esecutare forțată aă circulată și pare că ele aă găsită résuneta pene și în biurourile indolentei diplomații din Constantinopole. Intr’adevĕra,tă schimbare de ministeră se săvârși îndată după sosirea dlui , Goschen la Constantinopole și Sultanulă, în Hatul său pentru numirea noului vizir, pare a-i indica ca uă misiune specială aplicarea tratatului de la Berlin. ,Cea mai mare a mea dorință disc Sultanulă, este de a vedea realizându-se, în termenul a cela mai scurtă, reformele de care avemă trebuință din puntur de vedere civilă și administrativă, care voră fi stabilite conformă cu aptitudinele poporațiunilor nóstre, compatibile cu gradul de capacitate și disposițiunile țarei și care, ocrotindă drepturile nóstre suverane, voră pute protege în acelașă timpă interesele generale ale imperiului nostru.* Aceste reforme sunt și una din prescrierile tratatului de la Berlin; și se vedu clară indicate chiară în instrucțiunile date de guvernul engleză d-lui Goschen, derugatul nu se mărginesce aci, elă mai adauge : ,Totă de uădată cea mai mare dorință a Mea este ca relațiunile nóstre amicale cu marele puteri să fie menținute și desvoltate. Așteptă buna împlinire a acestoră urări de la zelului și devotamentului miniștrilor Mei.* Ecé a doua declarațiune importantă din natulă imperială, care dovedesce că atitudinea energică a cabinetului englesă a esercitată orecare înrîurire la Constantinopole. De altă parte, conferința e întrunită la Berlin și se putea zice că acestă faptă constituie ună pasă mare și otărîtoră spre esecutarea tratatului din 1878. Nici nu putea să fiă altă felă. Venirea partidei liberale la putere, în Englitera, nu putea avea de efectă decâtă grăbirea lichidărei unei situațiuni care — întârziîndă a se lămuri — putea da naștere unui conflictă și a ține necontenită îndreptată în afară atențiunea guvernelor străine. Guvernul Gladstone ajunsă la putere printr’una avîntă populară, inspirată de un mare și legitimă dorință de reforme și îmbunătățiri interne, nu putea să nu caute a sfîrși câtă mai curîndă cu cestiunile pendinți de politică esterioră, pentru ca astăfelfi — scăpată de preocuparea loră — să-și potă îndrepta totă atențiunea și activitatea asupra cestiunilor a curată interne. Mai multă : partita liberală englesă a fost acuzată că nu e destulă de energică în politica iei esternă și în 1874 acestă acusare a găsită, ediou la poporală englesă, care a refuzată partitei liberale majoritatea voturilor lui. D. Gladstone, revenită acum la putere, era naturală să caute a suprime, printr’ună actă de energie, acesta acuzare. Deci, pe de -â parte, pentru a-și pute concentra totă munca la resolvarea cestiunilor interne, pe de alta pentru a-și reîncepe activitatea printr’ună actă de politică esternă, care sĕ nu cedeze întru nimică în îndrăsnelă, acteloru predecesoriloră sel ce-și alogaă privilegiulă energiei în politica esteriotă, noulă guvernă englesă nu putea sĕ procedeze de câtă cumă a procedată, cu energie, cuotărîre. In fața acestui faptă, pe care de multă le amă prevăzută și anunțată națiunii, pe temeiul siguranței ce aveamă că Europa nu va lăsa pene în sfîrșită neesecutate voințele sale înscrise într’ună tratată internațională , în fața scomptelor de esecutare forțată a decisiunilor a conferinței de la Berlin, cine nu vede și nu înțelege la ce mari și grave pericole ne-amă fi espusü, deci întrunirea acestei conferințe ne-ar fi găsită cu art. 44 din tratatul de la Berlin neesecutată ? Cine nu vede că, neesecutândă de voia acea disposițiune a lui ne-amă fi espusă la uă eseu dare forțată ? Cine nu vede că, într’uă asemenea împrejurare, nici uă putință nu mai era de a ne garanta naționalitatea și de a da satisfacere art. 44 numai întru atâtă câtă permiteaă interesele nóstre naționale ? Cine nu vede în sfîrșită că independința ne-ar fi fi remasă nerecunoscută și că îndărătnicirea nóstrá de a nu șterge din Constituțiune ună principlă, care era uăpetă pentru ea, ar fi avută de efectă de a provoca și a face necesară ună amestecă fățișă ală Europei în afacerile nóstre, și paternă amestecă materială, jignitoră nu numai pentru demnitatea, ci și pentru interesele nóstre naționale. Faptele dau deră prevederiloră nóstre uă confirmare strălucită și chiar multă mai curând și decâtă se putea aștepta. Națiunea, română, convinsă acum prin fapte de pericolele la care s’ar fi espusă, deci ară fi urmată pe cel din oposițiune, se pate felicita că a ascultată la timpă sfatulă minței sănătose și ală bunului simță și că dintr’uă situațiune grea și periculosa —asclută sé ese triumfatare, fără a jertfi mai multă decâtă îi permitea interesele sale politice, sociale și economice și să-și facă din soluțiunea ce a dată ună noă titlu la iubirea și considerațiunea Europei luminate și civilisate. Bunu să simță, posibilitatea de a înțelege grabnică și bine diferitele situațiuni politice sunt una din calitățile esențiale ale poporului român, calități ce l’aă făcută să trecă prin nenumărate vijelii, care aă prăvălită în prăpastiă alte națiuni mai mari, oferă mai puțină prevedetóre, mai puțină înțelepte. Publicămă mai la vale învitațiunea ce societatea Concordia română adreseză producătoriloră pentru a concurge la esposițiunea ce ea deschide la 1 Septembre viitoră. Esposițiunile sunt unul din mijlocele cele mai sigure și mai eficace de propășire a comerciului și industriei unei țări. Când ele se facă din inițiativă privată dovedescă că spiritulă publică este ajunsă la acea desvoltare, care e trebuinciasa întreprinderilor mari de interesă națională. Adresă mă dură ale nóstre simpatice felicitări societății Concordia și în parte demnului și neobositului iei președinte pentru inițiativa acestei esposițiuni, eră producătoriloră le jiceraă : Grăbiți-ve, vi se presintă ocasiunea de a face cunoscute produsele vóstre și de a vedea și a judeca pe ale altora ; vi se deschide ună câmpă de luptă pacinică și forte spornică pentru țară ; intrați pe acestă câmpă, cu siguranță că faceți mnă bine patriei, mama nóstru a tuturoră. Discursul d-lui Gambetta va fi afișată în tote comunele Franciei. SENtVILȚIlILU TELEGRAFICU. ALU AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 21 Iunie.— Dieta Prusiei a discutată astăzi articolulu 4 din proiectul de lege eclesiastică care e relativă la rechemarea episcopilor destituiți. Ministrul culteloră Rice că acestă articolă este centrală întregului proiectă și declară că guvernul nu se teme de laeă de consecințele rechemării episcopiloră. Că propunere a d-lui Stengel care statueza ca numiții episcopi se fiă ținuți a face că declarațiune prealabilă a fostă adoptată, ore după aceia art. 4, cu noua sea redacțiune a fostă votată cu 252 voturi contra 150. Astăzi la 10 ore dimineța, delegații conferinței s’aă întruniiu, eră de la 3 pene la 5 ore d. a. plenipotențiarii aă ținută ședință. Pesta, 21 Iunie.— Sesiunea Reichstagului ungară a fostă închisă; viitorea sesiune se va deschide în 25 Septembre. Roma, 21 Iunie.— La alegerile municipale din Roma au fost aleși : 8 moderați, 5 conservatori și 1 progresista. Generalul Garibaldi a cădută. Paris, 21 sera. — (Sosită în 22 la 11 ore dimineța.) Camera deputaților, după ună discursă ală d-lui Gambetta, a votată proiectul de lege pentru amnestia deplină cu 330 voturi contra 140. V.&5 . ALEGERILE JUDETIENE Resultatulu Colegiului VI. Argeșă, I. Purcăreanu, Dan Sterescu, I. Coculescu, Buzău, T. Drăgan, H. Ralescu, D. Oprescu, Bacău, N. Corivan, Iorgu Arapu, At. Hristodolu. Brăila, loan Movilă, George Niculescu și Moise Besnea. Botoșani, Gy. Urzică, Panait Gheorghiade și Casian Leca. Comiluiu, N. Triandaf, G. Popa și Cerkez. Dămbovița, I. Nicolăiescu, I. Angelescu, I. Zoiade, Doljiă, I. C. Bolintineanu, Alexandra Nicolaid și Gr. Grămăticescu. Dorohotă, Petru A. Coruzzi, Panaiot Cazimir și Gg. Dumitriu Fălticeni, Teodor Botez, Vasile Crucerescu și Bastase Stroia. Fălciă, Gg. Roiu, Nicolae Constantinescu și Gg. Cireșă, Gorjiu, loan Constantin Nicolae Iunian loan Frumușeanu. Ialomița, Sc. Ulescu, I. Brădescu și Alecu Rădulescu. Ilfovă, Constantin Cornescu cu 1128, Veniamin Hernia 1150 și Romulus N. Opreanu cu 1166 voturi. Cele mai multe voturi dobândite de candidații oposițiunii au fostă G1. lasy, Vasile vPalady, I. I. Duca, A. D. Hóiban. Mehedinți, Grigore Miculescu , Dimitrie Uzescu și Ion Salișteni, Muscelu, Ion Budeni, Ion Deșliu și Gheorghe Nanu, Nemu, Ion Teoharie, Nicolae Gridov și Teodor Boldur Lățescu. Oltu, Niță Dumitrescu, Petre Drăgoescu și Costache Gabriea, Putna, A. Puiu, V. Călcâiu, dr. Cătulescu, Prahova, doctoră Const. Țigler, Cătălin Paraschivescu și Ghiță lonescu. Romanațî, Ion Marineanu Alecu Constantinescu, Mihalache Petrovici, B.Săratu, Const. Mihăiescu Gealepă, Grigorie Vulcan și Nicolae Modreanu. Pomană, Ion Ștefănescu, G. Botez și Gheorghiade. Suceva, T. Boteză, V. Crucescu, An. Stoica, Teleormană, M. Xenu, Țancu Moghilescu, Ant. Dimitrescu, Tecuciu, Todor Jiuvara, Alex. Pătărlăganu și Iancu Anastasiu, Tutova, dr. Codrescu, Stroe Belcescu, și Nistor Ioan. Vâlcea, G. Marinescu, T. Michail, I. Stănescu, Flasca, Filake Vasilescu , Doctor Piteșteanu și Mihail Resuceanu. Vasluiă, Iancu Ion, Iorgu Papahii și Colonelă Dimitrie Miclescu. LOTARIA pentru incendiații din Focșani. Lotăria organisata de d-nele din Bucuresci, în folosula incendiaților si din Focșani, se amână, spre a se putea distribui tote ^biletele. Personele cari au primitű bilete pentru distribuire nu le voră înapoia decâtă după ună noă avisă. Candidații partitei naționale-liberale pentru consiliulü judeteni de Ilfov, COL. Iv. D. N. Fleva. — Gr. Arghiropolu. — T. Filitis. MERCURI, 11 HINIÜ, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, und and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLABUIiU Din ,Cartea albaștru“ englesă. Depeșa d-lui Henry Layard. Pentru documentele cele mai importante cuprinse în Cartea albastră englesă se numeră și următorea depeșă a d-lui Layard, cu data de 27 Aprile 1880, pe care o reproducemă în întregul tiei după un telegramă a harului Neue Freie Presse : »De vreme ce totă puterea Statului turcescă este concentrată în Sultană, apoi și vederile sale politice sunt cele mai importante. Mai nainte Sultanulă primea în modă amicală sfatură meă și îndemnurile mele ; de câtă-va timpă înscelă nu mai face astă felă. Ceî-ce ’să împresură că reușită să își insufle cea mai adâncă neîncredere și bănuială contra Engliterei; l’aă făcută se crede că ocupațiunea Cyprului, numirea de consuli englesi militari în Asia Mică, suntă probe că Englitera are intențiunea să ’și anecseze țările asiatice ale Sultanului. Primula motivă de iritațiune a Sultanului contra Engliterei, a fostă propunerea făcută de Englitera la Congresul de la Berlin, ca Austria să ocupe Bosnia și Herzegovina. A vorbi despre o opiniune publică din Turcia, este ună ce aprope imposibilă ; totuși musulmanii și Chreștinii, afară de catolici, își aruncă privirile spre Englitera pentru a fi apărați contra apărării. Este peste putință a face uă descriere despre roua guvernare și anarhia ce domnesc și în tóte părțile Turciei. Nici uă dată n’a fostă ună imperiă mai desorganisată ca acesta. In orice alta țară, uă asemenea miseriă, uă asemene injustiție și rea administrațiune ară fi provocată uă răscula generală. Numai marea răbdare și respectulă musulmanilor, pentru capul religiunii sorănă împedicată pune acum uă asemene revoluțiune; totuși sunt semne că actuala stare de lucruri nu pate să mai dureze multă vreme. In Syria, Musulmanii și Chreștinii se unescă, în Arabia pate în totă momentulă se isbucnescă să răscolă. Greutățile, de a negocia cu Turcia, suntă de neînvinsă. Miniștrii nu trebue să facă nimică; totulă depândă de Sultană și de la Paiață, și aci nu se face nimică, nu se ține nici uă făgăduială, cele mai formale și mai solemne făgădueli date Engliterei sunt lăsate uitării. Amintescă mai cu deosebire tote obligațiunile ce rezultă din tractatură de la Berlin în privința reformelor din Asia, a geandarmerieî, a protecțiunii poporațiunii creștine etc. Nici una măcară din aceste făgădueli n’a fost îndeplinită, și obligațiunile luate de Sultană au fost lăsate uitării în modă sistematică. Oficiariî englesî, cari trebuiaă se organisez geandarmeria, au fost tratați cu neglijență mai alesă prin influința lui Osman-pașa. Totulă a rămasă în Asia Mică în starea cea veche. Valii sunt numiți și permutați numai după bunură placă ală Sultanului. Presința Europeaniloră a provocată acolo mai multă rea decâtă bine. Sultanul ’mi a făgăduită adesea ori că Baker pașa va obține ua comandă supremă în Kurdistan. Acesta făgăduială nu fu ținută, și cândă Baker pașa fu numită în fine capulă unei comisiuni, îl însoți ună confidenta ală Sultanului care este cu totulă contra Englitezei și face față ce’î stă prin putință spre a nimici planurile englese. Legile organice, conforme cu articolul 23 din tractatură de la Berlin, pentru provinciile europene, n’au fostă promulgare fiindă că Osman-pașa este în contra. Resultatul acestei neglijențe este că nu există nici uă protecțiune pentru viață și proprietate în Macedonia, Epiră și Thesalia, că Chreștinii suntă re- tratați și că chiară aci domnesce aprópe anarhia. Amă încercată prin tóte mijlocele d’a le arăta Sultanului și consilieriloră sei pericolele situațiunii loră , amă amenințată chiară, spre a’î face să esecute în modă reală reformele făgăduite ; ’i-amă spusă Sultanului înainte inevitabila sfărămițare a imperiului séu, îndata ce puterile europeane se vor vedea nevoite d’a se amesteca spre a pune mă capătă anarhiei din imperiulă séé — déré