Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)
1881-06-25
560 cietății Oneida, apoi a fost advocat la Chicago fără succes. E privit în genere ca un aventuros, care împinge dorința celebrității până la nebunie. fiarele din New York spun că trăia în dezordine. Crima sea este un act de răsbunare personală : a tras asupra președintelui, nu cu uă pușcă cum s’a dus din erore, ci cu un revolver de mare calibru. Duminecă 8 Iulia Astăzi de dimineță, simptomele sunt mai bune. D. Garfield a dormit puțin. La 23/4 ore pulsul arată 124. Temperatura este normală, respirarea arătă 106. Cu tote acestea, medicii au otărît d’a nu încerca estragerea glonțelor. Acestă operațiune le a părut de prisos, căci gloațele nu sunt săpedică la vindecarea rănilor. Duminecă sora D. Garfield a dormit până la 4 ore, d-na Garfield a sosit asără. Toți miniștrii au stat în permanență totă noptea la Casa albă. D. Thornton, ambasadorul Englitereî a înmânat d-lui Blaine un depeșă de condolanță din partea lordului Granville. SGIRII ALE DILEI Marți, la orele 9 dimineță, M. S. Regele a inspectat, pe platoul Cotrocenilor, regimentul al 2-lea de roșiori. * * # Excelența Lea d. White, trimis estraordinar și ministru plenipotențiar al Maiestăței Săle Britanice, obținând un concediu de câteva luni, a încredințat afacerile legațiunei d-lui Percy Sanderson, care, până la întorcerea d-lui White, va exercita funcțiunile de însărcinat de afaceri (ad-interim) al Maiestăței Săle Britanice. * * * Mercury, la orele 4 și jumătate, Maiestățile Lor Regele și Regina au visitat lucrările de canalizare a Dâmboviței. * * * M. S. Regele a visitat, ieri, scala societăței pentru învățătura poporului român, unde a fost primit de d. A. Cretzescu, primul președinte al curtei de casațiune, de d. inspector general Davila, de d. primar Cariagdi, de P. S. S. Episcopul de Argeș, membru ai comitetului, de d. Herăscu, inspector general al instrucțiunei publice și de d. Constantinescu, directorul școlei. După ce d. Cretzescu adresa Regelui câteva cuvinte de mulțumire pentru interesul ce totdeauna a arătat pentru interesul ce totdeauna a arătat pentru sculele poporului, Maiestatea mea trecu pe dinaintea frontului elevilor și ordonă executarea mânuirea armelor, cărei urma defilarea. A visitat apoi grădina de copii, înființată în anul acesta, și, trecând asemenea prin tote clasele primare și normale, a asistat la examinarea mai multor școlari. înainte de a se retrage, Maiestatea Sea a bine-voit a exprima d-lor membrii ai comitetului satisfacțiunea Lea pentru progresul real ce a constatat, asigurându-l de continuarea și pe viitor a înaltei Săle protecțiuni. * * * Mercurî, M. S. Regina a mers la asilul Elena-Dómna, unde a bine-voit a asistat la examene. * * * Ministrul învățământului public, d. V. Al. Urechie, care a asistat Marți la ceremonia punerea petrei fundamentale a scolei din Călărași a plecat la Ostroverî Mercurî. Astăzi va trece la Galați. * * * Prin Monitorul oficiale de Mercurî se promulgă Codicele silvic. * * * Comitetul de administrațiune al societății Muntele de caritate din Craiova a oferit suma de lei 820 produsul unei serate teatrale, pentru ajutorul inundaților. Felicitămi numita societate pentru nobilele-i simțiminte. Exemplul iei ar trebui să găsescă pretutindeni imitatori. * * * Agenția generală a vaporelor pe Dunăre care, cu ocasiunea serbărilor de la 10 Mai, a oferit a transporta cu prețul jumătate pe delegații cari trebuiau să iă parte la serbările ’ncoronării, renunță pe deplin la plata ce i se cuvine pentru acel transport. * * * Concertul d-spreî E. Leonard, violonistă în vârstă de 6 ani, se va da astă fără Joți, în Sala Ateneului. Ni s’asigură că M. S. Regina va bine- voi a asista. Duminecă la amiadi a avut loc distribuirea premiilor la seminarul Nifon Mitropolitul. Publicul ce asista, era numeros și ales. Premiile s’au distribuit de Prea S. Sca Episcopul Ghenadie de Argeș, încongiurat de toți episcopii Solemnitatea a fost deschisă printr’un imn intonat de corul vocal și s’a terminat prin intonarea frumósei poesii a d-lui Scip. Bădescu, »Tricolorul Român*, pus pe musică pentru acestă ocasie de d. G. Brătianu. Publicul și-a manifestat deplina satisfacție pentru ambii autori prin aplause bine meritate. * * * Aflăm că M. S. Regele a bine-voit a acorda d-lui farmacist Ciura brevetul de furnisor al Curții. * * * Ni se asigură că, la vadul de lângă băile Meitzer, sacagiii umplu sacalele nu din gârlă, ci din lacurile făcute de plour. Atragem atențiunea poliției, spre a se lua măsuri în contra acestei urmări care pote deveni forte vetematore sănătății publice. * La institutul de fete »Educațiunea Română,* esamenele de musica vocală și instrumentală se vor face la 25 curent. La 25 se va face distribuțiunea premiilor. * * * Serbarea punerii pietrei fundamentale a mărețului edificiu școlar din Călărași se făcu era Marți, favorită de un timp frumos și cu asistența unui forte numeros public. După rugăciunile bisericei domnu Ion Mihăilenu în numele consiliului județen rosti un discurs arătând lucrările acestui consiliu în folosul învățământului și impulsiunea dată scolei de actualul prefect. D. ministru al învățământului, care era presiune la serbare, a respins arătând cum edificiile caracterisă poporele, meritul acelui ce se indică este că nu e opera individuală ci a colectivităței. Călărașii au bine meritat de la libertate garantând’o prin lumină. Ca meșterul Manole, prefectul și consiliul județen închid uă ființă în temeliile scolei. Se o închidem adânc să nu mai ăsă nici uă dată, că acea ființă urâtă este ignoranța neamică a libertăței și a naționalităței, ca corăbierii care pun la pupa vasului geniul tutelar, Călărășenii se înscrie pe frontispiciul edificiului lor numele genielor tutelare ale țării, numele Maiestăților Lor Carol și Elisabeta. Urări entusiaste și prelungite. Mai urmă discursul elevului G. Popescu din clasa 4, cărui orășî i-a respins de ministru și vă ai ne simțită cuvântarea prefectului urmate de lectura actului de fundațiune care s’a zidit în temelie. * * * Comitetul societății România jună din Viena ne rogă se publicăm următorele : In luna acesta împlinesce poetul rege al Românilor V. Alexandri, 60 de ani ai vieții săle. Activitatea binefăcătore, întru rădicarea onorei naționale și împrejurarea atât de favorabilă pentru România jună, fiind marele poet cel d’ântâiă, carele a primit titlu de membru onorar, înainte cu 10 ani, când s’a înființat acestă societate, au îndemnat pe membrii actuali să țină în onorea renumitului poet uă ședință literară, ce va avea loc Luni 4 Iulie a. c. (seara 7 ore Hotel Klemsers Herrengasse 19) cu un programă "care consta în producțiuni din diferitele ramuri ale activității literare a iubitului poet național V. Alexandri. Sunt rugați toți sprijinitorii Societății a lua parte la acestă ședință.. Programa : 1. Curent de deschidere rostit de președintele societății B. Damian. 2. »Alexandri" studiu de A. Bârseanu. 3. »Mihu Copilu* cântec bătrânesc, declamațiune de Simeon Pop. 4. »Steluța* solo, de D. Brătianu. 5. Tractat asupra poesielor poporale colectate de V. Alexandri, de I. C. Pantu. 6. »Groza* declamațiune de C. S. Vulcan. 7. »Alexandri și teatrul român* studiu de I. P. Paul. 8. *Gondoleta* solo, de D. Brătianu. 9. „Ghioaga lui Briaz* legendă, declamațiune de C. S. Ștefan, de tote instrumentele, și mai peste tot din elevii foști și actuali ai școlei. D. Pantazi Ghica, în numele comisiunei examinătore, a rostit apoi următorul discurs : Domnule ministru, «Comisiunea ce ați bine-voit a numi pentru examene la conservatorul de musică și declamațiune, din Bucuresci, se simte fericită se vă salute în ziua când elevele și elevii dobândesc resplata bine-meritată a silințelor si a muncei lor din cursul anului 15 școlar. »Acestă comisiune a constatat că, în cursul anului acesta, mulțumită unor reforme salutare ce au introdus și unor disposițiuni utile ce ați luat, acestă șcală, care vă datoresce fundațiunea iei, și, în tote posițiunile ce ațî ocupat în consiliurile de instrucțiune publică, uă solicitudine bine-voitóre, a făcut progrese, și este pusă pe cale de a împlini scopul atât de dorit, acela de a produce artiști și, în câtva timp, compositori de merit, care se facă onore țarei nóstre. »Silințele, supraveghiărea inteligentă, stăruința neobosită a d-lui director al conservatorului de musică și declamațiune, au reușit să dea în parte studiilor musicale fructele ce se adaptă de la el; și cât pentru partea declamațiunea, deși ea lasă încă mult de dorit, să se concăpă bune speranțe de progrese în viitor. »Domnele profesore și d-nii profesori au pus cu toții totă îngrijirea spre a și împlini datoriile în modul cel mai cu osebire în cursurile elementare de musică vocală și în acele de bel-canto, de piano, de violină și în acele superiore de armonie, domnele profesore Nina Alesandrescu și Csida, și profesorii Wachmann, Ștefănescu, Brătianu, Wiest și Raith, au bine-meritat pentru silințele, stăruința, metoda escelentă și aptitudinile d-lor; afară din distincțiunile ce am făcut pentru aceste clase de uă superioritate incontestabilă, comisiunea pate afirma că și în cele alte ramuri ale învățămintelor necesare musicei instrumentale, resultatele au dat încredințare de silințele și bunele cursuri făcute de d-nii profesori. »Elevele și elevii, din parte-le, au pus tote stăruințele și s’au silit, în modul cel mai meritos, ca să învețe și să profite de cursurile ce li se predaul, și comisiunea d vostră, care a pus cea mai severă imparțialitate în esamene, s’a simțit fericită de a destina premiire, astă-dată, numai meritelor reale și necontestabile. »Silințele elevelor și elevilor sunt cu atât mai meritorii, cu cât, înfruntând inconvenientul forte grav de a fi esterni, ceea ce îispune la uă urmare neregulată a studiilor, dându-le ocasiune de a fi inesanți, bravând intemperanțe ca ploile, umedăla, răcăla, ninsarea, frigul, cari, fiind funeste pentru voce, sunt vătămătore cântului și declamațiunea, fără examene semestriale cari să le dea chiar lor (măsura puterilor și a aptitudinelor ce au, progresele dobândite sunt în adevăr admirabile și au constatat comisiunea inteligința și munca lor. »Conservatorul de musică și de declamațiune a luat uă bună cale în un deplin progres ce se datoreste în mare parte. Urmând a-i acorda solicitudinea dv., îndeplinindu-se lacunele și reformându-se unele părți ce nu sunt de ajuns satisfăcătore, precum și admițându-se un număr de interne pentru clasele de bel-canto și cele de declamațiune, comisiunea dv. este convinsă că la anul viitor la esamene , pe două parte ascultând, în ceea ce priveșce partea declamațiunea, subiecte în adevăr clasice, traduse din literatura dramatică grecă și latină, și dn literatură dramatică română, mai modernă și mai nemerită pentru asemenea studii, și, pe de altă parte , întindându-se și asupra cursurilor de istorie și literatură dramatică, de declamațiune lirică, de mimică, de danț și de scrimă, cursuri indispensabile, de cari au fost lipsă până acum, conservatorul de musică și de declamațiune din București va avea tóte învățămintele necesarii complectate , ve va datora un organisațiune seriosă și în adevăr utilă, spre a da resultate bune și frumose, și va putea să concureze cu succes cu asemenea școli din părțile civilizate ale Europei. „Comisiunea d-v., constatând cu fericire succesele anului acesta, pentru care d-v., d-le ministru, ați pus atâta bună-voință și la care a contribuit forte mult metoda escelentă și silințele domnelor profesore și d-lor profesori, împlinesc uă forte plăcută datorie de a vă arăta recunoscința ce are societatea pentru solicitudinea și silințele ce puneți ca să asigurați în tote ramurile instrucțiunii publice progresul menit a regenera omenirea românescă, și ve felicită pentru că, spre a dobândi acest progres, care este în mare parte opera și bucuria d-v., faceți tot posibilul pentru că frumosă înaintare și desvoltare a tutor instituțiunilor naționale de învățământ public.* D. ministru, V. A. Urechiă, a răspuns în modul următor: Domnilor membrii ai comisiunîi examinătore, Domnule director și d-lor profesori ai conservatorului, Permiteți-mi, deorece ați amintit lucrul, se-l reduc și eu . Sunt 17 ani de când avuiți fericirea să lucrez la întemeiarea școlei acesteia de musică din Bucuresci. Cu trei ani mai înainte realisasem pe cea din Iași. Amintesc acest fapt, nu ca un titlu de laudă pentru mine, ci ca să înțelegă frăcine dorul cu care din orî-ce posițiune am trecut d’atunci am fost totd’auna pentru prosperitatea conservatorului român, și deci, fericirea mea de adi, d-lor comisari, când, ca membru al guvernului, aflu din vocea d v. autoritata că esamenile de est-timp, controlate cu totă seriositatea , v’au dat convingerea că »scala de musică și declamațiune a făcut progrese mari și că este pusă pe cale de a împlini scopul sĕu.* Să pate să fiă mult optimism în cuvântarea dv., d-l membru, și este legitimată de natura întrunirei de astă dî. Ca în tóte lucrurile umane, negreșit, caută să existe multe imperfecțiuni și lacune, mai multe de cât ’mi ațî semnalat astă-dî prin viu graiu, în organisațiunea conservatorului român. Valorea reală a bărbaților ce compun comisiunea examinătore mă oblig a crede că raportul dv. mă va pune în situațiunea dorită de a îndrepta ce nu este bine încă în organisațiunea scelei nóstre de musică și declamațiune, în vedere cu programul creațiunii sale. Negreșit nu în 17—20 ani de esistență, și de esistență adesea amenințată, se potă cere conservatorului realizarea plină a programului séu, dar nici putem admite pesimismul acelora cari de la început ’l au acuzat și acasă că n’a produs artiști mari. Eî nu este vina scolei; artiștii ca poeții se nasc nu se fac, sunt conservatorii mai bătrâne ca ale nostre, cari într’un secol dacă numără 2—3 artiști de renume. Conservatories vor fi bine-meritat de la țără dăcă vor fi contribuit la răspândirea gustului artei, la iubirea și cultul ei, la rădicarea nivelei generale de cultură a națiunei, căci civilisațiunea unui popor nu este opera unilaterală, ci multiplă ; istoria ne arată cum acele popore au fost mari, ilustre, civilisate, cari au rădicat altare sincronistice tuturor artelor, ci nu numai uneia anume. Creațiunea școlii de musică și pictură la noi are aceiași explicațiune. Da, conservatorul și-a făcut datoria. Care român nu ar fi fost fericit când adunăori aplaudarăm uă întrăgă orchestră produs al conservatorului român ? Care din noi nu este fericit când află bisericile nóstre ndi împodobite mai tate cu coruri produse ale conservatorului român ? Ați lucrat până acum, d-le director și d-lor profesori, asupra maselor și ați isbutit a legitima esistența școlei nóstre. Vină mâne individualitățile bine dotate de natură, și nu mă îndoesc că din mânele dv., acelea vor deveni artiștii de renume, gloria institutului d-v. Ceea ce depinde de mine, de guvern, pentru ajungerea deplin a scopului școlei acesteia, fiți și cum că se va face. Cu d-v. d-nî comisari, cărora ve mulțumesc de sacrificiele ce ați făcut pentru școlă, povățuit de sfatul d-v. luminat, vom studia din nou situațiunea conservatorului român și vom propune Corpurilor legiuitóre tóte îmbunătățirile ce vom crede indispensabile pentru mersul mai sigur și mai cu putere al acestei școli. Că în noua campanie ce vom întreprinde vom isbuti, d-lor comisari și d-lor profesori, cine se póte îndoi, când cunosce dragostea cu care Corpurile nóstre legiuitore sunt totdeauna pentru școlă, în genere, și, în deosebi, pentru școlile de natură profesională, cum este conservatorul ? Indoăla nu mai póte exista în inima nimănui care a vădut atenția și iubirea cu care a vădut atenția și iubirea cu care M. S. Regina a urmărit și de astă dată esamenele școlei (aplause prelungite). A ! este că arta aici nu mai este un ospețe trecător la palatul Suveranilor țăreî, ci un casnic statornic, un amic mângâiat, nedespărțit și sărbătorit. Regi și Regine din ori-ce țări au dreptul, la ocasiuni ca cea de astă dî, la urări oficiale. Lui Carol I, protector neobosit al artei române, Reginei Elisabeta, poetă și artistă, ilustrând înseși națiunea, se cade, la ocasiunea serbătorea de actă a artei, se Le strigăm nu numai oficial, dar din adâncul inimei: Se trăiscă Maiestățile Lor! (Aplause și urări îndelungate). In urma discursului domnului ministru s’au esecutat piesele de concert vocal și instrumental și de declamațiune, conform programului stabilit. După acesta, d. ministru, asistat de d-niî membrii ai comisiunei și de d. director al conservatorului, a împărțit premii la elevi și eleve, cari au fost salutați cu aplaude entusiaste de numerosul public asistent. CRONICA SCIINTIFICA ALIMENTAREA (Urmare 2) Corpul nostru îndeplinește în interiorul séu uă lucrare enormă, despre care nu totdeauna ne facem idee. Așa de exemplu inima nostră pentru ca se funcționeze cheltuesce în 24 ore 70,000 chilogrammetri. Un om care trăeșce 60 de ani lucrăză așa de mult cu inima sea, că acestă muncă ar fi de ajuns ca se ridice un tren a drumului de fer mai sus decât cel mai înalt pisc al Ceahlăului. Se cere multă forță pentru a face ca mașina umană să func. A se vedea »Românul* de la 23 și 24 Iuniüționeze regulat. Respirațiunea, circulațiunea, digestiunea, gândirea cer forță, și acestă forță corpul o găsesce în nutrițiune. E destul de învederat că dacă mâncarea ca să tracă în sânge, în țesături, absorbe cea mai mare parte de forță ce cnseși o aduce, nu va mai remânea decât forte puțină ca să facă a funcționa organele. Forța introdusă și înmagazinată în corp va depinde der forte mult nu numai de la digestibilitatea alimentelor, ci și de la timpul necesar pentru mistuire: cu cât va fi trebuință de mai mult timp, cu atât se va cheltui mai multă forță, ba în loc de a câștiga póte se părdă chiar. Legumile sunt greu de mistuit, epidermul lor are trebuință de uă muncă energică a sucurilor digestive, și în greutate egală ele conțin mai puține substanțe asimilabile decât materiile animale. Omul care se nutreșce cu vegetale consumă cantități mai mari decât acel ce se nutreșce cu carne. Săracii din Japonia și din Europa consumă cantități enorme, unii de orez, alții de cartofi din cauză că le lipsesce carnea. Animalele care se nutresc cu plante au organele digestiunei forte lungi și complicate, pe când carnivorele au canalul intestinal forte scurt; cele d’ântâiă au trebuință de un mare laboratoriu și multă muncă, până ce ’șî asimilăză alimentele necesarii conservării, ceste-lalte asimilăză mai ușor, fiind că carnea este mai aprape de organismul animal decât vegetalele. Legumile pe lângă aceea că se mistuesc aneroe mai conțin și apă multă, și acestă apă ca să ajungă temperatura corpului, absorbe caloric, adecă forță. Cu un cuvânt legumile n’au decât inconvenientul de a cere multă forță pentru a fi asimilate. Omul însă face un mare economiă de forță mâncând carnea de bou, de vițel, de pesce, cari ’șî asimilăde elementele proteice și grase ale vegetalelor; astfel noi găsim aceste elemente preparate și mai aprope de terminul lor de asimilare. Carnea este un aliment perfecționat care se digeră dă mai repede și mai ușor, mâncând legumile sub forma acesta mai preparate nu avem trebuință nici de așa multe silințe, nici de așa mult timp de muncă pentru a le asimila, prin urmare câștigăm forță. Animalul a condensat legumile în carnea sea și nouă consumând-o, culegem fructul oboselei lui. Am putea dice în general că cu un minimum de lucru fisiologic, carnea face carne, mușchiul face mușchiu, grăsimea animală produce grăsime umană Regnul vegetal ne oferă alimente cari prin proprietățile lor nutritive se apropie de carne, de ouă și de lapte; pentru aceea unii le numiră carne vegetală. Aceste sunt cerealele, uă bine-curentată și prețiosă resursă pentru țăran. Bacla economiei domestice este pânea, care asociată cu carnea formădă regimul cel mai perfect. Pânea se găsesce pe masa bogatului ca și pe a săracului, prin urmare este alimentul esențial al omului, emblema vieței și a puterei. Poporul nostru în general a înlocuit pânea prin mămăligă, carnea prin dardavaturi, pe când în alte țări poporațiunea rurală face din cartofi nutrimentul său principal. Porumbul este mai nutritiv decât cartofii și ea consider ca un progres social concurența ce vă face la noi porumbul cartofilor și oreolului. El are mai mult amidon decât grâul, 2/8 din albumina acestuia, cam tot atâtea săruri și aprope de două ori atâtea substanțe grase. E greu de mistuit, dar cu lapte, blândă și puțină carne formăcă un aliment bun. Moleschott vorbind de miseriile Irlandei esclamă : o nefericită Irlandă, a cărei miseriă nasce miserii, tu nu vei putea triumfa în lupta cu mândra ta vecină, pentru că nenumărate turme mențin forța în soldații ei. Tu nu vei putea triumfa: nutrimentul teu pute deștepta neputinciosa desperare, dar nu entusiasmul, și numai entusiasmul póte respinge uriașul, care simte circulând în vinele săle un sânge bogat și forța. Ah! se nu mulțumesc! Nouei Lumi pentru fatalul dar care face eternă nefericirea ta, și dăcă este adeverat că Hawkins ’ți aduse cartofii, noi putem aprecia generositatea scopului său, dar pentru tine nu a resultat de sicurit nici un beneficiu“. Plantele tate conțin azot sub formă de materii proteice, dar acestă cantitate este minimă cu privire la masa totală, pe când preponderența substanțelor azotate caracterisăză tote alimentele animale. Dintre tote vegetalele grâul conține cel mai mult azot asimilabil, și servesce ca linie de unire între vegetale și animale, pentru aceea glutinul fu numit carne vegetală. Omul asimilăză, adică produce nouă materie viuă pentru a’șî mări organele săle și a’șî repara perderile ce a încercat. De ------- ■---------- împărțirea premiilor la Conservator. Sâmbătă, 20 iunie, s’a făcut în sala Besei împărțirea premiilor la școlarii conservatorului român din Bucuresci. D. ministru instrucțiunei publice și al cultelor a fost primit de comisiunea examinatore și de personalul conservatorului, după care serbarea s’a deschis prin uvertura din ospătăria portugesă, de Cherubini, esecutată de un orchestră întrăgă, compusă ROMANULU, 26 IUNIU 1881