Romanulu, mai 1881 (Anul 25)

1881-05-04

ANUL AL DOUE­ZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la A­dministrațiunea­­ Harului. LA PARIS, la Havas. Laffile et G-nie, 8 Place de la lîc­­rie. LA LONDON, la G L, Daube et C-níe, 130, Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.­­M. G. L. Daube et. C­une, pentru Germania, Belgia, O­­landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL îieducțiimea și Administrați­u­nea, strada Domnei 14. nn ai MMW ca Cg»----------------- --------------- - — ■ ■ ■ - -LUNI, MARȚI 4, 5 MAIU 1881. Lumineazâ­ te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei p entru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea iflanului. LA PARIS, la Havas, Laffile et G­ nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­­markt. LN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL san str BonosiBS BUCURESCI, io FLORAR 1881 Rea­cțiunea cere ca Regele s'o chiame de la Sine­ și la putere dân­­d­u-i dreptul de a disolve imediat Ca­merele. 1.) E ce pe ce cuvânt face ea acesta cerere ? 1. „Fiind­că Rigatul cere să or­­­ganizare monar­h­ică. 2. „Fiind­ ea majoritatea actuala, „a parlamentului nu este în stare „d’a-și aplica rigalitatea în mod or­­aganic, nu simple esența lucrului, nu „pricepe ce i se cere.“ 2.) Sa res­picaim cererea și propune­rile partitei dd. Maiorescu, Catargi, Florescu, Lahovari; ast­fel națiunea va cunosce ce organisare cer pre­tinșii doiari, pentru monarh­ia fă­cută de noi, și se va pune în posi­­țiune d’a primi sau respinge cererea în deplină cunoșcință. Partita națională-liberală este de­lega­țiunea marei majorități a na­țiunii. După un amorțire de sute de ani s'a făcut un resbel ; lumea întregă admiră vitejia, solința și ’nțelepciu­­nea Românilor. Vitejia, solința și ’nțelepciunea na­țiunii îi aduse independința și-i cete dreptul să depue pe capul Domnu­lui și Căpitanului iei corona de rege. Cu tote aceste, chiar în urma a­­cestor fapte, reacțiunea ijice că de­legații națiunii nu seid ce este rigalitatea, ce ei au făcut-o, nu simpl esința lucrului, nu pricep ce li se cere. Națiunea făcând tot ce e mai bun astă­­zi nu sc­ă ce-a făcut­ reacțiu­nea care a combătut ori­ce fapt mare și liberal scie mai bine de­cât densa cei­a ce­ea cu delegații iei, a făcut. Póte fi uă apsurditate mai apsurdă! Și cine este acela care cere ceia ce majoritatea delegaților Țerei lu­i pricepe ? Regele? Este peste putință ca El, care a sciut se pătrundă ce simte și ce póte națiunea, să-i facă acum uă cerere a căreia esință ea se n’o simță, pe care ea se n’o pricepe. învederat este clar că nu Regele ci reacțiunea cere ceia ce ea să-și recu­­nosce că Țara nu simple, nu pricepe. Și care este acea măiastră cerere a reacțiunii, ce ea să-și dec­lară că națiunea n’o simple, n’o pricepe? Ea cere simplu și curat, ca nați­unea să-i dea pe mână și punga, și cugetarea și sufletul iei. Națiunea, printr’uă luptă necur­mată, isbuti în fine a resturna dom­­niele oligarchice privilegiate și a le transforma într’un regat național, democratic. In momentul când națiunea înco­ronezi­. pe Regele iei, sdrențuitele râ­­mășițe ale foștilor privelegiați speră c’a sosit momentul se resterne tot ce ea făptui prin sudarea și sângele iei. A­­ își­­ fic ele: demagogii făcură prostia d’a transforma ceste două principate trunchiate într’un singur Stat în dependinte ș’a înlocui c’un Rege pe cei doui domni vasali. Ei bine ! Să plătescă acum­a lor prostie. Regele, adaogă ea, cere sultana­­turi regești: baroni, comiți, marchizi, principi, toți cu averi și cu igh­emo­­nicon cari se domnescă peste feluri­tele pături de mojicime. Ca să potă sa se convingă fie­care pene unde merge cutezarea acestor liliace, éco propriele dechlarări ale celor de la Timpul, cari se numesc, partită aristocratică și conservatore. Monarh­ia cere : „Uă aristocrație adevărată : „Numai aristocrația are un rol mare și esențial în via­ța unui po­por. „Pentru ca aristocrația să fie a­­devărată îi trebue anume condițiuni de esistență și mai cu sema trei. „Se cere a fi istorică : „Se cere a fi puțin numerosă : „Se cere a fi în posesiune de mari bunuri imobiliare.“ (1) Se ne­ aducem aminte că acestă par­tită a cerut, prin petițiunea de la Iași de acum vre șapte ani, se reve­nim la vechia organisare a vecului al 17-lea și al 18-lea. Să ne aducem aminte că ea a spus, chiar în Timpul de la 16 A­­prile trecut, că prea naintat a fost regulamentul organic : „Că el a făcut din ciocoii vechilor „boiari uă pătură nouă de olighar­­echi : „Că revoluțiunea de la 1848 s’a „petrecut în folosul claselor diriginte „ale societății nóstre americane : „Constituțiunea a făcut din pro­genitura acestora uă pătură oligaiă­­„chică și mai mare.“ La 19 Aprile a adaos ca blestem progresului: „A scos pe țărani de supt ocro­­­tirea păr­intese” a proprietarilor de „moșii . „A scos pe meseriași și pe comer-­ț, clanți de supt protecțiunea celor a­­­vuți La 26 Aprile, boiarii parveniți au mai adaos la spovedanie. „Intre aristocrația de nascere ș'a­­„ristocrația intelectuală nici uă dată „n’a existat rivalitate, dar amândouă „aceste au aflat adesea un dușman „în aristocrația averii mobiliare, a banului. “ Aceste dec­larări, atât de limpezi, sunt de ajuns pentru ca să dovedescă tuturor care este monarh­ia ce pre­tinșii boiari vor să constitue, care este „esința rigalității, a lucrului ce „națiunea nu pricepe că i se cere.“ Cu tote­ aceste străluciții noștrii reacționari se esprimară și mai lim­pede în­­ ziua de Joui, 30 Aprile. S’asculte tot Românul căci pe faclă ea propune lovirea de Stat și su­grumarea națiunii. Timpul de la 30 Aprile începe prin a da sema despre proclamațiunea Principelui Bulgariei prin care con­vocă uă Constituantă cu sarcina d’a primi abdicarea de a sca uă consti­­tuțiune ce­­nsum și o va propune-o. Amintind apoi că princepele Bul­gariei a numit un nou ministeriu­­­ jice : „Cabinetul format supt președen­­­ția generalului rus Ehrenroth, este „un cabinet de transițiune menit a „garanta libertatea alegerilor și mai „cu sem­ă ne-influințarea lor din „partea patrioților de meserie care se „vor imulți răpede și în Bulgaria.. „Trebue se se fi îmulțit căci ânteiu „au avut exemplul luminos al Bos­­­nagiilor și Ca­radur­ilor de dincole de „Dunăre, ș’al douilea formarea de­­„magogie” merge răpede într’uă țară „a cărei continuitate de desvoltare „istorică a fost nimicită prin doral­­„ națiunea străinilor și care este ea „însăși uă creațiune politică pros­­„pătă.“ Sö ne­ amintim că reacțiunea a dus chiar în Cameră că „Dinastia „nostră n’are rădăcini în țerâ.“ Lĕ ne-amintim dechlarările iei de mai sus și se citim cu luare aminte cele ce mai urmeză. „Surpată din tote părțile de va­durile demagogiei și de apetiturile „nesățiose ale sectei patrioților de­­ meserie, Bulgaria, după mărturirea „propriului iei Domn, are trebuință „d’a recunosce c’un Stat, pentru a „esiste, are trebuință d'anume condi­­­țiuni organice cari nu pot fi produ­sul fantasiei, ci cară se repară. din­­„dr’uă limpede recunoscere a func­­­țiunilor esențiale ale lui.“ „Dar ceea ce iubesce vederea sunt „analogiele care există între stările „de lucruri la noi și cele de dincolo „de Dunăre. In ori­ce cas între Cos­­­tinescu, Carada, Pătărlăgeanu, în­­„tre insorința și năsățiosa demago­­­gie română pe d’uă parte și între „cea bulgară, recrutată din elemente „cu totul esențiale. „Demagogia acesta are majorita­­­tea în Adunare. Cu tote aceste prin­­­cipele s’a convins de asoluta iei inca­pacitate d’a do­uă organisare säne­­„tasă statului, uă convingere pe care „ș’o formase Vodă­ Cuza despre de­magogia de la noi, și voiesce să „sustragă Statul de supt domina­­­țiunea esclusivă a elementelor a­­­cestora.(1) „Și la noi lumea politică în ge­­­nere, d. Ion Brătianu în deosebi, „s’au convins că cu organisarea ac­tuală țera póte fi un terem favo­rabile pentru colonii străine, dar e „departe d’a întruni condițiunile u­­­nei moșteniri istorice a poporului „român. Cine suferă supt organisa­rea iscodită de dd. C. A. Rosetti „și Carada este mai cu semn­ popo­rul autohton. (2). „Dar analogia cea mai mare e­­x sistă între ceia ce face acum prin­cipele Bulgariei și între ceea ce un „om politic, severșit din vieții, pro­punea M. Sele Regelui la venirea „Sea în țară. „Acest bărbat politic îi spunea „că nu trebuie să primescu cu ochii „închiși să organisare, pusă la cale „într’uă singură nópte de către, doul „demagogi, ci se cárț­ timp de re­­„flecțiă, să studieze țara, se ceră „consilie de la omeni obicinuiți cu con­­„ducerea Statului și se propună acele „modificări ale proiectului de constitu­­ția, care ar fi absolut necesarie pen­­­tru o„ desvoltare regulată ș’organică „a țării. M. S. părea la început dis­pus s’asculte aceste consilie , dar „împins pe d’uă parte de presiunea „demagogiei, p’atunci a tot­puternică, „necunoscător de țară pe d’altă parte, „a primit proiectul ast­fel cum s’a „votat de Adunare. Cu tote acestea, „e de natura ori­cărui pact ca a­­„mândoua părțile se puie reciproc „condiții și ca stipulațiunea lui de­­„finitivă să fiă resultatul unor con­­­­cesiuni reciproce. „Cu câți­va ani în urmă, M. S. a „recunoscut că acel om de stat a fost „singurul care e voit serios și binele „țârii ș’al tronului. Dar era prea târ­­„dit”. Declasarea­, indicarea în sus a „esistenților catilinare se consumase „răpede; statul român era condam­­„nat d’a, se vedea stăpânit de Cara­­„dale și de Costinesci, de ignoranța „împreunată cu specula intereselor „publice.“ Așia der, dd. Catargi, Mavrogh­eni, Epureni, și cei mai juni, ca dd. La­­hovari și cei­l­alți, primeau în public. Constituțiunea, o desbăteau, o mo­dificau în sens restrâns, dar pe supt mână sfătuiau pe Domn se n’o pri­­mésca. Așia dér ei mărturesc că : națiunea și eu tronul, după dân­șii, ne fac doua, pe când noi credeam că-i una, după un sistemă mai nouă. așia dér ei mărturesc că cer să se instituiască uă, aristocrație , că ea se fie puțin numerosă și se aibă mari bunuri imobiliare. In fine ei mărturesc că cer ca Re­gele se disolve Camerele de la sine­ și, se­ î­mhtărne pe dânșii la guvern, cum principele Bulgariei a chiamat pe generalul rus, și se facă cu densul­tă lovire de Stat prin care se impue națiunii programa feudală ce vâsli­răm că i-o presintă acesta strălucită reacațiune. Conclusiunea vine de sine-și. Ast­fel ea a perdut tote domn­iele, ast­fel luptă pentru a perde și noul Rigat. Mulțumind reacțiunii de sincerile iei mărturiri ne mărginim pentru astăzi întru a o presintă judecății națiunii în fată goliciunea iei, totul protestarea de la 7 Main; escadra franceză are ordinul de a se împotrivi la in­­trarea în apele Tunisului, chiar a unui sin­gur vas de resbel otoman. Berlin, 14 Maiu. — După agenția Wolf, se asigură prin cercurile diplomatice din Bruxell că negocierile preliminarie începute de către Rusia în privința urmărirelor ce trebuesc exercitate pentru încercările de o­­mor politic au avut de rezultat că au început negocieri între guvernul rus și cele­lalte guverne pentru încheerea unor tratate de estradare, prin care un­are­care categorie de criminali, politici să fiă tratați ca nișce criminali de drept comun. Munich, 14 Main. — Camera seniorilor a respins in unanimitate otărîrea Camerei deputaților privitóre la anul al optulea ce s’ar trece în scule. Viena, 14 Main. — Politische Corespon­­denz, anund­ă că împăratul Francisc Josef, ca mulțămire pentru primirea ce s’a făcut, principelui Rudolf în timpul șederei sale în Palestina, a conferit sultanului marea cruce cu brilinale a ordinului Sant­-Ștefan, împăratul a primit, oă deputațiune mon­­tenegrená condusă de generalul Bozo-Pe­­t­rovici care­­ i-a adus felicitările Principe­lui Nikita cu ocasiunea căsătoriei arh­idu­­celui Rudolf. Deputațiunea a plecat astăzi­ la Peters­burg. Roma, 15 Maiu. — Tóte scomptele puse în circulare în privința pretinselor relațiuni ce ar fi existat între unii membrii ai gu­vernului italian cu diarul Mostavel sunt cu totul lipsite de temelii. Tote diarele, care vorbesc despre tratatul de la Tunis, bla­­meză purtarea Franciei, care pene în ulti­mul moment a făcut declarări formale care nu lăsau a se prevede ultimele sale­otă­­rîri. Regele a primit demisiunea cabinetului Cairoli, și a însărcinat cu formarea noului cabinet pe d. Sella, care a primit.. Constantinopole, 15 Main. — Consiliul de miniștri s’a întrunit la palat ieri­seră și a­­stăzi spre a discuta cestiunea tunisiană. Paris, 15 Main. — Amiralul La Ron­­ciere Le Nouvrit, președintele societății de geografia din Paris, a murit astăzi de di­­mineță. Petersburg, 15 Main. —Se anunciă mor­­tea principelui Petru de Oldenburg. Milano, 15 Main. — Se asigură că re­gele nu consimte la disolvarea Camerei, și că prin urmare un cabinet Sella are puțini sorți de viață. Bom­a, 15 Main. — Tote ciarele urmază a ataca cu vioiciune tratatele de la Tu­nis și purtarea Franciei. Marciusul de No­­ailles a comunicat ieri d-lui Cairoli­nă de­peșă a d-lui Barthelemy-St.-Hilaire care nega ori­ce intențiune de acusiune la Italia în Nota sea, și afirmă dorința s­a de a păstra relațiuni amicale. Intr’uă depeșă datată de la 11 Maiü, ge­neralul Cialdini dă semn despre un inter­­vedere ce a avut cu d. Barthelemy-St.-Hi­­laire, intrevedere care făcea a se prevedea încheiarea unui tratat cu totul deosebit de acela ce s’a încheiat. Ieri, în onorea marilor­ duci de Rusia, Sergiu și Pavel, s’a făcut un mare ilumi­nare la Vatican. 1) »Timpul[ 19 Aprile, 2) idem (1] »Timpul* de la 26 Aprile, 1) Vodă-Cuza a făcut lovirea de Stat pentru a da țara pe mâna boierilor? ?!! 2) D. Ion Brătianu a voit și voiește să distrugă Constituțiunea actuală și s’o distrugă prin restrân­gerea iei și încă și prin lovire de Stat??!I SERVICIUL T­E­L­E­G­R­A­FIC .VI. AGENȚIEI HAVAS Paris, 14 Main. — Renta română 5 o/o a cloturat, astă­zî cu 90,50, adică cu uă crescere de 0,75; or Obligațiunile 6 °/o cu 103,25. Londra, 14 Main. — The Times duce că Italia a pus să se sondeze puterile spre a provoca uă conferință europenă .asupra ces­­t­iunei Tunisului, pretinzând că Tunisul face parte integrantă din imperiul otoman. Principele de Bismark a declarat îndată că respinge cu totul acest proiect. Rom­a, 14 Maiű.— Camera deputaților.— D. Cairoli citesce u o scurtă declarațiune în care anunciă că ministerul­­ șî a dat­ de­­misiunea, și că rămâne provisoriu la pos­tul său pentru espedierea afacerilor. Depu­tații vor fi anunciați pe a­casă despre o­ nouă convocare. Constantinopole, 14 Maiu. — I­. Tissot a înmânat era Poriti uă Notă confirmând cu POLITICA ESTERNA. Tratatul de comerciu­ dintre Austro-Ungaria și Germania. Budapestei• Correspondenz publică urmă­­torea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 11. Mai : „Negocierile pentru încheiarea tratatului comercial nu mai au nici uă speranță de a reuși. Acum se pregătesce un răspuns din partea guvernului german la propunerile presintate de mai multă vreme de către guvernele austriac și ungur, dar este forte probabil că acest răspuns nu va fi satis­făcător. De aceea dar nici nu trebuie să se mai credä în încheiarea unui tratat de ta­rife, și fiind­ că acesta se pute privi ca e­­gal cu uă nereușită a negocierilor, apoi n’ar mai ave nici un sens prelungirea pro­­visoratului de acum. Este dar farte proba­bil că se va încheia pur și simplu un tra­tat, în temeiul națiunii celei mai favorizate. Represintanții guvernelor austriac și ungar, cari se mai află aci, au intențiunea să plece s­ilele acestea.®

Next