Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)
1881-06-25
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , » , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Sedacțiimea și Administrațiunea, strada öóinnoí 14. «sBJsnssfÄsai JOUI, VINERI, 25, 26 IUNIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE:n Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd, 20 BANI ESEMPLARUL Școlarii care es din scalele nóstre sunt slabi, instrucțiunea lor este superficială. Etă conclusiunea la care ați ajuns toți care aui asistat la examenele generale de est timp. Uă întrebare se impune dér tuturor : Cum se pute remedia la acest rol ? Deca deschidem legea instrucțiunei publice de la 1864,—acesta lege atât de calomniată, dar nici uă dată aplicată, nici în spiritul, nici în litera ei, — vedem că materiile ce urmeau a se preda în liceu, spre exemplu, sunt : Religiunea. Limbele română, latină, elenă, francesă, italiană și germană, (cele două din urmă facultative). Aritmetica rațională, sistema legale a măsurilor și greutăților, elemente de ținere a registrelor; Geometria, Algebra, Trigonometria; Istoria naturală; Elemente de Fizică și de Chimie; Istoria Generală și Istoria Românilor ; Cosmografia și Geografia statistică; Elemente de Filosofie și Retorică; Elemente de Economie și Dreptul administrativ; Musica vocale ; Gimnastica. Oare un om care ar poseda tóte aceste științe și elemente de știință, nu ar avea decât oă instrucțiune superficială ? Nu s’ar deschide înaintea lui vaste orizonturi? Posedând bine limbele franceză și germană, nu ar fi în stare să nurgă în cucerirea sclinței atât de departe cât ar dori ? Negreșit că da. Decă ânsă, școlarii care ei din liceele nóstre dovedesc că nu posedă sclințele ce le au învățat de cât într’un mod superficial, nu art. 116 din legea de la 1864 este vinovat, ci regulamentațiunea ce s’a dat acestui articol. In loc ca aceia care conduc învățământul public să se fi gândit un moment că capul unui școlar nu este un vas în care se póte turna mereu fără a ’i umple nici oă dată , în loc d’a fi cântărit, ca cetățeni, ca învățați, ca omeni competinți, ca părinți de familie, deosebitele elemente de care trebue să se compună un programă alcătuită pe baza art. 116, dând un mai mare desvoltare materiilor absolut necesare și uă desvoltare mai mică materiilor care nu prezintă decât un interes secundar; —ei au desvoltat tote materiile douăpotrivă, adăugând chiar materii neprevăzute în lege și făcând obligatorie limbi pe care art. 116 le declară facultative. A rezultat de aici că programele de studiu s’au umflat peste măsură și că n’au mai încăput în cele cinci ore de clasă zilnică ce le fixeza legea. Siliți fiind să lucreze, în clasă, 5 ore pe zi și să mai perd minimum uă oră ca să facă de patru ori drumul d’acasă până la liceu și de la liceu până acasă, mai având și o oră de recreațiune, școlarii n’au mai găsit nici un moment ca să lucreză afară din liceu. Prin urmare, tot ce scra , îl seia din gura profesorului, dacn ’l au ascultat. Dar cu greu îl pot asculta. In adevăr, sosiți la liceu la 8 ore diminața, nu au avut timpul necesar nici în ajun, sera, nici diminață, de a învăța cele trei lecțiuni ce trebue să scie pentru cei trei profesori ce se succed între 8 și 11 și jumătate; atunci în clasa de latinesce, ei învăță lecția de Chimie, în clasa de chimiă lecția d’algebră. Și sunt profesori cari tolereza acesta sistemă!... Sciind că școlarii n’au timpul d’a lucra acasă, profesorii nu numai au redus lecțiile la un minimum ridicol, dar s’au suprimat temele scrise. Am putea cita circulare ministeriale în care se semnalază unor profesori că încarcă pe copii cu teme, rugându-i se renuncie la nișce eserciție „neapărat folositare, dar care îngreuieză prea mult“ !... Și ne mirăm că, după șapte ani de studie așa făcute, școlarii noștri nu posed cunoscințe seriose și solide însé acesta nu este destul; disciplina nu există în liceele nóstre. Școlarii intră când vor, vin când le place, nu vin dacă poftesc; profesorii nu pot să pedepsască decât făcând apel la conferința școlară după raport făcut către profesorul diriginte al clasei. Până când raportul ajunge la profesorul diriginte, până când se intruneșce conferința scolară — când se întrunesce — trece uă săptămână, câtevă dată două; în sânul conferinței se ivesc discuțiuni personale care fac că adesea școlarul vinovat nu este pedepsit, sau, decă este pedepsit, pedepsa vine așa de târziu încât nimeni nici profesorul, nici școlarul, nici clasa, nu’și mai aduc aminte de culpă. Ceva mai mult. Părinții au dreptul d’a apela în contra pedepsii date la consiliul șcalei și la consiliul permanente, și adesea s’a văzut pedepse casate de minister, în marea pagubă a prestigiului profesorilor. Las lasă parte că directorii scalelor, fiind și ei profesori în esercisță nu vin la șcală decât atunci când au lecțiuni și nu exercită mai nici un control, mai ales la liceu unde nu șed, ca la gimnasiu, în localul scalei. Las lasă parte nepăsarea secretarilor și a ajutorilor lor, și altele și vin la recrutarea personalului didactic. Sciü că aici o să mă lovesc de părerea de multe ori exprimată că bugetul instrucțiunii publice este destul de încărcat și că nu se pote încărca mai mult. Vom răspunde la acesta că Statul, ca și particularii, nu pate pretinde să aibă servitori buni, dacă nu îi plătesce bine. Noua plată a profesorilor a avut de resultat că toți tinerii fug de acestă meserie, că uă sumă enormă de catedre rămân văduve de profesorii titulari, nepresintându-se nimeni la concursuri; și că cei care adoptă acesta carieră ingrată sunt siliți să neglije datoria lor ca să facă altceva spre a putea trăi. Și lucrul pare așa de firesc încât s’au văzut deputați în Cameră, cu pensiunea discuțiunei bugetului 1877, susținând că profesorii de limbe străine, având secțiuni particulare. Statul n’are nevoie d’a le plăti d’uă potrivă cu ceilalți. Camera a votat acestă stransă conclusiune. Sarcina de profesor, cea mai grea, cea mai ingrată, cea mai obositore, pentru care astăzi se cere titluri înalte, este singura cameră care este închisă. Uă dată intrat într’uă catedră, profesorul vede închizându-se înaintea lui orice speranță de ’naintare. Pentru ce dor ar munci, s’ar sili, s’ar devota ? Avend abia cu ce trăi, amenințat de miseriă dacă se ínsura și’i vin copii, numai consciința îl povățuesce. Ore consciința e mai tare la profesori decât la ceilalți cetățeni ? Ei văd școlarii lor înaintând repede și ocupând funcțiuni de zece ori mai bine retribuite decât a lor. De ce n’ar asculta vocea care le spune , lasă și tu acesta carieră care nu duce decât la sărăcie, ai și tu diplome, ești și tu deștept și muncitor, ai și tu amici influenți ; administrațiunea, magistratura, armata, corpul de ingineri, industria, comerciul, îți sunt deschise. Situațiunea a devenit" astfel astăzi încât dacă s’ar pune profesorii în posițiune d’a alege între catedra lor și meseria de care s’au apucat, forte mic ar fi numărul acelora care ar evita un singur moment și n’ar părăsi școla. Și afirm că aceia sunt cei mai buni, cei mai învățați și mai zeloși. Un mare reformă este dor de făcut în acesta privință. Se observă că bugetul este deja prea mult încărcat. Cei cari fac acestă observațiune cunosc are situațiunea instrucțiunii și a profesorilor în celelalte țări ? Cred că nu. Căci atunci ar sei că, nicăieri profesorii din orașele secundare nu sunt plătiți ca cei din orașele principale; nicăeri profesorii de gimnasiu nu primesc să lefa egală cu aceia a profesorilor de liceu; pretutindeni se văd profesorii predând în aceiași scală două sau trei materii. In asemenea condițiuni, fără a adauga un ban la buget, s’ar putea îmbunătăți într’un mod simțitor sorta profesorilor. Să presupunem, spre exemplu, că în cursul inferior, profesorul de limba latină va fi însărcinat să predea in acelaș timp și limba grecă și limba română. I se va da 6000 lei pe an. Astăzi Statul plătesce 8,800 lei. Deci, pe două parte un folos însemnat pentru profesor, care acum nu primesce decât 4,400 lei și, pe d’altă parte uă economic pentru Stat. Gestiunea merită d’a fi serios studiată , căci uă dată când profesorii vor fi bine plătiți, Statul va avea dreptul d’a cere mult de la dânșii și nu se va teme d’a fi părăsit, căci cariera profesorală va deveni atunci mult căutată. Mult ar mai fi decis, dar cred c’acestea sunt d’ajuns d’uă cam dată spre a dovedi că tot răul stă în regulamentarea ce s’a dat sculelor nóstre ș’a oțărî pe guvern a studia cât se póte mai curând acesta cestiune de căpeteniă. Resum der ce cred neapărat a se face : uă mai dreptă divisiune a muncei școlarilor; uă reformare a disciplinei; îmbunătățirea sorței profesorilor; și înființarea unui control serios, eficace și echitabil pentru toți. Tóte aceste cestiuni se pot examina două comisiune care ar pregăti proiectele de reformă, ce s’ar supune apoi desbaterilor consiliului permanente spre a fi trimis la consiliul superior de învățământ. Dacă ministrul instrucțiunii publice ar convoca extraordinar consiliul general al învățământului la 15 August, în loc d’a ’1 convoca la 15 Septembre, reformele ce toți le au recunoscut necesarii, s’ar putea pune în aplicare chiar de la începutul anului școlar 1881-1882. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 5 Iulie. — Camera respinge moțiunea care tinde a suprima ambasada franceză de pe lângă sântul Scaun. Washington, 5 Iulie. — Starea preșidentelui Garffeld s’a îmbunătățit puțin. Londra, 5 Iulie. — Camera Lordilor. Lordul Granville, ministru afacerilor străine respundând la diferite întrebări adresate guvernului, recunoște că cele două coșuri a Tunisiei și Tripolitanei sunt absolut diferite; el declară că nu a audit vorbindu-se de declarația d-lui Tissol către portă asupra intrării eventuale a francezilor în Tripoli. Ministrul nu scie nici despre existența unui pretins tractat franco-spaniol care ar avea de scop împărțirea Marocului. Camera Comunelor. Șirele Ch. Dilke declară că nu a priimit nici oă confirmare a limbajului ținut de prințul Bulgariei în conversația sea cu corespondentul diarului Standard .Părerea guvernului englez, adaugă el, asupra interpretării ce trebue să se dea termenului, Bulgaria, e aceea ce pate fi trasă din citirea tractatului de la Berlin, care dă Balcanii ca garanțiă sudică a Bulgariei. — Sirele Ch. Dilke declară între altele că guvernul englez n’a auzit dicénduse că ocupația Bulgariei ar fi fost propusă de uă putere precare sau că ea ar fi chiar posibilă. El termină dicând că de când se fac alegerile în principat, nici uă plângere nu s’a produs asupra modului în care ele sunt conduse. Varna, 5 Iulie. — Penă acum se cunosce resultatul a mai mult de 300 alegeri; toți deputații numiți sunt favorabili condițiunilor princiare. Remâne numai să se mai cunoscă resultatele a vr’aă 30 de alegeri. Pretutindeni alegătorii s’au dus în mare număr la scrutin. Coblentz, 5 Iuliu. — Imperatesa Augusta merge din di în di mai bine. Viena, 5 Iuliu. — Se telegrafiază din Atena către Politische Corespondenz că azidimineță 4000 de soldați greci, supt comanda generalului Suțu, au intrat în orașul turcesc Dimario și că ei vor intra póte mâine în Arta. — Se asigură că regele George va visita acest din urmă oraș în săptămâna viitare. Dresda, 5 iulie. — Prințesa Georgina, cumnata regelui Saxoniei făcânduă plimbare călare cu bărbatul său, a căzut de pe cal și s’a frănt cubitul brațului stâng; starea sănătății sale în genere e satisfăcătore. Atena, 5 Iuliu. AZi diminuță a sosit în portul Pireu a doua divisiune a escadrei italiane din Mediterana, compusă din fregatele Roma și Castelfidardo. Caliari, 5 Iuliu. — Aviso Anthion a primit ordinul de a pleca spre Tunisia. Roma, 5 Iulia. — Noutatea relativă la plecarea d-lui Magliano, ministrul finanțelor, e desmințită. Viena, 6 Iulia. — Neue freie Presse publică on telegramă din Constantinopole, cu data de la 4, în care se zice că cercurile europene din capitala Turciei se tem ca Midhat pașa se nu fie esecutat pe furiș, și acesta în intervalul de la 4 la 5 cuvinte, spre a preveni, prin faptul îndeplinit, orice intervențre străină. Londra, 6 iulie. — „Camera Comunelor”.—Deputatul Stavelishill anuncă că va întreba mâne pe guvern dacă lordul Dufferin, ambasadorele la Constantinopole, a primit instrucțiuni spre a chema atențiunea Sultanului asupra gravelor neregularitățî ce s’au produs la procesul lui Midhat pașa și d’a-i face să observe că esecutarea sentinței ar fi un omor judiciar de natură d’a-i înstrăina p’amicii Turciei. Sir Ch. Dilke respunde că negocierile urmeze în acestă privință cu Constantinopole, și că prin urmare, îi este cu neputință de a respunde mâne. Interpelarea este amânată pe Luni. Petersburg, 6 Iulie. — Un mare incendiu a distrus 500 case la Minsk (circonscripțiune de Vilna). Washington, 6 Iulie. — Starea președintelui Garfield urmeza a se îmbunătăți. Viena, 6 Iulia. — Citim în «Gazeta Vienei» : „In urma ultimelor și regretabililor eveniminte de la Praga, și din causa relei sănătăți a guvernatorului actuale, d. Weber, guvernul a însărcinat pe feldmareșalul locoteninte Krauss, președintele Curții militare superiore din Boemia, cu guvernarea ad-interim a orașului Praga. Generalele Krauss este cunoscut în Boemia, ca un om nepărtinitor și străin de orice agitațiune de partită. Constantinopole, 6 iulie. — Duminecă, cornitele de Montholon, însărcinat de afaceri al Franciei, a făcut represintațiuni lui Assym-pașa, în privința evenimentelor de la Sfax (Tunis), care au fost suscitate de emisari otomani. Assym-pașa a respuns că nu scia faptul. Șahul Hamza Zaffer a plecat era la Tripoli pe fregata Medjidie care duce tunuri și munițiuni de resbel, mai ales iarbă de pușcă, precum și numerose daruri pentru marabuții și capii triburilor. Se zice că surorile Sultanului, soțiele lui Mahmud-Damad-pașa și Nuri-Damadpașa, au scris Sultanului că vor muri cu copiii lor în aceiași zi când bărbații lor vor fi esecutați. POLITICA ESTEMA. Atentat în contra d-lu Garfield, (Ziarele străine publică următorele scrii asupra atentatului de care a fost victimă președintele Republicei Americane : D. Garfield se afla la gară și se pregătia a pleca la Long Branch (stațiune balneară în apropiere de Washington, pe oceanul Atlantic) unde era soția sa. Președintele era însoțit de secretarul de Stat d. Blaine. Era 9 ore și 20 m. dim. Două dată se audiră două detunături și d. Garfield cădu scăldat în sângele său; era rănit la șoldul drept și la brațul drept. Președintele nu ’șî perdu simțirea și trimiseră telegramă sociei sale ca să vină îndată. Medicii chemați constatară că rănile nu sunt neapărat mortale. Omorîtorul a refuzat d’a spune numele séu. Că altă depeșă adaugă : Sâmbătă, 2 ore d. am. Simptomele devin din ce în ce mai grave. Este temere de uăemoragiă internă. Medicii nu cuteză să scotă glonțele. Puterile bolnavului slăbesc răpede. Sâmbătă sera. Atentatorul se numește Charles Puitsan (iar nu Guitteau), el a fost membru al so-