Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-15
ANUL AL XXVn-LE Voiesee și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 liani Dell) „ nan Ut .... 2 Iei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, Ia Havas, Laffite et O-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallnseligasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-aie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. . ” es Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14 15 27 La 15 Septembre alegătorii și represintanții lor vor avea nainte de proiectul definitiv elaborat de comisiunea însărcinată cu redactarea modificării Constituțiunii și legii electorale. Așteptându-i, vom începe discusiunea amintind împregiurârile în cari s’a produs ideia revizuirii și mai cu osebire cele cari au domnit la adoptarea iei de unanimitatea liberalilor din Cameră și din Senat. Toți omenii politici, fie din ori ce partită, constataseră ca, în luptele electorale, guvernul — ori din ce partită ar fi fost — esercitauă putere precumpanitare. Uneori chiar — oricât de puternic ar fi fost în opiniunea publică cuvintele contrariu guvernului — el tot găsia mijloce de a eși triumfător. In împregiurari atât de grave, cetățianul nu-și putea esercita dreptul decât espunându-și vieța. Causa de căpetenia a acestei periculose stari de lucruri — caci suntsi altele forte însemnate — este legea electorală. D. Al. Lahovari a mărturit acesta, în Cameră, prin urmatorele cuvinte : „Legea electorală, partita conservatóre credea ca o face pentru densa și partita cealaltă pentru ea. „Eu, d-lor, cine s’a înșelat și cine a înșelat ? S’au înșelat și unii și alții și nici unul n’a înșelat pe cel-lalt, câci legea electorală n’a eșit nici conservatorre, nici liberală, ci curat guvernamentală. „O declar sus și tare, legea electorală a eșit curat guvernamentală, nici albă, nici roșie, ci curat guvernamentală. Casă fiică, ambele partite cari credeau să se înșele nu s’au înșelat una pe alta, s’au înșelat amăndupă și un al treiilea, la care nimeni nu se gândea le troisieme la tron, cum dice Francesul, guvernul, a devenit moștenitorul lor.“ Emoționat și îngrijat forte d’acestă stare de lucruri, care nimicea chiar regimul reprezintativ, d. C. A. Rosetti propuse revizuirea legii electorale. „Corupțiunea sta chiar la basa legii electorale“ fuse d-sea și nimeni până acum n’a tăgăduit, n’a putut tăgădui acest adevăr. E dar dovedit, prin declarațiuni pornite din tabere cu totul opuse și de la bărbați autorizați ca un râu exista și există și ca — pentru a avea un adevărat regim represinta — el trebuia înlăturat. Ca de cele mai multe ori — ca să nu facem totdeauna — unul din membrii Divanului ad-hoc, al acelei adunări care a pus regimul represintativ între reformele care putea îi aduce binele și fericirea țarei, d. Rosetti emise, prin publicitate, ideia d’a se revizui Constituțiunea și legea electorală , luni întregi, d-sea lupta, spre a dovedi neapărata trebuință a acestei reforme, și, când sămânța fu aruncată d-se a părăsi țara, lăsând opiniunii publice liniștea și timpul d’a cugeta, d’a lucra și d’a se rosti. Ideia se discuta de tóte organele de publicitate și deveni chiar obiectul conversațiunilor de tot,alina ale cetățianilor. Camerele se întruniră și ideia revizuirii Constituțiunii și legii electorale cu mult timp obiectul desbaterilor îndelungi al întrunirilor particulare. In sfîrșit, mulțămită cuvintelui ce se produsese în opiniunea publică, Camereleotărîră a se ocupa de acesta cestiune. Propunerea de revizuire se făcu desbateri îndelungi și furtunose ură în Parlament, dar—fapt rar, daca nu unic în istoria nóstra parlamentară — liberalii de tote nuanțele se grăbiră a părăsi chipurile în care să găsimii rătăciți și veniră a lua parte la luptă supt stindardul revizuirii. Orele și neînțelegerile de mai na e fură uitate și—în fața acestei idei eminamente liberală și democratică—toți cei cari mai luptaseră pentru democrație și liberalism veniră să dea concursul lor sincer și devotat pentru isbânda acestei idei. Uă transformare de partite să făcu și, ca prin farmec, numărul partizanilor revizuirii crescu printr’un însemnat continginte care să retrase din rîndurile oposițiunii și ’și lua locul între amicii și susțiitorii ideieî revizuirii legii electorale. Acest fapt dovedesce încă uă dată cât de adânc înrădăcinate sunt ideile liberale și democratice în inima erei. Aceste sunt împregiurările și auspidele supt care ideia revizuirii să presintă naintea comisielor poporului. Isbânda era neîndoiiă să pentru toți omenii cari cunosceaîi țara și resultatul alegerilor trecu chiar peste orice așteptare. Uă mare, uă imensă majoritate, atât în Cameră, cât și în Senat, fu trămisă de țară, spre a face revizuiea Constituțiunii și legii electorale orî ce s’ar face, țara fiind chiemată a se rosti asupra unei singure idei, care s’a discutat în curs d’aprópe un an în presă, în Cameră și în întruniri, Indoaiala nu mai póte remăne câ resultatul dobăndit este opiniunea iei cugetată șiotărîtă, este manifestarea voinței sale clare și ’n deplină cunoșcințâ de causă esprimată. Acestea fiind împregiurârile în care ideia revizuirii s’a produs ș’a fost admisă de opiniunea publică și de Camere, vom cerceta — îndată ce proiectul elaborat de comisiunea Camerei va fi distribuit — decá el corespunde ideilor ce Camerele actuale au fost însărcinate să realiseze. In cercetarea nóstra, cum am declarat fiilele trecute, vom precede ca amici, pentru câ adețe încredințați suntem ca nimeni din bărbații cari compun actualele Camere nu voiescea să depărta de la ideile ce sunt înscrise pe stindardul partitei liberale și care au fost programa de luptă în alegerile din urmă. Dar nu ne vom opri de a spune clar câ proiectul elaborat nu corespunde în basa lui ideilor ce au predomnit, când revizuirea a fost îmbrățișată de opiniunea publică și apoi adoptată de Camere. Datori suntem să lucrăm pentru ca ceea ce se va face să corespundă așteptărilor și intereselor țarei. E vorba de viitor, și d’un viitor depărtat, câci constituțiunile nu să modifică și nu se pot modifica pe totá 4ioa. Deci îndoială nu póte fi cu cei însărcinați a oțărî condițiunile vieței politice viitore a națiunii române se vor găndi de fiece ori nainte d’a oțărî, pentru ca nimenul nu-i este iertat și suntem șiruri câ nimeni din actualii represintanți ai națiunii nu-și vor permite a lucra cu ușurință și a oțărî fară adâncă și matură cugetare uă cestiune atât de gravă, de la care depinde viitorul, propășirea și binele țarei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 25 Septembre.—împăratul Francisc Josef va priimi mâne în audiență particulară pe d. I. Brătianu, primul ministru al României. Paris, 25 Septembre. — Astadi se cunosce respunsul Chinei la propunerile franceze privitore la afacerile Tonkinului. China propune Franciei de a anecsa la posesiunele sale de la Cochinchina imperiul Annamului pene la fluviul Roșiu, care ar servi de limită și ar fi deschis liberei navigațiuni a tutor stegurilor. Francia reclamă delta fluviului și uă parte de pământ ce se întinde d’a lungul emului stâng. Petersburg 26 Septembre. — Diarul de Petersburg duce cu compunerea nuoului cabnet bulgar face a se prevedea definirea și pute chiar lupte în principat. Adaugă : „Cu autoritarea Țarului generării Ruși Soboleti și Kaulbars s’au dat demisiunea lor de miniștru al principelui Alecsandru, fiindca nu voiau a lua asupra lor răspunderea unor măsuri periculose. Rusia se intereseza forte mult de sorta Bulgariei ca să privesc cu nepăsare evenimintele viitore ce se vor desfășura în principat. ). Janin, represintantele Rusiei, va regula purtarea sa după împregiurari.“ Viena, 26 Septembre. — D. I. Brătianu a fost primit în audiență privată de împărat. A avut apoi întrevederi cu comițele [valnok], ministru al afacerilor străine și cu principele de Reuss, ambasadorele Germaniei. Paris, 26 Septembre. — Unarecare îmbunătățire în situațiunea politică a Serbei este semnalată printr-un depeșă din Belgrad, care conține, între altele, cu cu tota majoritatea radicală a ultimelor alegeri, ministerul cugetă a păstra puterea, mai cu sema decâ partita guvernamentală va obține cinci șase fotoliuri în alegerile complimentare. Salzburg, 26 Septembre. — Principele de Bismarck, însoțit de familia sea, a plecat aici din Salzburg ducându-se drept la Berlin. Berlin, 26 Septembre. — Corespondința provincială vede în presența la Hamburg a regilor Spaniei și Serbiei uă duoă probă de aderarea marelor cercuri Europene la dorința Germaniei de a menține pacea. Hamburg, 26 Septembre.— Trimisul estraordinar al sultanului, Ghazi Muktar pașa, a primit ordinul Vulturului roșu de 1. clasă și Reșid bey, secretar al sultanului, același ordin de a doua clasă. Roma, 26 Septembre. — Papa Leon al XIII-a, primind în audiență astăzi pe preoții italiani veniți în număr de 4.000, le afis: „Preoții italiani se arată adevărații amici ai țezei lor, reclamând menținerea puterii timporale, care e garanția nemincinosă a libertății lor.“ Constantinopole, 26 Septembre. — Tota partea de jos de la Kadi Keni a fost distrusă de un violent incendiu; perderile sunt evaluate la șase milione franci; n’a fost din fericire nici un victimă. Constantinopole, 26 Septembre.—Incendiul ce a distrus partea de jos de la Kadi Keni, a început în noptea trecută și a fost activat de un vânt forte tare, a început la debarcaderă. Aprope trei sute de case au fost arse, precum și biserica armenesca. Mahalaua Kadi-Keni, situată pe Bosfor, e locuită mai mult de europeni, din cari mulți englesi. AUSTRO-UNGARIA Supt titlul de : „un atentat ceh,“ Neue freie Presse publică urmatorea relațiune ce i se trimite din Praga cu data de 24 Septembre. In Königinhof au fost sparte ieri geamurile de pe la casele membrilor grupului local al societății școlare germane. Postul de gendarmî de acolo a fost sporit. Ieri diminață s’au găsit pe la colțurile stradelor placarde pe cari erau scrise aceste cuvinte : „Jos societatea școlară!“ ITALIA Neue freie Presse publică urmatorea telegramă din Roma cu data de 24 Septembre : Numirea unui guvernatore militar pentru Corsica este privită pe aici ca răspunsul Franciei la nooa lege italiană în privința departamentelor militare, care, la cas d’un resbel, acordă Sardiniei un completă autonomie militară și introduce un sistemă de apărare, care ’și are casa sea în insulă chiar. Generalele Luigi Mezzacapo, după ce și va sfîrși inspecțiunea sa în munții Abruzzi, se va duce în Sardinia spre a lua măsuri pentru întărirea golfului Orange, a insulei Madelena și a canalului de misiune pentru flotă. Este probabil ca d. Ferrero va cere pentru acesta credite estraordinare. D. Berti va ține la 30 ale cuvintei un discurs politic în Condove. DIN AFARA FRANCIA Marele manevre ale armatei franceze s’au sfîrșit printr’o revistă făcută pe platoul de la Vicdigne. In ajunul acestei reviste generarele-director al manevrelor, care locuia într’un castel din vecinătate, întrunise la mesă pe toți șefii de corpuri și pare ca asemene și pe generarele rus Dragomiroff, șeful misiunii militare ruse, care era oficialul cel mai la Cambcla și înființarea de stațiuni de provectiti din tote misiunile străine. Le Petit Bourguignon fiice cu prânfiul s’a sfirșit în modul următor : La dessent, generarele Wolff, într’un elocinte improvisație, a rădicat un toast pentru Rusia, la care generarele Dragomiroff a răspuns prin căte-va cuvinte de cea mai vie simpatie pentru Francia. Ținendu-și paharul în mână, generarele rus ruse sfîrșind: „Pentru Francia, d-lor, și-mi sfărâm paharul, câci voiesc ca nimeni să nu bea după mine în altă sănătate decât acea a Franciei!“ Și generalele Dragomiroff își arunca paharul jos, care se făcu în bucăți. Toți oficialii martori ai acestei scene fură viii mișcați. Ministrul Justiției a supus consiliului de miniștrii a treia mișcare judecătorescă, făcută în virtutea legii privitore la reforma magistraturei. 109 președinți de tribunale, din 356 cari se află în Francia fară să fie cu JOUI, VINERI, 15, 16 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitalii și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oficiele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Faola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — Regaliștii au ținut finele aceste, după cum spune le Kempsită întrunire, pregătită de mult. Cu tote aceste, după propria mărturire a fiiațelor care o anunțase ea a perdut din primul moment orice interes și orice însemnătate. Ea a renunțat chiar să redacteze că adresă, care ar fi provocat de sigur cele mai mari neînțelegeri. Tăcerea pare a fi obligatóre în tóte rîndurile. Acesta n’a împedicat, însé pe Univers se primesc, nisce scrisori forte îndrăsnețe, în care se pune în cestiune dreptul ereditar al comitelui de Paris. Alți legitimiști intransignnți au fost nevoiți să admită principiul republican al dreptului poporar. Este ceva ciudat în situațiunea actuală a partidelor monarhice. Principele imperial a murit, cornitele de Chambord a murit, cu tote acestea încurcăturile lor au crescut. Bonapartiștii protesteza în contra tendințelor principelui Napoleon și legitimista reclamă garanții de la cornițele de Paris. Se anunță urmátorele din Paris cu data de 23 Septembre. Cu tote silințele estraordinar de mari ale regaliștilor, candidatul regalist d. Despotvs, a cădut în alegerea ce s’a făcut afiș în ăntâia circumscripțiune pentru un deputat în Cameră. A reușit republicanul radical d. Forest. GERMANIA să scrie din Berlin, publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele : In curând se vor face schimbări seriose în posturile de comandanți militari superiori. Principele Albrecht va primi comanda unui corp de armată silesian, și Deutsches Montagsblatt anunță rechimarea devenită nobabilă a plenipotențiarului militar german din Petersburg, generarele Werder, în scopul de a pune în fruntea corpului de gardă. Principele de Bismarck va ședea în cursul acestei săptămâni mai multe cfre în Berlin. In același timp se reîntorc și cea mai mare parte din miniștri. ENGLITERA Corespondintele din Hamburg al charului la Justice asigură ca principele de Galles este otărît a nu asista la inaugurarea statuei Germania și câ, după totá probabilitatea, principii englesi vor urma exemplul celui mai în vârstă decât ei. la Acestá otărîre ar fi viu comentată Hamburg și considerată ca un semn de deferință și de simpatie pentru Republica franceză. Citim în VIndépendance helge de la 24 Septembre: Autoritățile britanice din Natal au somat din Africa de Sud. dată scriiî despre trimiterea unui ultimatum de niște propuneri care aveau de scopul suveranului Zulușilor, n’avea nici un ca mai strânsă legătură politică. Când se trăia eter oficial. In schimb énse, scomotul emise uă misiune specială la Berlin cu îndupă care uă somație d’a se preda ar fisărcinarea d’a înmâna împăratului un orfost adresată lui Cetywayo este confirmată din, dar în realitate cu intențiunea d’a în mod oficial. Cel puțin acesta resultă propune că alianță, principele de Bismarck dintr’un depeșă adresată fiarului Daily I arăta capului misiunii un diar engles, care sens de câtre unul din corespondenții sel da pe față adevărata intențiune a visitei și-o declară forte neted, câ, deca scirea dată de acel far e adevărată, apoi misiunea să scrie din Londra, publicată de ziarul le Temps, fiice cu Sultanul își perde vremea. Altă dată erasíse fiice ca principele de Bismarck ar fi trimis direct lui Gambetta voes ce a stărui ca, în privința Bul órecari propuneri ale Turciei care erau gamiei, să se esecute stipulațiunile privitore la Francia tratatului de la Berlin. Ambasadorii In fine, când i se ceru să intervină diturci în străinătate ar fi primit deja clomatic în Egipet contra Englitezei, el instrucțiuni se declare, câ Turcia cere răspunse scurt și lămurit cu guvernul enca delegatul bulgar din comisiunea idesam deplina aprobare a Germaniei dunăreană să fie mai ăntâi confirmat pentru tot ce întreprinde în acea țără. de ea, și ca, prin consimțimântul Astfel der Turcia a fost respinsă neted turcesc la protocolul de la Londra, cu tóte propunerile făcute la Berlin și nusă se ’nțelegă ipso facto și consimțimai după ce i s’a întămplat acesta a înmântul bulgar. cerut Sultanul să asculte cuvintele de a-,0CTA I micie ale Rusiei și să dovedesca astfel ca ixUolA Im I alianța turciei tot mai are un ore care va TURCIA La Gazette de Roumanie anunță câ I lőre în Europa, un nuoe conspirațiune nihilistă a fost descoperită printre oficialii gardei ruse. In urma sinuciderii unui june studiate fiice la Gazette — care se numia Bollinger, procurorele general d. Muraviefi al Septembre. Neue freie Presse se ocupă procedat la un anchetă care a făcut pe pode starea relațiunilor din Ungaria luie să pună mâna pe dovezii despre un n țață cu provinciile cari se află supt uns complot în care erau implicați numei corona Sfântului Ștefan. El ar voi foși oficiali de artilerie, ingeniari de mai se scie de ce natură vor fi propuneri că și chiar oficiali din faimosul regiment Irib ce guvernul ungur cugetă a face Semenioff, regiment creat de Petru cel I Reichstagului în privința Croației Mare, și despre a cărui credință câtre Țar ! Din discursul d-lui Tisza, ținut la nimeni nu s’ar fi putut înduci pene acum. I Groswardein și în care a dis câ după restabilirea ordinii va ușa în acesta Se anunță din St.-Petersburg ca o provincie de „virtutea moderațiunii.“ Rusia este aprópe se restabilescare I nu reiese nimic, pe când presa croată rațiuni regulate cu Vaticanul, numind se spune deja cererile ce Croații cu un ambasadore pe lângă Sântul-Scargetă a face un. Se scie ca de la 1866 acesta ambasadă a fost suprimată. SERBIA Uă telegramă din Belgrad spune ca la balotagiul ce s’a făcut la 24 145 voturi. LIGA INTERNAȚIONALA DE PACE și NEUTRALIZAREA DUNĂRII cea Baltică, și vice-versa. STAREA RELATIUNILOR DIN UNGARIA In articolul sâu de fond de la 23 „Minimul acestor cereri, fiice Neue freie Presse, cari sunt făcute d’uă minoritate filo-ungară din partita națională și despre care nu se sole âncă daca vor satisface și majoritatea Landtagului croat, declară ca nulă și neavenită orice soluțiune unitate-Septembre în Sabatz și Kragujewatz, rasă adoptată de Reichhstagul ungar, prea a reușit în cea dintâi localitate vatinde oă înțelegere bilaterală asupra cestindicalul d. Ivanovici, contra liberalarii insemnelor, între Reichstagul ungur și lui d Novakovici, și în cea d’a Landtagul croat, și, afară de acestea, escimoa d. lutzakovicî cu 400 voturi, lie mult semnificativa și tocmai de aceea contra candidatului guvernamental, mult îngrijtrea programa, ca nu va înțeles. Zdravcovici, care na avut de câtgere să se ’ntindă nu numai asupra cestiunii însemnelor și inscripțiunilor, ci și asupra tutor celorlalte călcări de lege cari s’au comis în decurs de ani în Croația.“ Citatul fiial prevede ca din acesta causă vor trebui să se urmeze în Reichstagul ungar desbateri lungi și Neue freie Presse publică urmate- I anevoiase și fiice, cu cel mai bun rele în edițiunea sea de seră de la I patriot ungur, cel mai credincios par- 24 Septembre. Iuisan al ministerului este predomnit Liga internațională de pace și libertate , temerea ca neînțelegerea croată s’a întrunit acum în Geneva în sesiunea iei Ipéte sé deslănțuiasca cestiunea națioanală. Ea s’a ocupat mai antei cu neutrainalitaților, mai ales in Ungaria, lisarea Danemarcei, Norvegiei și Suediei. I „Câteva semne — adaogă Neue freie Liga voiesee se véfia regulată acesta cesi Presse—ne arată de mult încă cu Românii time d un Congres internațional, astfel din Ungaria încep a se mișca și a se urca, atât pe timp de pace cât și pe timp gamsa ca partită de oposițiune naționalăde xesbel, să fie permis vaselor de comercial politică. Destituirea prefectului din comitatul și resbel, aparțină ele sau nu chiar statelor I Krasso-Szörény, destituire la care guvernul beligerante, a trece din marea de Nord în gravă fiut nevoit să recurgă din causa îngrijitorei cochetări a acestui funcționar cu De asemene este vorba ca și Dunărea, partita națională română, ne dovedesce ca după cum află Kölnische Zeitung, cel puțin ministerul este îngrijat de agitațiunea sade la Porțile de fer în jos, să fie declaratațională, și o priveste ca forte periculosa în de neutră. I momentul de față. In fine Liga doresce instituirea unui tril aduce m erăși aminte și de comubunal arbitrar compus de omeni speciali. rricurile pe cari deputatul Grünwald le-a cari se otărăscă în privința tutor neînțeles făcut tot despre uă asemene agitațiune gerilor, printre Slovacii din Ungaria de Sus și de energicele disposițiuni ce ministrul ungur de culte a luat cu acea ocasiune. „Nu se mai privește acum ca peste putință și ca nepericulosá uă organisare a deosebitelor partide naționale anti-maghiare, cari dispun de opt fiece deputați în Reich. De mai multă vreme se vorbesce cu Sultagul ungur, și destituirea prefectului din tanal a făcut încercarea d a se apropia de Sibiu, displăcut Sașilor din Transilvania, și alianța austro-germană, dar cu încercările , înlocuirea sea !cu consilierul de secțiune selen au reușit din causa îndărătniciei po I Bremnerberg, este comentată prin multe litie germane. Aceste scrii sunt precum s pârțî ca uă încercar’e făcută de guvern ca confirmate prin relațiunî recinte din Consug se apropie de Iași, de vreme ce s’a stantinopole și care merită să fie reproduse. Soft temerea în guvern ca se vor uni toți Ele afirmă ca principele de Bismarck, la orice încercare de apropiare făcută de deputații ne-maghiari.“ Sultan, a opus că seriosá resistență. El a un ziar ungur, care este amic fost destul de bun spre a da Turcilor o guvernului, _ vorbind despre_ aceste ficiari germani ca instructori. A permis buniei disposițiuni luate de ministerul curos ca elevi turci să vie la Berlin ca I din Pesta S1 Pe care le amintiaci Turcia și alianța austrogermană. Citim urmatorele în Pester Lloyd de la 23 August : cu adevărat pe Cetywayo se depună ari să-și formeze educațiunea lor militară. Atene cise, fiicea iie e acestea, prinsă și Algeria, sunt puși din oemele și să vie la ele ași relua captivitatea. A fost gata a schimba cu Porta tot felul de i „risce asemene disposițiuni, fie ele efectieiü în retragere și înlocuiți. Astfel după cum crezusem, desmințirea politețe, dar n’a voit nici uă dată să audă toate la lumina mare a dilei sau numai pe