Romanulu, noiembrie 1883 (Anul 27)

1883-11-25

-4 < A A 20 BANI ESEMPLARUL RBDACTIUNBA SI MINISTRATIUNBA 14, STR. A. DA. DOAMNEI, 14 ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea A­N­U­N CIUR L Masa de 80 Utere petit, pagina IV . . . . . 40 bani Ceto „ „ » n­u­l . • • • 2 lei „ A se adresa: ISI ROMANIA, la adm­inistrațiunea Țarului. £ [UNK]? PARIS, la Havas, Laffire et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L Daube ,et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. sar Scrisorile nefrancate se refu­să — VINERI, 25 NOEMBRE 1883. Lumineaza-te și vei fi. A BONA­M­E­N­T­E : la Capitală și districte, un an AL lei; sfese iun! 24 lei; trai luni 12 lei; u-5 lună 4 lsi. Pentru téte țările Eusropei, trimestru­ 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, ia administraținnea (jiarnlni și oflcicle postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IK ITALIA, Ia d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — 24 BRUMAR 1QQQ 6 UNDREA lOuU Pacea., dis-a într’uă di România Li­beră, au­ ridicat-o imperatorii atât de sus în­cât a perit dupe pământ. Am fost și... cată să mărturim, suntem încă d’aceia­șî opiniune. j Pate ca credem ast­fel fiind câ o­­mul fricos este fórte bănuitor. De vre cât­va timp ca se pare ca pacea începe a s’apropia de pământ, și se producă o 5re care speranță ca póte vom putea s’o apucam.... măcar d’uă pulpană. Póte casa ca ș’acestă speranță să fie numai că ilusiune fiind câ omul are ș’un alt defect . Acela d’a crede lesne câ va do­­bândi ceia ce-î place, înlăturând cnse individualitatea — pe cât prin putința omenesca este— ne ’ncercam din tóte puterile, se ne împlinim datoria de publiciști, dând sema despre ce se dice și se face. Ast­fel cată se spunem astă­zi pu­blicului ca, de vre trei­ deci de zile, pacea pare a se scoborî pe pământ. Primul nostru ministru, revenind din Germania și din Austro-U­ngaria, ne-a spus, chiar în Camere, cu cele duce mari imperii, luând și pe Ita­lia în asociațiune, lucreza pentru pace, și numai pentru pace. Adăogând apoi—de­și toți sclavii— cu guvernul român n’a contractat nici un angagiament , cuvintele lui merseră la inima tutor Românilor. învederat este cnsă câ primul nos­tru ministru n’a putut spune de­cât ceia ce — dupe tóte regulile și cu­viintele — ertat îi era se spus. Puțin mai în urmă , balonul în care se urcase Pacea începu a-și înceta suirea tocmai pe când d. Gladstone lua parte, din întâmplare, la întrunirea de la Copenhaga a fa­­miilor regale și imperiale. Balonul începu apoi a se coborî, negreșit âră­ și din întâmplare , tocmai când veni sângerosul conflict din Croația, când se proclamă în Serbia starea de asediu și începură conflictele din Bulgaria. Balonul Pâcii păru ca se suie din nou, când Cornițele Kalnoky vorbi, în delegațiunea Ungară, despre Rus­sia. Pleca din Petersburg ministru Giers, negreșit numai pentru ca se ved­a pe fiica sea, care este în El­veția. Principele de Bismark îl pofti, negreșit de politeță, a trece pe la Friedrichsruhe. Tot de politeță îî trimise vagone princiare; îl primi însu­și la gară și gustară, prăndită și cinară împreună; balonul Păcii începu din nou a se coborî. D. fie Griers pleca în Elveția, dar ambasadorele Russiei din Berlin se duse de duce ori sé viziteze pe prin­cipele de Bismark. In fine, Maiestatea Sea Imperato­­rele Germaniei și Rege al Prussiei, Zise, la 28 Noembre, într’un dis­curs oficial membrilor b­uroului din Landtag : „Puteți,pentru moment, considera pa­­cea ca pe deplin asigurată, dar mai cu semn cu Russia, raporturile nós­­tre au luat, cu marea­­ mea bucurie, cea mai fericită pornire.“ In urma acestor fapte și cuvinte balonul Pâcii urma a se coborî. Le vedem acum ce ne spune și organul Russiei, diariul de Nord de la 1 Decembre. „Destinderea, ce-a venit dupe vi­­sita d-lui de Giers la Berlin și la Friedrichsruhe, a fost atât de deplină pe cât se putea dori și ea promite d'astă-dată d’a fi dăinuitore. Ea se întinde de la presă în sferele diplo­matice. Asigururile date de câtre mi­nistrul afacerilor străine al Russiei despre aplecările cu tărie pacinice ale imperatorului Alecsandru, au­ risipit cu totul tate înduoielele ce mai pu­teau fi. Acesta este un resultat de mare ’nsemnatate și, se pute dice ca este n­ou. Pentru ca un lucru se merga la țintă nu este tot­ d’e­­una d’ajuns să fie un adevăr prin el însuși; mai trebuie încă ca el sé fie acreditat. Politica de pace a Rus­siei este d’acum nainte un fapt do­bândit asupra căruia ori cine se póte rezima.“ Le Nord arată apoi ca regularea afacerilor din Bulgaria a fost espusă de d. Giers , câ „Germania și Aus­tria au arătat în acesta ocasiune uă reservă ș’uă bună-voință manifeste și câ Russia s’a servit, c’uă modera­­țiune ș’uă lungă răbdare, aprețuită de toți, de posițiunea iel­escepțională ce nimene nici c’a cugetat sĕ t-o tăgă­duiască. “ „Acésta este, urmézá Le Nord, uă ch­­ezăște positivé ș’un precedinte mi­nunat care va putea, cu variante a­­propiate, se servescă de tip într’uă îm­prejurare analogă. „Domnia pacii în Europa, ori cât de asigurată se va presupune, nu semnifică în adevăr ca nu se vor ivi greutăți în cutare sau cutare punt al curții politice ; ținând sema de nesfîrșitele încurcături ale interese­lor acesta ar fi uă­curată utopic. Sem­nifică numai că atunci când se va presinta că greutate, ea va fi tra­tată, de câtre puterile diriginte, în­tr’un spirit sincer de ’împăciuire care va conduce-o la un compromis echi­tabil.11 Asta­dar, prin aceste cuvinte ale diariului de Nord balonul Pacii va atinge pământul, acesta cnse numai fiind ca puterile diriginte s’au învoit, sau se vor învoi, a face între den­­sele compromisuri echitabile. Sunt mulți, la noi ca pretutindine, cărora le plac compromisurile. Noi înși­ne la multe compromisuri am fost siliți sĕ aderam. Mărturim énse cu tare vătămătore sunt compromi­surile din întru dér forte, fórte pe­­riculose sunt, pentru națiunile cele mici, compromisurile cari se fac în­tre puterile diriginte. In starea actuală de lucruri de­­chiar am dar ca pentru moment nu mai vedem bine pe unde se află balonul cu Pacea. Ceia ce cre­dem cine este ca trebue sé lup­tăm din tóte puterile pentru ca sé dobéndim, de se va putea, să ră­mânem în laturea acelor compro­misuri. Ceia ce credem este ca, pentru ca s’avem ore­cari sorți mai buni, tre­­ bue sé ne armâm bine pentru ca sé dovedim celor cari vor voi sé ne a­­ tace ca nu vor isbuti, cu multă înles­nire, se ne sfîșie în compromisu­rile lor. Ceia ce mai credem în fine este câ trebue să luptam cu toții, cu fi­niseé dar cu necurmată stăruință, se stabilim în întru domnia dreptății și a legalității, pentru ca să putem, tari fiind în întru, să fim în adevăr mult mai tari în contra celor cari vor voi să ne lovescu și să ne dis­trugă prin ale lor înnalte compro­misuri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 5 Decembre. — Adî dim­inață s’a celebrat în capela Română serviciul fune­bru al d-lui Vasile Boerescu, numerosa mulțime asista. Corpul a fost dus apoi la gara de la Est, spre a fi îndreptat spre Bucuresci. Paris, 5 Decembre. — Cartea galbenă a­supra cestiunii Tonkinului s’a distribuit membrilor Parlamentului. Ultimul docu­ment ce conține este oă depeșă adresată la 30 Noembre de d. Jules Ferry marchi­­zului de Tseng, în care președintele consi­liului informa pe ambasadorul Chinei <ia guvernul francez menține vederile sale în cestiunea Tonkinului și câ nu va modifica planul campaniei începute. Declară în sfir­­șit pe China respunde tare de consecințele conflictului ce ar putea supra­veni între densa și Francia. Berlin. 5 Decembre.—Camera deputaților Prusiei a discutat uă propunere evidend la stabilirea sistemei votului secret pentru alegerile comunale și pentru alegerile din Landtag. Ministrul de Puttkammer a com­­­bătut cu energie acesta propunere, ducând cu resultatele ce se sperau de la sistema de vot secret pentru Reichstag nu s’au rea­­lisat și ca guvernul are intențiunea d’a i­­samina décá chiar nu trebue d’a propune pe lângă Consiliul federal desființarea aces­tei sisteme de votare pentru Reichstag. Viena. 5 Decembre.—In comisiunea bu­getului, membrii stângei au desciarat el, din cause politice, refuză funcțiunile de ra­portori pentru ori­care ar fi partea buge­tului. In urma unui avis contrariu al pre­ședintelui comisiunii, majoritatea membrilor a deshiarat ca acesta abținere era admisi­bilă după regulament. Pesta, 5 Decembre. — Camera deputa­ților a votat, cu 197 voturi contra 125, luarea în considerare a bugetului de veni­turi și a decis de a trece la desbaterea p articole. DIN AFARA GERMANIA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 4 Decembre : Generarele Schweinitz, ambasadorele ger­man la Petersburg și care se află acum în Berlin, va duce Țarului uă scrisare auto­grafă din partea împăratului Wilhelm, ca răspuns la o­ scrisóre a împăratului Alec­sandru pe care a adus-o d. de Giers, cu ocasiunea celei din urmă veniri în­­ Berlin, împăratului Germaniei. Se zice ca acesta scrisóre este causa repetitelor escursiuni ce generarele Schweinitz a făcut la Friedrichs­ruhe. AUSTRO-UNGARIA Cu ocasiunea deschiderii sesiunii Reichsrathului, chiarul polon Gazetta Narodowa, care apare îa Lemberg, dice în numărul său de la 1 Decem­bre, cu eșirea partitei liberale ger­mane din Reichsrath nu mai póte fi pericolosa actualminte pentru­ politica polonă. De aceea minoritatea partitei polone nu trebue să se lase a fi spe­riată prin amenințări, cariaui de scop de a o face să renunțe la descentra­­lizarea căilor ferate. Neue freie Presse publică urmato­­rea telegramă din Innsbruck cu data de 2 Decembre. In întrunirea de ori a partitei constitu­ționale, d. deputat Wildauer se ocupa de situațiunea politică, pe care o desemna ca torte critică. Germanii sunt în minoritate, poporul și limba lor sunt aruncate la uă parte ; unitatea imperiului s’a destrăbălat. Oă mână de clericali germani s’a unit cu Slavii contra Germanilor, în loc d’a apăra cu aceștia unitatea și interesele imperiului. Majoritatea este fară să programă, dar în schimb d’un ajutor forte precios pentru guvern. Slavii au dobăndit multe, pe când clericalii au reușit a face ca legea școlară se fie și mai rea. TURCIA ț­iarul oficios la turguie, care apa­re în Constantinopole, anunță urmă­­torele: Porta a adresat de curând uă nouă Notă represintanților sei în străinătate în privința reformelor interiore. Turcia comunică re­presintanților sei cu e încă ocupată cu mare operă de reformă, care va fi apli­cată asupra tutor provinciilor fară escep­­țiune. Circulara e spune apoi ca Porta va comunica puterilor amănunte despre acesta lucrare de reformă, care pretinde studii a­­profundate, pe măsură ce ea va progresa. Totuși Porta se va feri d’a procede cu re­peziciune sau d’a admite soluțiuni aventu­­rose; ea se va sili a da întregei opere de reformă un caracter unitar, ținând în ace­­­lași timp sema de deosebitele tendințe și de adevăratele trebuințe ale poporațiunilor imperiului. Neue freie Presse, de la 4 Decem­bre, publică urmatorea relațiune ce i se tihmite din Constantinopole : Uă comisiune compusă din oficiali de Stat major turci și supt conducerea gene­rărilor de divisiune Feizi pașa și Veli pașa, care avea misiunea de a presinta proiecte pentru întărirea fruntariei asiatice despre Rusia,­­și-a sfîrșit misiunea s­a, după ce a cutreerat provinciile nord-estice ale Asiei mici și se reîntorce în curînd la Constan­tinopole. ENGLITERA Se telegrafiază urmatorele din Lon­dra, cu data de 2 Decembre, diaru­­lui Neue freie Presse: Mard­asul Hartington a ținut era în Ac­crington î­naintea alegătorilor săi, un discurs în care accentua câ înțelegerea dintre Engli­­tera și Francia n’a fost câtuși de puțin turbu­rată. Englitera n’a încheiat nici oă alianță separată cu vr’uă putere mare. Relațiunile cu Germania sunt forte cordiale. De cu­rând chiar Germania a arătat disposițiunea sea guvernului engles ca, la cal de tre­buință, se ia împreună protegerea supuși­lor germani și englesi în China. SPANIA piarul le Temps prime­see urmato­­rea depeșă de la corespondintele său din Madrid, cu data de 1 Decembre . Prelungirea șederii principelui ațîță că are care preocupare și să vină curiositate în cercurile politice din Madrid, mai cu semn de când s’a aflat limbagiul presei ger­mane, care este ostil mareșalului Serrano și cabinetului actual, precum și predicerile sale privitore la apropiata venire în capul afacerilor a partizanilor alianței germane. El Progresso, organul d-lui Martos, El E i.ii, Organul î.v.:1 i,ii.1 ..il Muio U.1 . intere,1.. lor materiale, El Globo, El Liberal, El Porvenir, diare republicane, protesteza în contra influenței Germaniei în afacerile in­teriore ale Spaniei. TONKINUL ,­iarele din Hong­ Kong publică rnsumatul următor al unui decret dat în numele împăratului Chinei: Lin, șef al Pavilianelor­ Negre, este nu­mit împărat generalisim în Tonkin. Tate munițiunile de resboi vor fi procurate de guvernul chinez, după trebuință. Puterile militare din Yunnan vor fi puse supt comanda lui Tangseung, guvernator al Yunnanului și vor trebui să se ducă la frontieră pentru a se uni cu Pavilianele­ Negre și a combate pe Francesi. EGIPETUL Se telegrafiază din Viena (harului le Temps, cu data de 2 Decembre, cu afacerea din Sudan se desbate a­­cum între Englitera și Turcia. Porta n’a făcut încă nici un demers ofi­cial pe lângă puteri, dar s’aștepta la acesta în cazul în care Mahdiul ar obține nioi succese și în care En­glitera s’ar opune la intervenirea tru­pelor otomane. HAITI Citim în le Nord de la 1 De­cembre . Trupele guvernului haitian au tras asu­pra pavilionului englez. Bombardând ora­șul Ieremia, ocupat de insurgenți, ele au avut drept țintă mai cu sema clădirea con­sulatului engles care a suferit mari strică­ciuni și a căruia drapel a fost rupt de ghiulele. Consulul englez a fost de asemene lovit de sfarămături de proiectile. NUOUL BAN SI PRESA CROATA plațele din Agram se ocupă cu numirea nuoului Ban. Narodne Novini speră ca va fi ambițiunea nuoului Ban ca Croația, al cărei fiu mai în­semnat este el, să progreseze supt egida­rea atât în mod material cât și spiritual. Citatul­­ d­ar mai exprimă și speranța ca recintele neînțelegeri dintre Ungaria și Croația vor servi de secțiune ambelor pârți. Diferin­­țele esistente nu sunt d’uă ast­fel de natură în­cât să nu se póta în­lătura , spre mulțămirea generală, printr’u­ încredere reciprocă, prin­tr’uă studiere liniștită și obiectivă a­­ situațiunii. Cu totul alt­fel se exprimă Potar.­­ El întreba : Cine este bărbatul însemnat care a fost chiemat să ocupe fotoliul lui Zrinni și Fran­gipani ? Și apoi răspunde tot el : Națiunea croată nu seie nimic despre dânsul. Acesta ’i semnificativ. Demnitatea de Ban este una di­n cele mai vechi din Europa și, după însemnătatea iui istorică, este una din cele mai considerate din mo­­narh­ie , de asemene ea este cea mai în­semnată din causa situațiunii Croației din­tre mare Adriatică și Oriinte. In aceste posturi se numesc bărbați carî s’afi distins prin spirit sau prin fapte gloriase, cari au dobăndit uă însemnătate în națiunea croată, ca Jellach­ și Maturanic. Pe cornițele Khuen- Hedervary nu ’l cunosce nimeni din acesta țară, ceea ce dovedesce ca înrîurirea croată n’a fost câtuși de puțin amestecată în nu­mirea nuoului Ban, ca prin urmare el se presinta ca străin într’oă țară străină. Potar se întorce apoi câtre ziarele ungare pentru espunerile lor asupra numirii nuoului Ban. El constată câ acastă numire este privită în Pesta ca oă victorie a puterii Ungariei asupra Croației. Acestă consciință despre victorie dovedesce ca Ungu­rii sunt­otărîți a procede într’un chip și mai­otărît ca pene acum contra drepturilor Croației. Numirea acesta este uă nuoă lipsă de consi­­derațiune față cu Croația și dovedesc h­otărîrea d’a împinge lupta până la cea din urmă estremitate, „dar ne vor găsi uniți“, strigă Pozar. Vor­bind apoi despre misiunea d-lui Kim­en, citatul chiar înch­eiă ast­fel : Ar fi bine ca Maghiarii se nu se ama­­gesca, câci ei nu vor putea găsi a­­ fi în Croația, întrebuințând chiar mijlacele lui Raab­, omeni fieufxu­l intențiuni­lor lor, și dovada despre acesta este, câ el n’au putut descoperi în Croația un Ban și câ au fost nevoiți se ’l ia din Raab. Déca se va adeveri vorba despre modifi­carea legală a actualelor legi constituțio­nale, și noi înșiși vom zori la acesta, a­­poi Croații vor fi găsiți uniți în aceea, de a se înlătura contra-semnătura ministrului­­președinte ungur de pe numirea Banului și ca Banul, represintantele autonomiei Croației, să fie făcut independinte de ori­ce înrîurire ungară: ce întâlnea, caută să ne facă șicană, a ne lovi și umili chiar la ori ce ocasie, așa ca pe d’uă parte era la mijloc cestiunea Du­nării, ci pe d’aîta un sistem întreg de vec­­sațiuni. Cel antei semnat pe calea acesta din partea Austro-Ungariei ni-î da la Ițcani. Acest fapt nu s’ar fi întămplat déca n’am fi lăsat ca vama nostră romanesca să fie pe pământul Austro-Ungar. Pe când s’a în­tămplat acest incidinte, pe când funcțio­narii noștri erau­ duși și arestați la Sucéva, la Iași se serba sărbătorea lui Ștefan cel Mare, a marelui erou al Moldovei, al că­rui scaun din vechime era la Sucéva. C­­raterele amintesce incidentul produs cu o­­casiunea acelei serbări și cuvintele rostite de d. P. Grădișteanu. Furtuna s’a rădicat de vecinii noștri, nu­mai spre a provoca un incident cu ocasiu­nea căruia d. ministru de externe a dat uă notă în manele ministrului austriac din Bu­­curesci, uă notă care jicnesce în gradul cel mai mare simțimintele cele mai scumpe târei nu numai de patriotism, ci de dem­nitate națională. Prin acea notă nu se fac numai scuze, ci se amestecă chiar numele Maiestăți Sale Regele. Ministrul a făcut un mare greșelă când a amestecat acest nume într’un cestiune a­­tât de delicată. D. ministru de externe spune ca nu a­­vem dreptul de a ne servi de cuvântul de Rege, și acesta în­să notă adresată mi­nistrului Austro-Ungar. Vorbind de călătoria Regelui la Viena și Berlin și d’a d-luî Brătianu la Gastein și Viena, ci sea credea ca nici uă dată că vi­­sită nu procedeză uă înțelegere, ci tot­d’a­­na înțelegerea precedăză visita. Motivul care 1 a dat d. prim-ministru în răspunsul său la interpelarea d-lui Stolo­­janu nu pare temeinic. Cum ? D. prim-mi­­nistru voiagază pentru bâi, în drum se în­­tălnesce —din întâmplare negreșit—eu un diplomat german care spune d-lui prim-mi­nistru ca tota lumea este în contra nostră, de­ore­ce voim să trecem Carpații sau Du­nărea. Și când d. ministru protestă, diplo­matul îî replică ca am votat 500 milione pentru fortificația Bucurescilor. Cum, acesta este un motiv de a face pe M. S. Regele se căsătorască ? D. prim-ministru, răspunzând d-lui Sto­­lojanu, a zis : „Eu am luat de macsimă cuvintele ropatite îții d­upă rânduri de prin­cipele Bismarck, și Zic , noi suntem pentru pace și ori­cine ar provoca resbelul sau va face invasiune, vom fi inimicii lui.“ Aceste cuvinte au fost spuse în mod a­­menințător, ceea ce nu este nemerit pentru declarări de pace. Singurul resultat practic ce ar putea a­­duce țârei călătoria M. Sele și a d-lui prim­­ministru ar fi restabilirea bunelor raporturi cu Austro-Ungaria, daca ar fi adus acest resultat definitiv, categoric, fară reserve, ar fi mult și n’ar mai fi făcut acesta a doua parte a interpelării. Dar d-sea susține, cu tóte declarațiunile ce s’au­ făcut, ca rapor­turile cele bune nu s’au­ stabilit încă și póte dovedi acesta prin fapte. Pentru ca se dispară neînțelegerile din­tre noi și Austro-Ungaria, trebuie să dis­pară obiectul neînțelegerilor ; cât timp o­­biectul neînțelegerilor va exista, bunele ra­ I­­porturi nu sunt stabilite. Ceea ce ne desparte azi este cestiunea Dunării. I Obiectul cel mare al litigiului care ne-a­­ separat pe noi de Austria și care a dat­­ nascere la atâtea discusiuni, acela ca Aus­­­­tria se nu intre în comisiunea miestă, acela I I supt d. Statescu rămâne neatins. Imediat după venirea d-lui Sturdza ve­ I dem­nă notă din partea n­oului ministru­­ de externe în care se face uă concesiune și în privința acesta, d. ministru admite ca din comisiunea dunărenă să intre în comi­siunea miestă dupî membrii, unul ă tour de role, și altul ca delegat permaninte al co­­misiunii dunărene, pentru cât timp va ține comisiunea... I Va se zică după cea din urma conce­­­­siune Austria intră definitiv ca delegat per­­­ maninte al comisiunii dunărene în comisiu­­i­nea miestă, lucru ce până la venirea d-lui I . Sturdza nu concedasem. Póte ea cestiunea de formă este salvată, c cestiunea de fond cum ne-o închipuim noi este tranșată, și tranșată în contra nostră. Acesta am ZS-o incidental ca să trag uă linie de demarcațiune între cestiunea până unde a mers d. Stătescu cu ferma se h­o­­tărîre și între un pas maî nainte care-1 face , d. ministru de externe actual. Déca cestiunea remâne întrega între noî, cum e cu putință înțelegerea? Din Cartea verde se vede ca cestiunea Dunării e perdută pentru noi, după decla­­rațiunea comitelui Kalnoky să vede ca Ges­tiunea Dunării române în privința aplică­rii în suspens. Va să­­ facă o c cestiune a­­mănată, nu este resolvată. Va se Zi că o­­biectul litigiului nu a dispărut? Atunci cum e cu putință înțelegerea ? Conchizând, oratorele­gice : In ceea ce privesce situațiunea interioră ea observ uă linie care, după mine, nu pate să ne ducă la întărirea regimului cons­­i­tituțional, uă linie care nu pate să aducă uă îmbunătățire în administrațiune și uă întărire în respectul legilor. De altă parte, în politica externă, ved un fel de trecere de la uă atitudine la alta, ved óre­ care schimbări formulate, de­venite caracteristice ; înse, în realitate nu ved nici uă soluțiune practică și acesta n’o ved nici în perspectivă. De aceea aștept pe d. prim-ministru ca să bine-voiască a ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Urmarea ședință de la 22 Noembre 1883. Am dat în numărul de la 22 Noembre, în ultime serii, un resumat din partea ăn­tei a discursului d-lui Panu. Monitorul pu­blicând numai acî urmarea acelui­ discurs, n’am putut pune acum da sema de a doua parte pe care o resumam aci. D. Panu, abordând politica esternă a gu­vernului, crede câ dânsul n’a ținut necon­tenit­­ă linie fermă și prudinte. Purtarea guvernului este forte confusă. Relațiunile nóstre, mai cu sema cu impe­riul Austro Ungar, au avut după fase. Fa­­sa ănteia este forte încordată, fasa a duoa este de raporturi dulci, blânde, domele, mai mult de­cât domele. Fasa ănteia este fasa de mândrie, de independință și trebue să o spunem, și de o provocare chiar pene la ore­care punt. Este epoca eroică a poli­ticei nóstre esterne. Fasa a duoa este e­­poca de cuminție, ași putea-o compara cu un bătrân care deja nu mai are nici uă i­­lusiune, nici puterea de a mai lupta, care a avut decepțiuni în tot ce a întreprins și în asemene stare de spirit se lasă tîrît de eveniminte. Fasa anteia a început la 1881 cu oca­siunea Mesagiului regal câtre Cameră, în care este pasagiul următor : „îngrijirile cari au deșteptat în țară ces­tiunea Dunării... (Citesce). Limbagiul este fórte ferm; sunt lăsate chiar regulele diplomației, ale meșteșugirii fraselor de a sei să spue un lucru fară să-l spună în formă. S’a cTLis ea s’a tradus în franțuzesce téti vorbele „supt cuvent“ prin cuvintele „spus pretexte“, în realitate toți seim câ nu este mai nici uă deosebire. De aici începe tasa raporturilor încor­date. S’a mai aplanat lucrurile în urma unei declarațiuni ce d. prim-ministru a făcut în Cameră, prin care lăuda dinastia Habsbur­­gilor. Raporturile nu puteau să se îmbunătă­­țăscă și din alte motive : că dată cu decla­­rațiunea acesta din Mesagia, sau ceva mai nainte, cestiunea Dunării venise pe tapet și de atunci de la 1881 a ținut pene mai a­­cum căte­va luni. Austro-Ungaria iritată, die, de resistența

Next