Romanulu, mai 1883 (Anul 27)

1883-05-04

ANUL Al XXVII-LE traiesce și vei putea ANUNCIURI. Lis­­a de 30 litere petit, pagina 10 . . . Dfto „ n » j> Rî­p A se adresa: IN ROMANIA, la A'.luiinistraținnea (Harului. IN PARIS, la Haras, Laliit« et O-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street. E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallfischgassé 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et O-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 2 lei 40 Fa ■PH 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESTI,­­ FLORAR 1883 Lupta electorală s’a sfirșit. Resultatul este acum pe deplin cunoscut. Pene la deschiderea Camerelor toți cetățianii au datoria se studie cu li­niște resultatul alegerilor, pentru ca se înțelegem învățămintele ce el ne presintă. Țara legală este astă­zi împărțită în una sută două­zeci de colegii care aleg pe deputați; în șef-d­eci și clone cari aleg pe senatori. La 29 August 1882 un singur om, țară cea mai mică putere materială, care n’are — cum a dis cu drept onorabilele d. Lah­ovari—nici mă­car uă palmă de moșie, a propus, într’un­­ b­ar și numai în numele sâu­, revizuirea legii electorale. De la 29 August și pene acum au­ trecut opt­ luni. Toată pres­a oposițiunii s’a nă­pustit asupra lui C. A. Rosetti—câci să scie ca el este acel propultor atât de înfuriat în timp de opt luni—s’au­ aruncat asupră-i tóte injuriile și tóte calomniele. In acest timp el n’a vor­bit cu nimene, câci n’a fost aci; n’a scris nici la amicii săi, nici în Ro­mânul. Revenind și reluând direcțiunea tiparului—martori toți cititorii Ro­mânului—nu s’a scris nici un atac contra indivizilor; n’a combătut nici n’a susținut candidatura nimenui; s’a *■­ocupat uuma­L de cestiune nici de de ómeni. O rpem la alt adevăr ârăși de toți cultur­­ia revizuirii merse necurmat nâe> ostii deputați și senatori, atât cel­­ din colegii numerose cât și cei și mulți dintre cei aleși de cele­­le cele restrânse — după căte­va mi de convorbiri, de desbateri și re­cugetare — centra și votară re­­vizuirea legii electorale, lărgirea co­legiilor celor strimpte. Guvernul, de­și devotat moralită­ții și libertății, de­și cunoscea mai bine de­cât toți tote relele legii e­­lectorale, stătu în loc. Se scie ca tóte guvernele sunt si­lite de a fi, mai mult sau mai puțin, conservatóre. Opiniunea publică însă îl împinse nainte și ’l mișca; ca ori­ce guvern, inteliginte și ’n adever conservator, el fu dator s’o urmeze. Lupta electorală sfîrșită, ea nu mai póte să mai înfierbinte spiritele până a le opri d’a vedea limpede ș’a cu­geta fără pasiune. Ne împlinim dar din nou­ datoria d’a vorbi publicului, cu respectul cu care fie­car­e trebuie să vorbăscă ce­lui care înțelege, care scie și care este suveranul tuturor ; ne împlinim détoria d’a vorbi tot despre interesele generale, ci nu des­pre cele personale; despre partite, ci nu despre indivizi. Al treilea adevăr bine cunoscut. Décá trebuința revizuirii nu era bine simțită de toți, ar fi fost are prin putință ca ea, propusă fiind d’un singur om și ’ntr’un singur ziar, s’atragă mai pe toți foștii senatori și deputați și pe guvernul lor ? Decă legea electorală în ființă n’ar fi fost osândită de mintea și cons­­ciința tutor senatorilor și deputaților, ar fi cutezat ei — mai cu semn cei aleși de colegiile cele restrânse — s’o denunțe opiniunii publice și să voteze revizuirea iei ? Dacă alegătorii din colegiile cele strimpte și cu totul privilegiate, n’ar fi avut, în românésca lor consciință, simțimentul moralității și iubirea drep­tății ; de n’ar fi avut în mintea lor priceperea c’uă lege nedreptá, de care se folosesc astăzi unii dintr’enșÎi, mari pag­ude, generale și chiar per­sonale, le va aduce mâne la toți, ar fi votat ei, cu atâta unanimitate, re­vizuirea iei, și prin urmare surparea privilegiului de care profitară dar prin care și suferiră în timp de 17 ani ? Nimic nu este adevĕr din tóte a­­ceste, di ° protivnicii noștri. Tóte co­legiile au­ votat revizuirea numai prin sugrumutarea înrîurire a guvernului. Nu apărăm guvernul, dar avem dreptul și datoria se zicem în public fie­carii partite : „Ori vorbesc e cum țî-e portul, sau te purta cum țî-e vorba.“ Să vorbim dar cu toții, cu liniște și cu logică, pentru ca fie­care să ne potă înțelege. Noi am Z­i . In colegiile cele restrénse, intriga, nepotismul, corupțiunea individuală sau oficială, se strecura cu înlesnire. Ca să scăpăm, pe cât se pate, de a­­­cest réu ucigător pentru toți omenii, pentru tóte partidele și prin urmare pentru națiune, să mărim numărul votanților din fie­care colegiu. Am cerut ca colegiile 1 ș’al II-lea de proprietari să se unescă și să se mai scadă censul pentru ca colegiul să devie mai numeros, mai pu­­teric. Ni s’a respins : Respingem propunerea fiind câ co­legiile cele mai restrânse sunt cele mai independinți. Două­ deci de omen! sunt mai tari de­cât una mie !! ! Ni s’a mai­­!) . Colegiul I ș’al douilea, pentru Ca­meră, și mai cu semn cele pentru Senat conțin pe bărbații cei mai in­­teligenți, cei mai învățați, cei mai a­­vuțî, cei mai morali, cei mai patri­oți, cei mai independenți. Prea bine. Décá dar așa este, tre­­bue să vedem care fu sentința ce deferă aceste colegii și datori suntem să ne supunem iei. Uitându-ne cu toții, vedem : Colegiul I pentru Cameră alese 7 anti-revizioniști din oposițiune—și forte înțelept a procedat—și 23 re­vizioniști din partita naționalăi și li­berală. Colegiul al Il-lea alese 3 deputați anti-reviZionisti și 27 revizioniști. Colegiul I pentru Senat alese 8 din oposițiunile întrunite și 22 revi­­zionistî și liberali. Colegiul al Il-lea alese 3 senatori anti­revizioniști și 27 revizionisti din partita națională-liberală. Pentru ce votară ast­fel aceste două colegii atât de privilegi­iate în­cât ele dau 60 de deputați, și numai ele sin­gure compun, în întregul său, cea­laltă Cameră, care se numește Senat ? Noi zicem ca ele au voit s’afirme, ca și noi, cu simpl trebuința d’a se întruni cu confrații lor proprietari din ceste două colegii, fiind­câ cu­nosc ca este între dânșii deplină i­­dentitate în idei și ’n interese. Cu ele afirmară, ca și noi, ca vo­­iesc să mărescă numărul alegătorilor ca să scape ast­fel de fatalele întrigi ale nepotismului, de speculele câtor­va dintre dânșii și de feluritele ma­nopere ale admi­nistrațiunii, sciind ca numai ast­fel vor putea fi colegii libere și morale. Protivnicii noștri coalisați pentru aceste alegeri zic: Nu este adevărat. Amăndouă aceste colegii au fost și sunt pentru partidele coalisate; amăndouă au fost și sunt contra re­vizuirii legii electorale, dar au votat ast­fel fiind că au fost corupte și s grumate, de câtre administrațiune. Să mai cercetam și să cugetam. Oposițiunea actuală se compui în mare parte, dintre cei cami dovedit, prin grai și prin scris, c mai imorale si sugrumă­tare ingeri în alegerile făcute supt guvernul d- Lascar Catargi. Ea a luptat atunci cu noi, și pe aceste colegii ale Senatului au n ăntâi resturnat acel guvern. Cum < acum aceiași alegători, voind să r tarm­e guvernul actual și voind n cu semn să respingă reviituirea, pituliră de frică înaintea guvernu­­-lui Ion Brătianu? Cum alegătorii acestor coleg mai cu semn cei ai colegiului I, cili arați ca cei mai luminați, ca mai independinți și ca bărbați a cuțî și făptuiți d’a fi „uă clasă d ginte“ își părăsiră de frică tóte cr­tarile și tóte credințele lor? Și déci ar fi ast­fel, dacă frica valiseza tóte consciințele, pentru oposițiunile întrunite s’au opus și opun d’a face uă lege electorală c se fie, precum cerem noi, un pe care nici un­ guvern se nu­mai­­ să-l sară fară ca să facă vârfuri sânge cari să facă ca națiunea­­ să sară asupra lui ? Lipsa de logică, lipsa de print și lipsa de respect pentru toți au­torii ce arăta oposițiunea, ne e destul d­e dovedită. Oprindu-ne dor­aci pentru a st.­­zicem . . ‘ . ■ Resultatul acestor alegeri este l... nucă dovadă ca marea majoritate a națiunii voiește dreptatea și libertatea,­ și prin urmare lărgirea colegiilor e­­­lectorale. Resultatul este să nucă dovadă ca oposițiunea, ne având nici un drapel, nimeni n’a putut s’o urmeze, pe când toți au urmat oposițiunea de la 1876. Resultatul acestor alegeri ne­ arată ca proprietarii cei mari, neorbiți de pasiunile cari bântuie oposițiunea, au votat revizuirea legii electorale pen­tru ca s’au convins ca nu pot fi în adever morali, liberi, independinți și scutiți de ori­ce rele de­cât aruncân­­du-se în brațele celor­l­alți proprie­tari mai mici, și intrând cu dânșii, din ce în ce mai mult , în familia cea mare, în națiune. Oficem în fine cu votul, mai una­nim al tutor colegiilor electorale, do­vedește din nou­ darurile înăscute prin cari Românii au străbătut cu credință prin cele mai mari primejdii, prin cele mai ucu­jutore corupțiuni , prin ele putură ei , după secole de sclavie, să s’arate Europei—care-î des­­prețuia—inteliginți, morali, patrioți, activi și vitezi, și făcură ca tote na­țiunile să-l admire și să-i aplaude. Negreșit ca­ ei nu putură opri ca gu­vernele cari vor să-i cucerescă să nu-i combată, dar totuși se siliră ca cel puțin să-i pismuiescă și în con­­sciința lor să-i respecte. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Dublin, 14 Mai. — Brady, unul din au­torii omorului de la Phoenix­ Park, a fost spânzurat aici dimineță; vrouă două­spre­­zece mii de persone erau adunate în giu­­rul temniței; toți omenii și-au luat pălăria în momentul esecutârii. Londra­ 14 Mai. — Cele din urmă de­­peși de la Cap spun ca turburările se mă­resc în Basutoland și’n Zululand; se crede în general câ Englitera va fi silită oră­ șî d’a interveni. Constantinople, 14 Mai.— Mahmud Ned­­din pașa, ministru de interne, a murit adj. Triest, 14 Maî. — Principele Muntene­­grului, însoțit de ministrul Rusiei din Ce­­tinje, a sosit p’un corvetă rusescâ. Alteța­rea și ministrul au plecat la Viena, spre a se duce la Moscva. Se pentru consiliul ju­­dețian, tul electoral al districtului nmindu-se astă-­zi, 2 Mai fă­ră prealabilă ch­ibsuire, susține urmatorele candi­­îtru membrii consiliului ju-Pentru colegiul I .u­rie Gr. Gh­ika. Fleva­­rge Isvoranu.­­ Brezoianu. Stolojan. Rămusceanu. Marinescu Bragadir. 5­ Stoicescu. Pentru colegiul II Voreas. Dornescu. Crătunescu. bihariade Olmasolu. b Rado­vici. nulus Opran. Dobrovici (ingeniar). Angelescu.­ent­ru colegiul al 3-lea lista i se publica în urmă, după a consulta și țăranii. TIM­EA DUNAREANA la France publică urmat c­­upendință ce i se trimite din­ta cu data de 7 Mai . nea europenii dunarena va fi proto­­) Septembre viitor, epocă la care impus de șese luni acordat prin tra­­i Londra. Demersul colectiv al pu­­inatare la Bucuresci se va face iute dupe deschiderea Camerelor saui puterile voiesc a cunosce mai iprinsul României la : Nota lor din iulie. Acest răspuns nu va fi co­­m­unicat guvernelor europene de­cât dupé Z-O ale cuvintei, și nimeni nu se mai în­­doiesce la Viena câ acest răspuns va fi negativ. Daci ar mai fi rămas încă cea mai mică îndoială în acestă privință, apoi regele Ca­rol a împrăștiat-o prin purtarea s­a față cu curtea imperială. Regele României, rem­­torcându-se ddele acestea la Bucurescu, trecu pe la Viena fâră a se opri un sin­gur minut. Singură acesta împregiurare dovedesce în chipul ed mai vă­lit ca rela­­țiunile României cu Austro Ungaria sunt forte încordate. ROMÂNIA SI BULGARIA la Neue freie Presse găsim urmă­­torea telegramă din Paris cu data de 12 Mai : Le Memorial diplomatique crede a sei câ a fost atrasă atențiunea mai multor cabi­nete mari asupra agitațiunilor pre­câror cercuri panbulgare, care își au reședința lor în Bucurescî. S’a constatat relațiuni în­tre principele Karagheorghevicî cu un co­mitat din Bucurescî. Acest comitat voiesce să lucreze, în favorea acestui principe, la resturnarea principelui Alecsandru, la des­părțirea Rumeliei Orientale de Turcia și la unirea cu Bulgaria supt principele Kara­­gherghevici. Ministerul român, care suferă acesta, își asumă un mare răspundere. Nu credem că aceste scompte se mai potă înșela pe cine­va; neade­vărul și scopul unor asemene acusuri s’a dovedit încă de când cu inven­­țiunile de bande bulgare cari se or­ganisau în țară de noi și cari se zi­cea încă câ ele se esercitau chiar pe piața de la otelul lui Simion, ca ca­lomniele despre luarea Transilvaniei și altele. Românii se mai soie încă de toți câ n’au nici un interes d’a contribui întru ceva la provocarea de tulburare în Bulgaria și cari n’ar putea avea alt resultat pentru noi de­cât redeschiderea cesti­unii Orivi­­telui, ceia ce nici într’un mod nu ne pote conveni. MERCURI. 4 Luminează-te și ve ABONAMENT In Capitală și districte, un an 48 lei, șese trei luni 12 lei; u Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 1 A se adresa: IN ROMANIA, Ia administraținnea diarulul LA PARIS, la Ilavas-Laflite et C-nie, 8, P LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleis IN ITALIA, Ia d. dott Cav. Gustavo Croi cesco da Paola (N. O.) 15, G( — Articolele nepublicate se ard tot pe raportorul comisiunei, d. Shéophile Roussel, și d. Waldeck-Rousseau, ministru de interne. Comisiunea s’a găsit de acord cu ministrul pentru a schimba căte­va dis­­posițiuni ale legii, mai nainte de a trece la discusiunea pe articole. Senatul a discutat în urmă proiectul de lege privitor la în­­mormântârile civile și religiose, votat deja de Camera deputaților; după ce a respins mai multe amendamente propuse de drepta, a­otărît să trecă la a doua deliberare. DIN AFARA FRANCIA Le Temps, de la 12 Mai, scrie ur­­matorele : Senatul a terminat ieri disensiunea ge­nerală a proiectului de lege privitor la pro­tecția copiilor, după ce mai inteî a ascul­ GERMANIA Foile oficia se comenteză cu uă ore­care nepăsare cele din urmă vo­turi care au dat guvernului două eșecuri consecutive, respingând spo­rirea drepturilor de intrare asupra lemnelor și trimițând bugetul anti­cipat din 1884-1885 la comisiunea bugetară. Corespondința provincială speră ca lucrările comisiunii vor ,permite dis­­cuțiunea bugetului în Reichstag după vacanțele înălțării, conform cu do­rința exprimată în mesagiul imperial. Organul oficios vestesce pe liberalii­­n­aționali câ vor fi răspunzători de­o­­tărîrea ce se va lua în acesta îm­pregiurare. ENGLITERA Citim în Independința belgică de la 12 Mai: Capii oposițiunii n’au așteptat vacanțele ca să începu oă campanie estra-parlamen­­tară. Ei au apucat cea d’ănter ocasiune care s’a presintat ca se esprime în public bucuria ce le au pricinuit eșecurile ce le a suferit guvernul în cestiunea jurământului parlamentar. A­l­astă­ieri, un club conser­vator din Knightsbriege inaugura un bust al lordului Beaconsfield. Lordul Salisbury și șirele­­ Stafford Northcote s’au folosit de ocasiune ca se rostescă două lungi discur­suri tinerent a dovedi ca ora s’apropie când partita conservatore va triumfa. Lordul Salisbury mai ales a arătat suc­cesele din Egipet ca nișce înfrângeri, câcî partita liberală a fost silită să arunce masca­rea de „quaker“ și de amică apocii și se repudieze întrega programă de politică străină ce adusese la putere. Imputarea de „obstructionism ascuns“ pe care d. Gladstone și lordul Granville au adresat-o mai de­ună­<ji oposițiunii la ban­chetul clubului național-liberal nu putu­se rămână fară respins. Cei douî leader­ al oposițiunii au relevat-o pe rînd, spre a o intaree ministerului. Amendouî au declarat ca se bucură de neputința guvernului în a realisa programa­rea de legiuire, dar au repudiat ori­ce fel de responsabilitate în a­­cesta stare de lucruri. Obstrucționismul, după el, vine numai din partea cabinetului en­săși. Do­vadă e ca de trei septemâni a tăcut pe Cameră să -și perdă vremea dis­cutând legea asupra jurământului, când era sigur ca va fi respinsă. D’altmintrelea, a adăogat lordul Salisbury, daca este adevărat câ guvernul este împe­­decat d’uă oposițiune sistematică a nostră, țara trebuie se gasesca ciudat ca nu a­­junge a triumfa de acesta oposițiune cu marea majoritate de care dispune. „Acesta din urmă observare,­­fice Inde­­pendința belgică, nu este lipsită de adever; țara va acusa într’uă­­ fi guvernul de slă­biciune, decă nu ie măsuri speciale pentru a grăbi lucrările Camerei.“ BULGARIA Un corespondinte din Atena al foii Politische Correspondents definesce resultatul visitei principelui Alecsan­­dru al Bulgar­iei în c Capitala grecá. Zicând ca, și dacâ prin acesta vi­­sită nu s’au câștigat bazele unei a­­lianțe ofensive și defensive, totuși s’a dobendit un o apropiare amicală în­semnată între ambele Curți și gu­verne. Despre chipul cum înțeleg Bulgarii acesta apropiare, ne­­ da­uă ideiă un redactore al­­ harului Ephe­­meris, care a avut uă întrevorbire cu președintele Vulkovici : Acest funcționar bulgar, scrie citatul co­­respondinte, a z­s câ­tă apropiare între ambele națiuni este în genere în favorea intereselor orientale și reciproce. întrebat asupra aspirațiunilor Bulgariei cu paguba pretențiunilor grecesc! în Macedonia el ar fi dis câ nu e cu putință a depărta cu to­tul pe conaționalii uneia sau celei­l­alte na­țiuni din părțile acelea de țară în care tr­ăiesc amestecați, dar câ în genere trebuie să se susțină ca Rumelia Orientală și Fi­­lipopole să fie atrase din ce în ce mai tare în sfera de acțiune a intereselor bulgare, de­cât Adrianopole și Constantinopole, și câ Grecii trebuie se aibă mai cu sema în vedere castele Cretei și ale Ciprului, unde le este râ­­rat un mare viitor. Ast­fel der, d. Vulko­vici se găndesce deja la uă împăr­sesiunilor Porței din Europa între Bulgari. NORVEGIA / Raportul făcut de Corniței un pro­­tocol în cestiunea dârii în­muu­­ată a miniștrilor este un docutament a lEI voluminos, din care extragem nerenul tarele pârți. Se propune facei pe hanul decrete pentru începerea acțiu­nine - tra miniștrilor Selmer și .alf, precum și contra consilierilor de Stat Vogt, Holmhoe, Hellinsen, Jansen, Munth­e și Back­ke, cari trebuie dați în judecată: 1) Fiind­ca aui înlăturat resoluțiunea re­gală de la 29 Mai și 15 lunie 1880 ne­voind se dobăndescă sancțiunea pentru­otărîrea adoptată la 15 Marte anul cuvinte de Storthing ca miniștrii se ia parte la desbaterile Storthingului și au neglijent de a da acestei­otărîri valabilitatea acordată prin Constituțiune; 2) fiind­ca au refusat resoluțiunea regală de la 29 iunie 1882, prin care au împe­­dicat esecutarea­otărîrii adoptată în aceiași lună de Stormhing, privitore la acordarea a 20,000 coróne pentru scule popolare de arme și a 10,000 corone pentru societăți centrale în care să se facă eserciții corpo­rale și de arme; și 3) fiind­ca au refuzat sancțiunea regală a târârii votată la 16 și 17 lunia de Stor­thing, prin care se cerea în comisiunile pentru administrația cailor ferate să între și două membri­otărîți de Storthing. CESTIUNEA TONKINULUI Fiind­ ca acesta cestiune pate să ducă complicări în politica esteniei puneri în vederea cititorilor urm­tarele din Indépendance berge de 11 Mai . Cestiunea Tonkinului și a espedițiunii care guvernul francez a­otărît să trăii în acestă țară, urmeza a fi examinată­­ cea mai mare îngrijire de comisiunea C merei deputaților. Ministrul marinei a­­ dat ieri comisiunii și alte deslușiri asupr însemnătății puterilor de uscat și de mai care vor fi întrebuințate pentru acesta e­pedițiune. Afară de puterile arătate î proiect, se va mai trimite un batalion d­eiraliorî anumiți, din Cochinehina, cu tre baterii de artileria de munte de câte 13 omeni fie­care. In ceea ce privesce opera­țiunile militare, comandantul Riviere nu crede ca trebuie să ocupe mai multe punte de­cât cele ocupate adî. La 28 Marte, Hanai a fost atacat de 4000 Auamițî sau Chinezi, cari au fost respinși la 10 k­ilo­­metri, fără ca Francesii să fi avut nici un soldat ucis. Ministrul a declarat ca a pri­mit un depeșe în care se face cunoscut plecarea a 2000 imperiali la Tien-Tsin cu uă destinația necunoscută. ...Ministrul a mai dat asemenea comi­siunii mai multe amănunte privitore la mi­siunea extraordinară a d-lui de Kergara­­dec, care a plecat cu u­ scrisóre specială a președintelui Republicei, într’un plic de mă­tase galbenă, conform obiceiurilor diploma­tice ale estremului Orient. In acesta scri­sóre se cjice ca neputința curții din Hue d’a asigura liniștea în Tonkin a obligat pe Francia să ie măsuri preventive și a se sta­bili cu titlu definitiv pe ori­care punte. D. de Kergaradec trebuie să angagieze cur­tea din Hue a nu se opune aestei ocupari. El va angagia pe rege a semna un proto­col în sensul următor: 1) Recunoscerea protectoratului francez cu garanții de inte­gritatea Statelor pentru împăratul Tu-Duc; 2) dreptul confirmat Franciei d’a presida la relațiunile esteriore ale Anamului; 3) drepții asemenea pentru Francia d’a sta­bili vami și ore­care imposite al câror ve­nit să servescă a acoperi cheltuelile sale. D. de Kergaradec va vedea chiar pe Tu- Duc, dăcă -i va fi cu putință. El se va înțelege în urmă cu d. Riviere și va co­respunde cu guvernul, cu care va sta în­tot­dea­una în comunicare. 1 Ministrul a justificat cheltuelil el a declarat ca tóte aceste el stabilire și de ocupare vor fi­­ partea cea mai avută a Tonki Delta fluviului Roșu, și evalucu­­ joci milióne sumele cari vor fi acoperite de rámí. Acesta cifră b­óne de venituri va fi ast­fel Zece milione pentru administrații Zece milione pentru lucrările zece milione pentru a primi vederile Lzl’"* crede ca ar fi ZA^BWse­­sb­ooi Delta și alte câte­va punte. In n­ énse este ca acesta espedițiune într’un mod complet și definitiv acestor esplicàrî, ca­­ deliberările sale nentm­ i

Next