Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)

1883-07-22

ANUL AL XXVII-LE Yoiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ „ „ n IV .... 2 lei — „ A se adresa: Iîi ROMANIA, la administrațiunea diarnlnl. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8 Place de la Bonrse. LA LONDON, la G. L. Danbe et C-nie, 130, Fleet Street E C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallflsebgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasa — Ori­care Român spie ca cestiunea Dunării nu este nă cestiune de par­tită. Oposițiunea crede contrariul și de aceea negreșit ea face uă crimă gu­vernului din nedreptatea Europei. Déca n’ar crede ast­fel, ea n’ar acuza nedreptățile comise, dicend cu ele s’au făcut fiind­ ca guvernul ce­dase totul pe supt mână. Dar cine nu ’nțelege ca déca gu­vernul ar fi primit ante-proiectul Comisiunii dunărene, elaborat de cele trei puteri, Austria, Italia și Germa­nia, nu se mai întrunea Conferința de la Londra. Deci în tratările sale, până în a­­junul întrunirii Conferinței, ar fi pro­mis sau compromis ce­va — după cum a susținut și susține oposițiu­nea — se putea ore se nu se facă us de concesiunile lui de către par­tea interesată, mai cu semă în sînul Conferinței ? Le Mémorial diplomatique anunță acum în urmă câ represintanții din Londra ai marelor puteri așteptă so­sirea d-lui Waddington, noul amba­­sadore frances, spre a propune să se întrunescă uă duuă Conferință pri­vată, la care se ia parte și represin­­tantele României. După citata fuia, în acestă Confe­rință are să se cerceteze cestiunea tratatului încheiat la 10 Marte 1883, înlăturându-se într’un chip amical tot ceea ce face pe România să păs­treze și acum atitudinea ce a luat. Nu se im­pune la ce sunt infor­­mațiunea­­ farului le Memorial diplo­mațiile este exactă, mărturim încă câ­noi nu credem câ se va adeveri. Ceia ce se im­ense este câ va veni vă­zi—și care nu ne pare prea depăr­tată—în care Europa va vedea—sau mai drept va fi liberă d’a vedea— marea nedreptate ce ni s’a făcut nuoă și prin urmare intereselor eu­­ropeene. Bărbatul de Stat, care activ este ca­pul cabinetului eagles și care a pro­nunțat acel renumit Hades off! sun­tem și curi ca recunosce în consciin­­ța lui cu România, apărând intere­sele iei la Dunăre, apără interesele Europei întregi. Cum am mai sc­is și cu altă ocasi­­une, dacă în cestiunea Dunării Europa a fost silită să renunțe la prerogativele iei, apărate în timp de peste 50 de ani; décá ea n’a voit sau n’a mai putut să țină sema de dreptatea causei noa­­stre și de colectivitatea intereselor iei, să nu uitam ca sunt cestiuni me­nite ca, mai curând sau mai târcjiu, să se ciocnescá între ele și să dea nastere la complicări. Aceste cestiuni pot să aducă fară veste redeschiderea marii cestiuni a Oriintelui, care a înspăimântat în­tot­­deuna lumea diplomatică. Redeschiderea cestiunii Oriintelui însemnază : a scula tóta Europa în piciore ; a compromite tóte legăturile pe speculă făcute; a respăndi suflarea resbelului în tota peninsula Balcanilor ; a pune în mișcare tóte valurile mării Mediterane. Și cu tote aceste, diplomația eu­ropeană pare ca voes ce să dea nas­tere la tot felul de cestiuni aixietare, menite să tulbure pacea și liniștea generală. Revue politique et littéraire dise cu privire la diplomația europeană, ca „Europă ni?N-ai este în sensul după cum înțelege a fi deplomații *n secolul XVII și XVIII și ántâia jumătate a secolului acestuia"**; cu ea „a devenit ado­uă fantomă, că abstracțiune“ și câ „de cinci­spre­­zece ani, Europa este cel care vo­­iesce să fie...“ Cuvintele acestea conțin un mare adevĕr de care trebuie să se pătrundă mai cu sen­s națiunile cele mici , câci numai ele sunt amenințate a cădea prada neînțelegerilor și mai cu sema înțelegerilor dintre cei mari. Când totul este espus la eventua­litățile viitorului , când „Europa este cel care voieste să fie“ sau când, după cum dicea d. de Beust a doua zi după Sedan: „nu mai este vă Europă! “ — înțelege ori­cine cu câtă maturitate, cu câtă prevedere și în­țelepciune trebuie să lucrăm, adu­­nându-ne cu toții supt drapelul na­țional pentru a lupta cu mai mulți sorți de isbenda de a înlătura pe­ricolul, 20 BANI EXEMPLARUL 14, STRADA DOAMNEI, 14 CESTIUNI ECONOMICE Caile ferate : veniturile pe luna Lunie 1883 și pe primul semestru, în comparare cu 1882. — Starea casei de economii la 2 Iulie 1883. — Esposițiunea societății cooperative. Venitul căilor ferate merge crescând. Acesta dovedeșce ca acele căi pe fie­ce zi mai mult își îndeplinesc misiunea în ve­derea cărora au fost construite. E și mai îmbucurător decâ observăm câ crescerea, în partea iui cea mai însemnată, provine din transportarea mărfurilor. Ast­fel, în luna Iunie 1883, venitul căi­lor ferate administrate de Stat a fost de 2,182,967 1. 07 bani. In Iuniu 1882, fusese numai de 1,621,630 1. 90 b. Adicăi dă crescere, pentru acesta sunt, de 561,336 lei, 17 bani. Ece, în resumat, cum se compune veni­tul mai sus semnalat. Iuniu 1882 Iuniu 1883 Persone 505,264.90 651,264.05­­1 1. 145,999 b. 15 Bagagie 19,532.66 28,979.25 + 1. 9,445 b. 59 Deci, produsul transportării persanelor și bagajelor, în luna Iunie 1883, a fost cu 155,444 lei 74 bani mai mare de­cât în luna corespundetóre din 1882. Transportarea mărfurilor, care pretutin­deni face venitul cel mai însemnat al căi­lor ferate, a dat următorele venituri : Cu mare iuțelă Cu mică iuțelă Iunia 1883 104,179.90­1,398,543.87 „ 1882 __54,663.45­1,042,169.89 Dif. în plus 1883 49,516.45 356,373.98 Deci, transportul mărfurilor cu mare iu­­țelă a produs 49,516 1. 45 b. mai mult de­cât în Iunie 1882 și al celor cu mică iu­­țelă 356,373 1. 98 b. mai mult. In total, transportul de marfuri a dat uă urcare la venituri în sumă de 405,890 lei 43 bani. Trecem la veniturile întregului prim-se­­mestru din 1883, adică la produsul drumu­rilor de fer în timpul de la 1 Ianuarie pénă la sfîrșitul lui Iunie 1883. Și noi vom procede tot prin compara­­țiune. 1 sem. 1883 a produs 11,291,365.27 „ 1882 „ 8,586,640.86 ~ 2,704,724.41“ Primele șase luni ale anului cuvinte au produs deci un venit cu 2,704,724 1. 41 b. mari mare de­cât venitul lunelor corespun­­­dotare din anul trecut. După natura lor, aceste venituri se îm­part ast­fel: 1 sem. 1883 I sem. 1882 dif. în 1883 Persone 3,392,423.50­3,021,121 22+371,302.28 Bagage 121,905.75 99,440.74+ 22,465. 1 393,767.29 In acest prim semestru, transportul de persane și bagagiele au produs 393,767, 1. 29 b, mai mult de­cât în același trimestru din 1882. In privința mărfurilor, găsim următorele cifre: m. cu tuțelă mare cu tuțelă mică I sem. 1883 463,929.55 I „ 1882 284,760.45 Dif. în fav. lui 83 179,169.10­7,313,106.47­5,681,318.45­2,131,787.02 Prin urmare, în acest prim semestru, transportul de mărfi cu mare ruțelă a dat în comparare cu anul trecut un spor de 179,169 lei 10 bani, or cel cu mică­ vitesă a crescut cu 2,131,788 lei 2 bani. In total transportul de mărci, cu mare și mică vitesă, a crescut în cele d’anteia șase luni ale anului cuvinte cu 2,310,957 lei 12 bani, peste ce era în perioda cores­­pund­etare a anului trecut. Acest resultat e mulțămitor mai cu ose­bire, pentru ca ne face să întrevedem apro­piarea pe fie­ce­­ zi a momentului deja încă destul de depărtat când produsul căilor fe­rate va acoperi anuitatea ce greveza buge­tul statului, făcând ast­fel ca numai cei care d’a dreptul să folosesc de acest mijloc de transport se-i suporte și sarcinele. —­ Casa de economie este una din institu­­țiunile care merită cea mai deplină apro­bare a tutor omenilor ce se îngrijesc de viitorul economic al țerei pentru ca ea, pro­vocând cruțarea, propagă mijlocul cel mai sigur și mai puternic pentru formarea de capitale și deprinde pe ameni de a-și micșora și întrâna trebuințele presintelui, în vede­rea unor mai mari și mai dulci satisfaceri viitore. înființarea casei de economie a statului are un însemnătate și mai mare, căci ea e menită a aduna nu numai economiele adulților, ci și pe acelea ale elevilor din scale. Se scie câ învățătorul, fiind depositarul unicelor economii ale elevilor, aceștia mai mult spre a se recomanda magistrului lor, de­cât pentru un alt motiv, caută a face economii și a le depune la învățător. Acesta îi face să dobândesca obiceiul de a economisi, obiceiu de care cei mai mulți nu se vor putea desbăra, când vor fi ma­iori și prin urmare vor putea munci și pro­duce. Casa de economiă a Statului—căci există și alte case de economie atât în Capitală, cât și mai în fie­care din orașele țerei—de­și este abia în al treilea an al esistenței sale, a dat totu­șî resultate destul de mul­­țumitore. Intr’adever, la sfîrșitul lunei Mai, ea a­­vea în circulațiune 26,053 librete, cu un capital depus de 2,615,066 lei. In cursul lunei Iuniü și până la 2 Iulie—data ultimei situațiuni publicată — s’au emis 758 librete n­oî; în același timp cnsé s’aü retras 725 librete din cele vechi. Deci, în Iunie, s’au depus 256,622 lei și s’au restituit 180,616. La 2 Iulie 1883, a rămas în posefiiuu­l Casei de economiă a Statului suma de 2,691,972 lei. Încă vă dată, acest resultat e forte mul­țumitor, mai cu osebire deca ținem sema pe d’uă parte ca aceste sume se perdea și până la înființarea acestei casei și pe d’alta pentru ca - în mare parte­—ea e formată din economia școlarilor, viitorii muncitori. E că, după județe, numărul libretelor ră­mase în circulațiune, la 2 Iuliü 1883, și al sumelor depuse. — In absoluta l­ipsa a unei sisteme de economiă națională, guvernul nostru remâne străin mai tutor încercărilor ce se fac pentru a pune baze unui început de indus­tria națională. Lipsiți cu desăvârșire de statistica pro­ducerii țerei, nu se im nu numai cât pro­ducem, ci nici măcar ce producem în ma­teria industrială. Ținând sema de acesta stare de lucruri, inițiativa privată a început a lucra, pentru a umple — pe cât cu putință este între­prinderilor private — golurile organizarii economice. Ast­fel, acum trei ani, societatea Concor­dia română lua inițiativa unei esposițiuni industriale. De­și era un început — și se scie ca tote începuturile înfățișără forte mari greu­tăți — esposițiunea Concordiei a fost destul de presintabile și a făcut pe cei ce au vi­­sitat-o cu interes să descopere esistența unor începuturi industriale pline de fru­­móse promisiuni pentru viitor. Acest fapt a îndemnat p’uă altă socie­tate română — societatea Cooperativă — d’a lua inițiativa pentru uă nouă esposi­­țiune, sau mai bine pentru un concurs in­dustriale. * MM. II. Regele și Regina, cari dau tot­dea­una exemplul pe care trebue să-l urmeze și cei­l­alți Români — au bine­voit a să înscrie între expunetori. Cereri, pe cât vedem din lista publicată, sosesc din mai tote unghiurile țerei, de­și pentru noua esposițiune nu s’a făcut încă uă propagandă destul de întinsă. Totul dar ne face să speram ca ea va fi mai avută în produse de­cât cea de acum trei ani. Acesta ne înveselesce din duce punte de vedere : 1) pentru ca inițiativa individuală s’afirmă din ce ’n ce mai puternic și deci poporul se deprinde a-șî face trebile — pe cât e cu putință —­ singur, ș’al d­oilea, pentru ca numai punând față în față pro­dusele similare din diferite localități, pu­tem vedea ș’a ne rosti în cunoscință de causă unde se produce mai bine. Guvernul, sperăm, recunoscând c’asemeni concursuri aduc folose generale, va încu­­ragea întreprinderea societății cooperative și o va susține, îi va înlesni mijjlacele pen­tru ca esposițiunea să fie cât se pate mai completă. Și mijjoace sunt­ câci în buget e în­scrisă suma de 200,000 pentru concursuri agricole și esposițiuni industriale. Concursurile agricole să pot face în fie­care județ în parte, pentru ca pretutindeni să gasescă un număr însemnat de cultiva­tori car­ espunse produse similare, deci se pote face comparare. Cu produsele industriale nu e tot așa, fi­­iîi Mii 3110* ",a £ o"ia­­rare­ori ,să pot găsi în același județ mai mulți producători de o­­biecte similare. Spre exemplu, ca se nu vorbim de­cât de sculele profesionale de băieți și de fete, nu e nici un județ care sé aibe după scule de același fel, deci concurs nu există, pen­tru ca compararea nu e cu putință. Tot așa e și cu puținele fabrice ce a­­vem; duce de același fel — afară de po­­verne și alte câte­va — mai nu există în nici un județ. Prin urmare, pentru ca să fie luptă și un adevărat concurs, produsele industriale trebuie concentrate și expuse la un sin­gur joc. Aceste motive ne fac să sperăm ca gu­vernul nu va refuza de a susține întreprin­derea lăudabilă a societății Cooperative, librete sumele depuse. Argeș . . . 386 23,449 Bacău ... 631 45,110 Botoșani. . . 336 34,808 Brăila . . . 2,193 162,375 Buzău ... 711 74,381 Constanța . . 167 16,433 Covurlui . . 1,613 100,025 Dâmbovița. . 250 33,376 Dolj . . . 1,429 167,676 Dorohoi. . .­­219 39,343 Fälciü . . . 102 8,548 Górj . . . 273 15,132 Ialomița. . . 1,440 64,336 Iași .... 1,390 77,819 Ilfov .... 1,733 107,346 Mehedinți . . 373 48,592 Muscel . . . 364 57,574 Nâmțu . . . 429 17,491 Olt .... 294 25,634 Prahova. . . 1,051 127,402 Putna . . . 770 44,446 Râmnic . . . 351 28,495 Roman ... 473 34,247 Romanațî. . . 269 18,853 Sucéva . . . 315 15,234 Tecuciü . . . 646 36,194 Teleorman . . 958 53,924 Tulcea ... 378 32,623 Tutova . . . 918 41,370 Vâlcea ... 153 51,775 Vaslui ... 224 15,396 Vlașca ... 489 . 33,678 Central . . . 4,758 1,037,987 26,086 2,691,072 SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 1 August. — Senatul a adoptat definitiv articolul 15 din proiectul de lege asupra reformei judecătoresce, articol care suspendă pe timp de trei luni inamovibili­tatea magistraturei. Soliile din Frohsdorf spun ca puterile comitelui de Chambord cresc, dar încet. Alecsandria, 1 August. — In cjina de ieri au fost 271 morți de h­olera la Cair, 2 la Alecsandria și 8 la Ismailia. Constantinopole. 1 August. — Se sem­nalează din Smyrna ca s’au constatat a­ fi dupe coșuri de h­olera in lazaret; ele n’au fost urmate de morte. Starea sanitară a lazaretului și a orașu­lui Beyrouth­e satisfăcetore. Casamicciola, 1 August.­­ Regele Hum­bert, însoțit de miniștrii Depretis, Acton și Mancini, a sosit aici atuni dimineață la 5 ore. Pe nă ieri s’au descoperit 260 cadavre ,îngropate în ruinele satului Forioț să domni și că domnișor&, probabil mama și fiica, au fost scose încă vii de supt dărâmătu­rile unei case, se speră a le scăpa. Casamiccioia, 1 August. — Regele, a vi­­ sitat în curs două oră și jumătate princi­palele locuri ale catastrofei. M. S. părea adânc mișcat. Pretutindeni poporațiunea a probat Maiestății Sale simțimentele sale de recunoscință. Pe piața orașului episcopul din Ischia i-a înmânat că scrisore a ar­hiepiscopului din Neapole; regele a mulțu­­mit episcopului de caritatea ce a desfășu­rat pe lângă victimele desastrului. Din cauza marei călduri descompunerea cadavrelor se face forte repede. Casamicciola, 1 August.—La duce­ spre­­zece ore și jumătate s’a produs în insulă o­ nouă scuduitură însoțită d’un scomot pe supt pământ. Se crede ca n’au mai fost noui victime. VINERI, 22 IULIU 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisckmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — CESTIUNEA DUNARENA Citim în le temps de la 30 Iuliü : Numai căte­va zile ne despart de ter­menul ficsat de Conferința Dunării pentru ratificarea tratatului din Londra. Se scie câ adoptarea acestui termen constituie un act de curtenie prin care diplomația euro­peană a voit se lase României căile unei primiri postume a otărîrilor puterilor. Ome­nii de Stat români au înțeles ca a arăta prea multă cerbicie față cu Europa este a risca să șî servesca reü țara, în loc de a apăra interesele iei. Se scie ca d. Sturdza, într’uă notă dată de la 24 Mai trecut, a­­dresată trimisului român de pe lângă gu­vernul britanic, a tras basele unui fel de contra­proiect, care nu se deosibesce în realitate de­otărîrile Conferinței de cât nu­mai prin cestiuni de amănunte și de formă. S’a putut considera acest demers ca un simptomă de disposițiuni mai împăciuitore la guvernul român și s’a putut spera ca un procedură dibace ar face pe cabinetul din Bucuresci se adereze, menagrând în același timp susceptibilitățile române. Pare câ pre­ocupările diplomaților europeni au fost în­dreptate în acest sens. In adevăr, se a­­nunță din sorginte oficiosâ câ represintanții marelor puteri la Londra sunt unanim de părere de a invita pe ministrul României „să delibereze cu ei asupra termenilor ratifică­rii tratatului din Londra.“ Aceste espresiunî par a arăta ca România nu va fi numai invitată a pune semnătura sea alături cu acelea ale marelor puteri, în josul tratatu­lui de la 13 Marte, dar câ forma invitării adresată represintantelui séu va fi calculată ast­fel, pentru a nu atinge amorul­iei pro­­priu național, și ca se va găsi mijlocul, fară a redeschide desbaterea în fond, de a constata în mod public participarea rega­tului dunărean la convențiunea care regu­­leza regimul Dunării. DIN AFARĂ" FRANCIA Journal des Lebats publică un ar­­tic­ol al d-lui Léon Say apărut în Fortnightly Review din Londra și care este în privința politicei Eugin­erei și a Franciei în Egipet. Canalul, Zece d. Léon Say, este u­ operă de pace, și nici nu trebuie să -și închipu­­iască cine­va ca din acesta ar putea să re­­suite uă desbinare între cele două națiuni- Alianța anglo-franceză în marea Mediterană este cea mai mare garanție pentru pace și, aceea ce se numia Condominium în Egipet, era un mare ideiă politică. Pe timpul răs­­culei din Egipet, politica Englitezei era șo­­văitore și aceea a Franciei tricoșă. Ea voia să fie europeană în loc de anglo-francesă, și ea abdica tocmai în momentul când era trebuință de acțiune. Totuși politica Fran­ciei a fost onestă și nu împedică uă alianță engleză intimă. Pe tărâmul canalului de Suez trebuie să se caute basa unei alianțe so­lide între ambele puteri occidentale. Fran­cia trebuie să-și putá menține autoritatea sea morală, dar se sprijine pe Englitera. Canalul de Suez a creat comunitatea de interese morale, financiare, sociale și eco­ nomice între Englitera și Francia. Póte cre­d, de Lesseps să fie prădat de nișce drep­turi legitime ? Trebuie ore ca forța să ptă­­rască? Acesta nu pate s’o voiască Engli­tera. Englitera trebuie să otărască într’un chip echitabil cât de mare trebuie să fie partea iei în administrațiunea acestei afa­­ ceri. Englitera este cel mai tare client, dér tocmai pentru acesta nu trebuie se și însu­șească ceea ce nu-i aparține, se cera pen­tru vasele sale un tratament special. En­glitera are trebuință de sprijinul moral al Franciei în Egipet. In curând se va vedea ca înțelegerea în privința Egipetului și a canalului de Suez se va repeta încă uă dată între Francia și Englitera. Se telegrafiază din Nancy, cu data de 29 iuliu, cu d. Duvaux, fost mi­nistru, renunță de a-șî pune candida­tura la consiliul general, în scopul de a nu cumula aceste funcțiuni cu acelea de deputat. GERMANIA Citim în L'indépéndance belge de la 30 iuliu . Starea sănătății principelui de Bismarck trebue se se fi îmbunătățit, câci telegraful ne anunță plecarea sea la Kissingen. Ast­fel este cu putință ca principele să asiste la întrevederea împăratului Wilhelm cu îm­păratul Francisc Iosef, întrevedere care, cum am anunțat, va fi la 7 August viitor la Ischl. Cornițele Kalnoky, ministrul afa­cerilor străine și d. Kallay, ministrul fi­­nanțelor imperiului austro-ungar, vor însoți pe suveran. Corespondintele din Berlin al (sia­tului Neue freie Presse anunță ca la Bromberg 1) va fi strămutat un re­giment de cavalerie. Este probabil, adaugă corespondintele, cu acesta mă­sură a fost luată în urma călătoriei făcută de ministrul de resboi la frun­taria orientală a Germaniei. Cu privire la viitorea serbare a lui Luther, diarul Grenzboten face oă propunere forte caracteristică. Grenz­­boten ar voi se veda eșind din acest jubileu uă rpartită națională evange­­lică, care să țină pept partitei cen­trului și să scape Germania, prin luptă intelectuală în Parlament și presă, de încurcâturele care o dau legată în mânele Românismului.“ In acesta partită trebuie să se des­­volte partita națională-liberală, sau „să-i servesca drept sîmbure.“ Or­ganul liberalilor­ naționali declară ca sunt contra acestei propuneri. Nu e potrivit cu timpul de față schimba­rea partidelor politice în religiose. AUSTRO-UNGARIA Piarul le Clairon, din Paris, anunță ca cu ocasiunea întrevederei de acum dintre împărații Germaniei și al Au­­stro-Ungariei, se va face definitiv și tratatul pentru anecsarea Bosniei și a Brzegovinei. ENGLITERA De vr’uă duce­sau trei luni, Ir­landa a intrat într’uă periodă de liniște ce n’a cunoscut de mult timp *..­­ ■.1-­­ ’ 4—1 -.1 - •­ ■ la Monaghan și Wexford n’au tul­burat-o câtu’și de puțin. Dar acestă liniște nu s’ar prelungi decá n’ar depinde de cât de majoritatea Ca­merei lordilor Englitezei. Se scie an­cheta­otărîtă acum un an de acestă Cameră în ciuda, oposițiunii guver­nului, privitóre la funcționarea vand actului. Acesta anchetă, al cârei scop era d’a constata resultatele reformei agrarie și scopul adevărat d’a pune în bănuială imparțialitatea tribunale­lor agrarie, — acesta anchetă s’a sfîrșit acum de curénd, și comisiu­­nea care era însărcinată a presintat un raport ale carui conclusiuni tind a stabili ca Land actul a fost un adevărat act de spóliare comis în contra proprietarilor și’n folosul a­­rendașilor. In fața acestor conclusi­­uni ale comisiunii, mai mulți repre­­sintanți ai proprietății celei mari au început să desbatere, la 28 iulie, în Camera lorzilor, pentru a ataca cu violență reforma din 1881 s’a cere revizuirea într’un sens retrograd. Mi­nisterul a răspuns aceste preten­țiuni și a refușat categoric d’a cionti Land actul, în interesul landloi­zilor, după cum a refuzat péné acum d’a-1 lărgi după cererea parneliștilor. Incidentul s’a închis și este probabil ca nu va avea nici uă urmare. Totuși, el face să se presimtă în ce spirit de reac­­țiune Camera lorzilor voesce să atingă reformele agrarie pentru Englitera și Scoția, de care are să s’ocupe peste căte­va Z’L­UĂ telegramă din Londra, cu data de 30 Iulie și publicată de Neue freie Presse, Zice că James Carey, denunțătorul omorîtorilor din Ph­o­­nix-Parck, a fost împușcat la 29 ale curintei­­ de irlandezul O’Donnel pe bordul vasului „Melrose“, pe când acesta se afla între Capstadt și Port- Elisabeth. O­ altă telegramă din Londra , publicată de același ziar și cu aceiași dată, anunță urmatorele: In privința cestiunii Canalului de Suez, d. Northcote a ținut în Camera Comunelor un discurs forte împăciuitor; d­­ea nu pronunța nici un cuvânt de vrașbă contra Franciei și se mărgini a constata ca Par­lamentul trebuie să-și păstreze oă deplină libertate de acțiune. 1) Bromberg este în Polonia germană, la o de­­părtare de 110 kilometri spre Nord-Est de Posen (Kota Bedac.)

Next