Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-15

ANUL AL XXVn-LE Voiesee și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 liani Dell) „ nan Ut .... 2 Iei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, Ia Havas, Laffite et O-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallnseligasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-aie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. . ” es Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14 15 27 La 15 Septembre alegătorii și re­­presintanții lor vor avea nainte­ de proiectul definitiv elaborat de comi­­siunea însărcinată cu redactarea mo­dificării Constituțiunii și legii elec­torale. Așteptându-i, vom începe discu­­siunea amintind împregiurârile în cari s’a produs ideia revizuirii și mai cu osebire cele cari au domnit la a­­doptarea iei de unanimitatea libera­lilor din Cameră și din Senat. Toți omenii politici, fie din ori­ ce partită, constataseră ca, în luptele electorale, guvernul — ori din ce partită ar fi fost — esercita­uă pu­tere precumpanitare. Une­ori chiar — ori­cât de puter­nic ar fi fost în opiniunea publică cuvintele contrariu guvernului — el tot găsia mijloce de a eși triumfător. In împregiurari atât de grave, ce­­tățianul nu-și putea esercita dreptul de­cât espunându-și vieța. Causa de căpetenia a acestei pe­­riculose stari de lucruri — caci sunt­­si altele forte însemnate — este le­­gea electorală. D. Al. Lahovari a mărturit ac­esta, în Cameră, prin urmatorele cuvinte : „Legea electorală, partita conser­­vatóre credea ca o face pentru densa și partita cea­l­altă pentru ea. „Eu, d-lor, cine s’a înșelat și cine a înșelat ? S’au înșelat și unii și alții și nici unul n’a înșelat pe cel-l­alt, câci legea electorală n’a eșit nici con­servatorre, nici liberală, ci curat gu­vernamentală. „O declar sus și tare, legea elec­torală a eșit curat guvernamentală, nici albă, nici roșie, ci curat gu­vernamentală. Ca­să fiică, ambele partite cari credeau să se înșele nu s’au înșelat una pe alta, s’au înșelat amăndupă și un al trei­­i­lea, la care nimeni nu se gândea le troisieme la tron, cum dice Fran­cesul, guvernul, a devenit moșteni­torul lor.“ Emoționat și îngrijat forte d’acestă stare de lucruri, care nimicea chiar regimul reprezintativ, d. C. A. Ro­­setti propuse revizuirea legii electo­rale. „Corupțiunea sta chiar la basa legii electorale“ fu­se d-sea și nimeni până acum n’a tăgăduit, n’a putut tăgădui acest adevăr. E dar dovedit, prin declarațiuni pornite din tabere cu totul opuse și de la bărbați autorizați ca un râu exista și există și ca — pentru a a­­vea un adevărat regim represinta — el trebuia înlăturat. Ca de cele mai multe ori — ca să nu fa­cem tot­dea­una — unul din membrii Divanului ad-hoc, al acelei adunări care a pus regimul represin­­tativ între reformele care putea îi a­­duce binele și fericirea țarei, d. Ro­­setti emise, prin publicitate, ideia d’a se revizui Constituțiunea și legea e­­lectorală , luni întregi, d-sea lupta, spre a dovedi neapărata trebuință a acestei reforme, și, când sămânța fu aruncată d-se a părăsi țara, lăsând opiniunii publice liniștea și timpul d’a cugeta, d’a lu­cra și d’a se rosti. Ideia se discuta de tóte organele de publicitate și deveni chiar obiec­tul conversațiunilor de tot,a­­lina ale cetățianilor. Camerele se întruniră și ideia re­vizuirii Constituțiunii și legii electo­rale cu mult timp obiectul desbate­­rilor îndelungi al întrunirilor par­ticulare. In sfîrșit, mulțămită cuvintelui ce se produsese în opiniunea publică, Camerele­otărîră a se ocupa de acesta cestiune. Propunerea de revizuire se făcu­ desbateri îndelungi și furtunose ură în Parlament, dar—fapt rar, daca nu unic în is­toria nóstra parlamentară — liberalii de tote nuanțele se grăbiră a părăsi chipurile în care să găsimii rătăciți și veniră a lua parte la luptă supt stindardul revizuirii. Orele și neînțelegerile de mai na­­­ e fură uitate și—în fața acestei idei eminamente liberală și demo­cratică—toți cei cari mai luptaseră pentru democrație și liberalism ve­niră să dea concursul lor sincer și devotat pentru isbânda acestei idei. Uă transformare de partite să făcu și, ca prin farmec, numărul partiza­­nilor revizuirii crescu printr’un însem­nat continginte care să retrase din rîndurile oposițiunii și ’și lua locul între amicii și susțiitorii ideieî revi­zuirii legii electorale. Acest fapt dovedesce încă uă dată cât de adânc înrădăcinate sunt i­­deile liberale și democratice în inima­­ erei. Aceste sunt împregiurările și aus­­pid­ele supt care ideia revizuirii să presintă naintea comisielor poporului. Isbânda era neîndoiiă să pentru toți omenii cari cunosceaîi țara și resul­­tatul alegerilor trecu chiar peste ori­ce așteptare. Uă mare, uă imensă majori­tate, atât în Cameră, cât și în Senat, fu trămisă de țară, spre a face revizui­­ea Constituțiunii și legii electorale orî­ ce s’ar fa­ce, țara fiind chie­­mată a se rosti asupra unei singure idei, care s’a discutat în curs d’a­­própe un an în presă, în Cameră și în întruniri, Indoaiala nu mai póte remăne câ resultatul dobăndit este opiniunea iei cugetată și­otărîtă, este manifestarea voinței sale clare și ’n deplină cunoșcințâ de causă espri­­mată. Acestea fiind împregiurârile în care ideia revizuirii s’a produs ș’a fost admisă de opiniunea publică și de Camere, vom cerceta — îndată ce proiectul elaborat de comisiunea Ca­merei va fi distribuit — decá el co­respunde ideilor ce Camerele actuale au­ fost însărcinate să realiseze. In cercetarea nóstra, cum am de­c­larat fiilele trecute, vom precede ca amici, pentru câ adețe încredin­țați suntem ca nimeni din bărbații cari compun actualele Camere nu voiesce­a să depărta de la ideile ce sunt înscrise pe stindardul partitei liberale și care au fost programa de luptă în alegerile din urmă. Dar nu ne vom opri de a spune clar câ proiectul elaborat nu cores­punde în basa lui ideilor ce au pre­­domnit, când revizuirea a fost îm­brățișată de opiniunea publică și a­­poi adoptată de Camere. Datori suntem să lucrăm pentru ca ceea ce se va face să corespundă așteptărilor și intereselor țarei. E vorba de viitor, și d’un viitor depărtat, câci constituțiunile nu să modifică și nu se pot modifica pe totá 4ioa. Deci îndoială nu póte fi cu cei însărcinați a oțărî condițiunile vieței politice viitore a națiunii române se vor găndi de fiece ori nainte d’a oțărî, pentru ca nimenul nu-i este iertat și suntem șiruri câ nimeni din actualii represintanți ai națiunii nu-și vor permite a lucra cu ușurință și a oțărî fară adâncă și matură cu­getare uă cestiune atât de gravă, de la care depinde viitorul, propășirea și binele țarei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGE­NȚIEI HAVAS Viena, 25 Septembre.—împăratul Fran­­cisc Josef va priimi mâne în audiență par­ticulară pe d. I. Brătianu, primul ministru al Ro­mâniei. Paris, 25 Septembre. — Asta­di se cu­­nosce respunsul Chinei la propunerile fran­­ceze privitore la afacerile Tonkinului. Chi­na propune Franciei de a anecsa la pose­­siunele sale de la Cochinchina imperiul Annamului pene la fluviul Roșiu, care ar servi de limită și ar fi deschis liberei na­­vigațiuni a tutor stegurilor. Francia reclamă delta fluviului și uă parte de pământ ce se întinde d’a lungul emului stâng. Petersburg 26 Septembre. — Diarul de Petersburg duce cu compunerea nuoului ca­b­net bulgar face a se prevedea defini­­rea și pute chiar lupte în principat. A­­daugă : „Cu autoritarea Țarului generării Ruși Soboleti­ și Kaulbars s’au dat demi­­siunea lor de miniștru­ al principelui Alec­­sandru, fiind­ca nu voiau a lua asupra lor răspunderea unor măsuri periculose. Rusia se intereseza forte mult de sorta Bulgariei ca să privesc­­ cu nepăsare evenimintele viitore ce se vor desfășura în principat. ). Janin, represintantele Rusiei, va re­gula purtarea s­a după împregiurari.“ Viena, 26 Septembre. —­ D. I. Brătianu a fost primit în audiență privată de împă­rat. A avut apoi întrevederi cu com­ițele [valnok], ministru al afacerilor străine și cu principele de Reuss, ambasadorele Ger­maniei. Paris, 26 Septembre. — Un­are­care îmbunătățire în situațiunea politică a Ser­bei este semnalată printr-un depeșă din Belgrad, care conține, între altele, cu cu tota majoritatea radicală a ultimelor ale­geri, ministerul cugetă­ a păstra puterea, mai cu sema decâ partita guvernamentală va obține cinci șase fotoliuri în alegerile complimentare. Salzburg, 26 Septembre. — Principele de Bismarck, însoțit de familia sea, a ple­cat a­ici din Salzburg ducându-se drept la Berlin. Berlin, 26 Septembre. — Corespondința­­ provincială vede în presența la Hamburg a regilor Spaniei și Serbiei uă duoă probă de aderarea marelor cercuri Europene la dorința Germaniei de a menține pacea. Hamburg, 26 Septembre.— Trimisul es­­traordinar al sultanului, Gh­azi Muktar pașa, a primit ordinul Vulturului roșu de 1. clasă și Reșid bey, secretar al sultanului, același ordin de a doua clasă. Roma, 26 Septembre. — Papa Leon al XIII-a, primind în audiență astă­zi pe pre­oții italiani veniți în număr de 4.000, le a­­fis: „Preoții italiani se arată adevărații a­­mici ai țezei lor, reclamând menținerea pu­terii timporale, care e garanția ne­minci­­nosă a libertății lor.“ Constan­tinopole, 26 Septembre. — Tota partea de jos de la Kadi Keni a fost dis­trusă de un violent incendiu; perderile sunt evaluate la șase milione franci; n’a fost din fericire nici un victimă. Constantinopole, 26 Septembre.—­Incen­diul ce a distrus partea de jos de la Kadi­ Keni, a început în noptea trecută și a fost activat de un vânt forte tare, a început la debarcaderă. Aprope trei sute de case au fost arse, precum și biserica armenesca. Mahalaua Kadi-Keni, situată pe Bosfor, e locuită mai mult de europeni, din cari mulți englesi. AU­STRO-UN­G­ARIA Supt titlul de : „un atentat ceh,“ Neue freie Presse publică urmatorea relațiune ce i se trimite din Praga cu data de 24 Septembre. In Königinhof au fost sparte ieri gea­murile de pe la casele membrilor grupului local al societății școlare germane. Postul de gendarmî de acolo a fost sporit. Ieri diminață s’au găsit pe la colțurile stradelor placarde pe cari erau scrise a­­ceste cuvinte : „Jos societatea școlară!“ ITALIA Neue freie Presse publică urmato­­rea telegramă din Roma cu data de 24 Septembre : Numirea unui guvernatore militar pentru Corsica este privită pe aici ca răspunsul Fran­ciei la nooa lege italiană în privința de­partamentelor militare, care, la cas d’un resbel, acordă Sardiniei un completă au­tonomie militară și introduce un sistemă de apărare, care ’și are casa sea în insulă chiar. Generalele Luigi Mezzacapo, după ce și va sfîrși inspecțiunea s­a în munții Abruzzi, se va duce în Sardinia spre a lua măsuri pentru întărirea golfului Oran­ge, a insulei Madelena și a canalului de misiune pentru flotă. Este probabil ca d. Ferrero va cere pen­tru acesta credite estraordinare. D. Berti va ține la 30 ale cuvintei un discurs politic în Condove. DIN AFARA FRANCIA Marele manevre ale armatei fran­­ceze s’au sfîrșit printr’o­ revistă fă­cută pe platoul de la Vicdigne. In ajunul acestei reviste generarele-di­­rector al manevrelor, care locuia în­­tr’un castel din vecinătate, întrunise la mesă pe toți șefii de corpuri și pare ca asemene și pe generarele rus Dragomiroff, șeful misiunii mili­tare ruse, care era oficialul cel mai­­ la Cambcla și înființarea de stațiuni de pro­­vectiti din tote misiunile străine. Le­­ Petit Bourguignon fiice cu prânfiul s’a sfirșit în modul următor : La dessent, generarele Wolff, într’un elo­­cinte improvisație, a rădicat un toast pen­tru Rusia, la care generarele Dragomiroff a răspuns prin căte-va cuvinte de cea mai vie simpatie pentru Francia. Ținendu-și paharul în mână, generarele rus ru­se sfîrșind: „Pentru Francia, d-lor, și-mi sfărâm paharul, câci voiesc ca nimeni să nu bea după mine în altă sănătate de­cât acea a Franciei!“ Și generalele Dra­gomiroff își arunca paharul jos, care se făcu în bucăți. Toți oficialii martori ai a­­cestei scene fură viii mișcați. Ministrul Justiției a supus consiliu­lui de miniștrii a treia mișcare jude­­cătorescă, făcută în virtutea legii pri­vitore la reforma magistraturei. 109 președinți de tribunale, din 356 cari se află în Francia­­ fară să fie cu­ JOUI, VINERI, 15, 16 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitalii și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oficiele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Faola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — Regaliștii au ținut fin­ele aceste, după cum spune le Kemps­­ită întru­nire, pregătită de mult. Cu tote a­­ceste, după propria mărturire a fiia­­țelor care o anunțase ea a perdut din primul moment ori­ce interes și ori­ce însemnătate. Ea a renunțat chiar să redacteze că adresă, care ar fi provocat de sigur cele mai mari neînțelegeri. Tăcerea pare a fi obli­­gatóre în tóte rîndurile. Acesta n’a împedicat, însé pe Univers se primesc, nisce scrisori forte îndrăsnețe, în care se pune în cestiune dreptul ereditar al comitelui de Paris. Alți legitimiști intransignnți au fost nevoiți să ad­mită principiul republican al drep­tului poporar. Este ceva ciudat în situațiunea ac­tuală a partidelor monarhice. Princi­pele imperial a murit, cornitele de Chambord a murit, cu tote acestea încurcăturile lor au crescut. Bona­­partiștii protesteza în contra tendin­țelor principelui Napoleon și legiti­mista reclamă garanții de la cornițele de Paris. Se anunță urmátorele din Paris cu data de 23 Septembre. Cu tote silințele estraordinar de mari ale regaliștilor, candidatul regalist d. Despo­­tvs, a cădut în alegerea ce s’a făcut afiș în ăntâia circumscripțiune pentru un de­putat în Cameră. A reușit republicanul radical d. Forest. GERMANIA să scrie din Berlin, publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele : In curând se vor face schimbări seriose în posturile de comandanți militari superi­ori. Principele Albrecht va primi comanda unui corp de armată silesian, și Deutsches Montagsblatt anunță rechi­marea devenită nobabilă a plenipotențiarului militar ger­man din Petersburg, generarele Werder, în scopul de a­­ pune în fruntea corpului de gardă. Principele de Bismarck va ședea în cur­sul acestei săptămâni mai multe c­fre în Berlin. In același timp se reîntorc și cea mai mare parte din miniștri. ENGLITERA Corespondintele din Hamburg al char­ului la Justice asigură ca princi­pele de Galles este otărît a nu asista la inaugurarea statuei Germania și câ, după totá probabilitatea, principii englesi vor urma exemplul celui mai în vârstă de­cât ei. la Acestá otărîre ar fi viu comentată Hamburg și considerată ca un semn de deferință și de simpatie pen­­­­tru Republica franceză. Citim în VIndépendance helge de la 24 Septembre: Autoritățile britanice din Natal au somat din Africa de Sud. dată scriiî despre trimiterea unui ultimatum­­ de niște propuneri care aveau de scop­ul suveranului Zulușilor, n’avea nici un ca­ mai strânsă legătură politică. Când se tră­­ia eter oficial. In schimb énse, scomotul e­mise uă misiune specială la Berlin cu în­­după care uă somație d’a se preda ar fi­sărcinarea d’a înmâna împăratului un or­­fost adresată lui Cetywayo este confirmată din, dar în realitate cu intențiunea d’a în mod oficial. Cel puțin acesta resultă propune că alianță, principele de Bismarck dintr’un depeșă adresată fi­arului Daily I arăta capului misiunii un diar engles, care sens de câtre unul din corespondenții sel­­ da pe față adevărata intențiune a visitei și-o declară forte neted, câ, deca scirea dată de acel f­­ar e adevărată, apoi misiunea să scrie din Londra, publicată de ziarul le Temps, fiice cu Sultanul își perde vremea. Altă dată erasí­se fiice ca principele de Bismarck ar fi trimis direct lui Gambetta voes ce a stărui ca, în privința Bul­ óre­cari propuneri ale Turciei care erau gamiei, să se esecute stipulațiunile privitore la Francia­ tratatului de la Berlin. Ambasadorii In fine, când i se ceru să intervină di­turci în străinătate ar fi primit deja clomatic în Egipet contra Englitezei, el instrucțiuni se declare, câ Turcia cere răspunse scurt și lămurit cu guvernul en­ca delegatul bulgar din comisiunea ides­am deplina aprobare a Germaniei dunăreană să fie mai ăntâi confirmat pentru tot ce întreprinde în acea țără. de ea, și ca, prin consimțimântul Ast­fel der Turcia a fost respinsă neted turcesc la protocolul de la Londra, cu tóte propunerile făcute la Berlin și nu­să se ’nțelegă ipso facto și consimți­­mai după ce i s’a întămplat acesta a în­mântul bulgar. cerut Sultanul să asculte cuvintele de a­-,0­C­TA I micie ale Rusiei și să dovedesca ast­fel ca ixUolA I­m I alianța turciei tot mai are un ore­ care va­ TURCIA La Gazette de Roumanie anunță câ I lőre în Europa, un nuoe conspirațiune nihilistă a fost descoperită printre oficialii gardei ruse. In urma sinuciderii unui june studiate fiice la Gazette — care se numia Bol­linger, procurorele general d. Muraviefi a­l Septembre. Neue freie Presse se ocupă procedat la un anchetă care a făcut pe po­­de starea relațiunilor din Ungaria lu­ie să pună mâna pe dovezii despre un n­ țață cu provinciile cari se află supt u­ns complot în care erau implicați nume­­i corona Sfântului Ștefan. El ar voi foși oficiali de artilerie, ingeniari de ma­­i se scie de ce natură vor fi propune­­ri că și chiar oficiali din faimosul regiment I­rib­ ce guvernul ungur cugetă a face Semenioff, regiment creat de Petru cel I Reichstagului în privința Croației­ Mare, și despre a cărui credință câtre Țar ! Din discursul d-lui Tisza, ținut la nimeni nu s’ar fi putut înduci pene acum. I Groswardein și în care a dis câ după restabilirea ordinii va ușa în acesta Se anunță din St.-Petersburg ca o provincie de „virtutea moderațiunii.“ Rusia este aprópe se restabilesca­re­ I nu reiese nimic, pe când presa croată rațiuni regulate cu Vaticanul, numind s­e spune deja cererile ce Croații cu un ambasadore pe lângă Sântul-Sca­­r­getă a face un. Se scie ca de la 1866 acesta am­basadă a fost suprimată. SERBIA Uă telegramă din Belgrad spune ca la balotagiul ce s’a făcut la 24 145 voturi. LIGA INTERNAȚIONALA DE PACE și NEUTRALIZAREA DUNĂRII cea Baltică, și vice-versa. STAREA RELATIUNILOR DIN UNGARIA In articolul sâu de fond de la 23 „Minimul acestor cereri, fiice Neue freie­ Presse, cari sunt făcute d’uă minoritate filo-ungară din partita națională și despre care nu se sole âncă daca vor satisface și majoritatea Landtagului croat, declară ca­­ nulă și neavenită ori­ce soluțiune unitate-Septembre în Sabatz și Kragujewatz, rasă adoptată de Reichhstagul ungar, pre­a a reușit în cea d­intâi localitate va­­tinde oă înțelegere bilaterală asupra cestin­­dicalul d. Ivanovici, contra liberala­­rii insemnelor, între Reichstagul ungur și lui d Novakovici, și în cea d’a Landtagul croat, și, afară de acestea, es­cimoa d. lutzakovicî cu 400 voturi, lie mult semnificativa și tocmai de aceea contra candidatului guvernamental, mult îngri­jt­rea programa, ca nu va înțele­­s. Zdravcovici, care na avut de cât­­­gere să se ’ntindă nu numai asupra cestiunii însemnelor și inscripțiunilor, ci și asupra tutor celor­l­alte călcări de lege cari s’au comis în decurs de ani în Croația.“ Citatul fiial prevede ca din acesta causă vor trebui să se urmeze în Reichstagul ungar desbateri lungi și Neue freie Presse publică urmate- I anevoiase și­­ fiice, cu cel mai bun rele în edițiunea sea de seră de la I patriot ungur, cel mai credincios par- 24 Septembre. I­uisan al ministerului este predomnit Liga internațională de pace și libertate , temerea ca neînțelegerea croată s’a întrunit acum în Geneva în sesiunea iei I­péte sé deslănțuiasca cestiunea națio­­an­ală. Ea s’a ocupat mai antei cu neutra­­i­nalitaților, mai ales in Ungaria, lisarea Danemarcei, Norvegiei și Suediei. I „Câte­va semne — adaogă Neue freie Liga voiesee se véfia regulată acesta ces­­i Presse—ne arată de mult încă cu Românii tim­e d un Congres internațional, ast­fel­­ din Ungaria încep a se mișca și a se ur­ca, atât pe timp de pace cât și pe timp­­ gam­sa ca partită de oposițiune națională­­de x­esbel, să fie permis vaselor de comercia­l politică. Destituirea prefectului din comitatul și resbel, aparțină ele sau nu chiar statelor I Krasso-Szörény, destituire la care guvernul beligerante, a trece din marea de Nord în­­ gra­vă fiut nevoit să recurgă din causa în­grijitorei cochetări a acestui funcționar cu De asemene este vorba ca și Dunărea,­­ partita națională română, ne dovedesce ca după cum află Kölnische Zeitung, cel puțin­­ ministerul este îngrijat de agitațiunea sa­de la Porțile de fer în jos, să fie declarata­­­țională, și o priveste ca forte periculosa în de neutră. I momentul de față. In fine Liga doresce instituirea unui tri­­­l aduce m erăși a­minte și de comu­bunal arbitrar compus de omeni speciali. r­ricurile pe cari deputatul Grünwald le-a cari se otărăscă în privința tutor neînțele­­s făcut tot despre uă asemene agitațiune gerilor,­­ printre Slovacii din Ungaria de Sus și de energicele disposițiuni ce ministrul ungur de culte a luat cu acea ocasiune. „Nu se mai privește acum ca peste pu­tință și ca ne­periculosá uă organisare a deosebitelor partide naționale anti-maghiare, cari dispun de opt­ fiece deputați în Reich.­ De mai multă vreme se vorbesce cu Sul­­­­tagul ungur, și destituirea prefectului din tanal a făcut încercarea d a se apropia de­­ Sibiu, displăcut Sașilor din Transilvania, și alianța austro-germană, dar cu încercările , înlocuirea sea !cu consilierul de secțiune sele­n au reușit din causa îndărătniciei po­ I Bremnerberg, este comentată prin multe liti­e­ germane. Aceste scrii sunt pre­cum s pârțî ca uă încercar’e făcută de guvern ca confirmate prin relațiunî recinte din Con­­s­ug se apropie de Iași, de vreme ce s’a stantinopole și care merită să fie reproduse. S­­oft temerea în guvern ca se vor uni toți Ele afirmă ca principele de Bismarck, la ori­ce încercare de apropiare făcută de­­ deputații ne-maghiari.“ Sultan, a opus că seriosá resistență. El a un ziar ungur, care este amic fost destul de bun spre a da Turcilor o­ guvernului, _ vorbind despre_ aceste ficiari germani ca instructori. A permis bu­­niei disposițiuni luate de ministerul curos ca elevi turci să vie la Berlin ca I din Pesta S1 Pe care le aminti­aci Turcia și alianța austro­­germană. Citim urmatorele în Pester Lloyd de la 23 August : cu adevărat pe Cetywayo se depună ar­­i să-și formeze educațiunea lor militară. A­t­ene cise, fiicea ii­e e acestea, prinsă și Algeria­, sunt puși din o­­e­mele și să vie la ele ași relua captivitatea. A fost gata a schimba cu Porta tot felul de i „risce asemene disposițiuni, fie ele efec­­tieiü în retragere și înlocuiți. Ast­fel după cum crezusem, desmințirea politețe, dar n’a voit nici uă dată să audă toate la lumina mare a dilei sau numai pe

Next