Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)
1885-06-25
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deto » . » s III.................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jiarului. IN PARIS, la Havas, Lafitte et C-nie, 8, Place de la Renrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — ■ [UNK] Wi 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI. 10. —Fundatore: C. A. ROSETTI Era XTXTInSTEA. ( B ) Directore: VINTILA C. ROSETI Luminézate și vel fi; abonamente a Ib Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei , lunii 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANM, la administrațiunea diarului și oficiale poștale. LTM la Havas- Laffite e t C-nie, 8. Place de la Bourse. it JENA’ ^ d‘ B' G' Popovicî- 15, Bleischmarkt.. ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — 25 CIRESAR 7 CUPTOR Greblă de tipar ! Acesta e cuvântul inventat, de sistema nostru constituțională și întrebuințat pentru a acoperi când neșciința, când fanfaronada și uneori chiar inepția. Us și abus se face de el, când guvernul e silit se recunoscă c’a greșit, dar nu vrea, sau nu-i convine să-și mărturască greșala. Se dam exemple. Un ministru, cel mai însemnat dintre toți, cel care ca un alt Jupiter tonans, lega și deslega totul și fară a cârui învoire nimic nu se póte face, rostesce în Cameră, în audul a peste una sută de deputați și a unui numeros public, cuvinte care produc sensațiune în lumea diplomatică. Sensațiunea se manifestă printr’uă cerere de esplicațiuni din partea puterei d’al câreia suveran se vorbise. Și ministrul atot scriitor și departe și adânc prevăzător, nu găsesce alt mijloc de scusă decât d’a afirma c’a fost greșită de tipar, câ Monitorul i-a reprodus râu cuvintele. Se publică în Monitor un tarif general, întocmit conform legii din 22 Marte 1885. Cei interesați, îndată ce-1 citesc, alergá, protestă și dovedesc cu greșite tariful în forte multe din disposițiunile lui. Li se recunosce dreptatea, seotărasce a li se da satisfacere și a doua zi. Monitorul anunță ca s’au comis erori în tarif și-l publică din nou cu multe și însemnate modificări. Greșala de tipar a devenit deci țapul-emisar al sistemei nóstre constituționale. Aceste proceduri nu ne-ar atrage de loc atențiunea, decâ—repetate necontenit—n’ar ajunge a ne compromite în ochii străinilor, cu care suntem în relațiuni, făcându-I se véde și să se încredințeze cu cu ușurință culpabilă sĕ procede, chiar în cestiunile de cel mai mare interes. Intr’adevĕr, ce om serios pute va crede ca bieții tipografi ai Monitorului oficial au putut preface și schimba discursul primului-ministru din Cameră și a-l înlocui cu un altul care să atingă susceptibilitatea unei mari puteri străine? cine asemene póte crede ca aceiași lucrători de la Monitor și-a fi permis a-și face oă petrecere, schimbând aprope jumătate din cifrele tarifului general? Nimeni și prin urmare scula publicată de Monitor, fară a convinge pe cineva, nu va face decât să încredințeze pe toți, și mai cu osebire pe omenii cuminte, ca procedeui cu ușurință și fară seriositate, chiar în împregiurârile în care se cere judecată limpede și sanatósá. Semnalam, cu părere de rea, aceste ciudate procederi, câci ele compromit nu numai pe guvern, ci și țara, lăsând să se creda câ n’am fi capabili d’a lucra cu mai multă pricepere, cunoscință și inteligință. Le semnalăm cu speranța ca în regiunile guvernamentale, se va înțelege în sfîrșit cât de ridicol, cât de rușinos și umilitor este d’a se urma astfel și ca se va începe a se procede cu mai multă seriositate. Altă greșală... de tipar. O numim de tipar, deși ea e de logică, deși dovedesce ca glumă se face la guvern cu lucrurile cele mai seriose, deși în sfârșit, ea atinge în mod grav chiar constituțiunea țeni. O numim, cu tote acestea, greșelă de tipar, fiind câtietul tipar, pe care luptau să-l sugrume sublimii noștri guvernanți, a devenit acum pavăza lor, singura lor pavază, de când iubirea națiunii i-a părăsit do uă dată cu părăsirea de către dânșii a principiilor ce profesau și în virtutea cărora au venit la putere. E ce în ce constă acea „greșală de tipar. “ Monitorul de Duminecă anunță ca tariful general se pune în aplicare, în realitate, cu 40 de cile după promulgare. A fost promulgat la 19 iunie ; cele 40 cile se împlinesc la 29 Iulie. Deci, numai din acea zi tariful general se va aplica mărfurilor ce vin din statele ce n’au convențiuni comerciale cu România. Recunoscem ca era necesar ca să se lase comercialul orecare timp , trebuia ca mărfurilor pornite, mărfurilor comandate chiar, în momentul promulgării noului tarif, să li se permită intrarea, în condițiunile anteriore lui. Și guvernul ar fi trebuit să stie acesta mai nainte de oricine, cǎci pentru ocrotirea intereselor publice e chemat el în capul țârii. Dar așea cum s’a luat, acésta măsura este uă condamnare pentru guvern, câci ea calcă, în mod vădit, uă lege votată de parlamentul țârii. E că, într’adevăr, testul legii promulgată la 22 Martie 1885. Art. 1. Legea din 25 Iuliu 1878 este și rămâne abrogată. Art. 2. Până la promulgarea unui nou tarif general pentru drepturile vamale se va pune în aplicațiune tariful autonom din 16 Mai 1876. Art. 3. Guvernul are facultatea de a modifica compunerea și clasificațiunea articolelor, de a înlocui tacsele ad-valorem prin tacae specifice pe greutate și de a spori drepturile ticsate prin acest tarif până la cel mult 50 la sută asupra valorii mărfurilor, pentru tote articolele ce sunt tacsate pe uă basă inferiorii acestei cifre. Nici uă modificațiune nu se pote introduce în tacsarea articolelor care prin tariful autonom sunt impuse pe o bază superioră cifrei de 50 la aută asupra valorei lor. Valorile ce vor avea în vedere la sporirea tacșelor vor fi cele stabilite de comisiunea de valori de pe lângă ministerul financelor. Modificațiunile introduse în tarife se vor supune Corpurilor legiuitare în prima sesiune ce va urma după decretarea lor. Art. 4. Disposițiunile legei de față vor intra în vigore la 1 Iuliu 1885. După art. 4, tariful general, modificat în conformitate cu disposițiunile acestei legi, trebuia a se pune neapărat în aplicare la 1 Iuliu 1885. Încă vă déja recunoscem ca trebuia să se lase timp comerciului d’a se orienta și acesta s’ar fi putut face, doborând și publicând tariful cu uă lună mai nainte. Dar data de 1 Iuliu e fatală, e ficiată de lege. De unde luat-a guvernul dreptul și puterea d’a suspenda punerea în aplicare a unei legi ? de unde acesta strania cutezare ? Tot tiparul are e de vină decá guvernul și însărcinații cu întocmirea tarifului nu s’au gândit ca trebuie sé lase orecare timp de la promulgarea lui până la aplicare ? tot lucrătorul tipograf fi va țapul emisar al călcării de lege, pe care o face neapărată lipsa de gândire matură ? Reservându-ne de a reveni asupra tarifului general, ne mulțămim a semnala pentru astăzi însemnătatea ce da guvernul greșelei de tipar și a ruga din nou pe toți , producători și consumatori, să studie cu atențiune acest tarif, să-i discute, să propună îmbunătățiri , pentru ca nu cumva, din causa vr’unei nouă greșeli de tipar să ajungem a vedea ca și din ceea ce el are bun nimic n’a mai rămas. Când greșala de tipar suprimă discursuri întregi , când modifică tarife, care crează situațiuni economice și chiar conflicte diplomatice; e firesc să ne temem de ea ca de foc , caci , supt protestul greșelei de tipar, după cum se vede, totul se pate, totul e permis, în țara nostra, supt guvernul actual. Să ne deschidem dor ochii în patru. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 4 iulie.— Comisiunea numită de Cameră pentru a studia proiectul de lege înfățișat de guvern, în privința unei rădicări a tarifelor vamale, după ce a ascultat pe d. Freycinet, președintele consiliului, a aprobat proiectul autorizând guvernul să ridice drepturile asupra productelor de provenință română. Berlin, 4 Iulia. — Diarele și depeșile venite din Germania Ție câ este încă îndoiasă călătoria împăratului la Gastein. Viena, 4 Iuliu. — Doui oficiali bulgari, d-niî Galopoff și Sapunoff, au fost arestați aci pentru ca voiau să vândă una din obigațiunile Creditului funciar urban, furate de câtva timp la Giurgiu. Madrid, 4 Iuliu. Aprope 1300 cașuri de holeră, din cari 650 morți, se constată în fiecare zi în provinciile din sudul Spaniei, mai cu semn în provincia Valencia. Câteva cașuri au mai fost constatate în Saragosa și Tarragona. Paris, 5 iulie. — că depeșă a generarelui de Courcy, datată din Hue, anunță câ în noptea ce a urmat sosirea sale a fost atacat pe neașteptate de garnisana anamită, dar ca năvălitorii au fost respinși. Generarele adaugă ca nu este îngrijit, și câ a luat tóte măsurile trebuinciose pentru apărarea escortei sale. * Atena, 5 Iuliu. — Regele Greciei va pleca în curând la Wiesbaden. D. Delyanis va fi însărcinat cu regența regatului în timpul cât va lipsi Suveranul. Atena, 5 Iuliu — P- Calliphronas, candidat ministerial, a fost ales președinte al Camerei cu 146 voturi contra 60. Viena, 5 Iuliü. — Principesa Elisa, fiica marelui Duce, făcând uă preumblare călare, însoțită de tatăl iei, a cădut și și-a lovit capul. Viena, 5 Iuliü.—Cei doui oficiali bulgari arestați aci pentru ca au voit să vândă nișce obligațiuni ale „Creditului funciar urban din Bucuresci“, furate la Giurgiu, au declarat ca au cumpărat aceste valori de la un biuron de schimb din Bulgaria. Nu mai este deci nici uă îndoială ca acești oficiali vor fi îndată liberați. Sofia, 5 Iulie.— Corespondintele nostru din Sofia ne depeșază de altă parte câ n’a existat nici undeja în Bulgaria un oficial cu numele de Galopoff, cât despre numitul Sapunoff, a fost supt-locotenent în armata bulgărască, dar a fost exclus în ianuarie 1881 pentru purtare nedemnă. Madrid, 5 Iulie. Numărul deceselor bolerice a fost era de 825 în totă Spania. Constantinopole, 6 Iulia.—Porta a remis ambasadorilor marelor puteri uă circulară, pentru a se plânge de introducerea în Turcia, prin ajutorul birourilor de poștă străine, a cărților, broșurelor și imprimatelor vrăjmașe guvernului turcesc. Sublima Portă cere de la ambasade să bine-voiescá a ordona birourilor lor de poștă respective să supue aceste scrieri censurei turcesci. Este vădit ca acesta este un mijloc pieziș pe care Porta îl întrebuințază pentru a reveni asupra cesti unei deja tranșată a poștelor străine. Dar este absolut neîndoielnic câtă asemenea cerere va fi respinsă fără cercetare. Paris, 6 iulie.—Camera deputaților a ratificat basele tratatului de pace încheiat cu China. Londra, 6 iulia — Camera lordilor. Lordul Salisbury Țice cu Rusia și Engliteza au reînceput negocierile angajate mai nainte, cu dorința mutuală de a ajunge la uă soluțiune amicală. D-sea adaogă ca cestiunea Egipetului va face obiectul unei anchete, că mai nainte de tote trebue să se ocupe de starea finanțelor, după aceea se se reguleze cestiunea politică în Sudan. Dar cercetarea tutor acestor cestiuni va cere neapărat mult timp. Lordul Salisbury lăuda în treacăt sinceritatea medivului. DIN AFARA FRANCIA ziarele radicale din Paris publică programa electorală a „comitatului grupurilor republicane radicale-socialiste din departamentul Senei,“ care nu trebuie confundată cu programa radicalilor publicată zilele trecute și semnată și de d. Clemenceau. Acestă programă cere nu numai modificarea cu totul a Constituțiunei și desființarea Senatului și a președenției Republicei, dor încă și înlăturarea miniștrilor și înlocuirea lor cu funcționari aleși de adunarea națională, care singură va avea dreptul de a-l înlătura. Programa mai cere ca numai națiunea să aibă dreptul a otărî în gestiunile de pace sau de resbel, ca ea să fie datore a îngriji de copii pe tot timpul cât vor învăța și, în fine, cere serviciul militar obligatoriu fară escepțiune și desființarea cu încetul a armatei permanente. ENGLITERA Tate diariile englese nu se ocupă astăzi decât de politica din afară a cabinetului. Principalele sarcini în afară, ale guvernului actual, erise mai zilese trecute lorțul Manners nuoul ministru pentru puștii, este restabilirea ordinei în haosul egiptean și sfîrșirea încordării de la fruntariele afghane, care este atât de periculosâ pentru interesele cele mai vitale din Indii, câci nimeni nu sore încă încărcăturile în care noul cabinet a găsit afacerile din Egipet și Indii. In același timp Morning Post, organul lordului Salisbury, The, cu cestiunea egiptena nu póte fi resolvată decât numai printr’un seriosa ocurjbțiune a Egipetului, care nu se póte efectua case decât numai cu consimțimântul Germaniei, în ale carei nlânî se află cheile situațiunii. De altă parte éasé, găsim în Neue freie Presse urmatórea telegramă ce i se trimite din Paris, cu data de 2 Iulie . Diariile de aici semnalezá scomotul despre oă înăsprire a stării afacerii afghane, și publică chiar seria alărmătore, după care Rusia s’ar fi pregătind pentru estremitate și ar fi gata să pornesca contra Indiilor cu 200,000 soldați și 150,000 omeni reservă. BULGARIA țiarul Neue freie Presse primesce scirea din Sofia, ca șefii partitei liberale din Rumelia Orientală se află actualminte în capitala Bulgariei. Ei au ținut acolo, împreună cu partizanii lor, trei întruniri la care ar fi luat parte și ministrul-președinte d. Karavelov. Se afirmă ca s’a prelucrat un programă de acțiune și co d. Karavelov ar fi dis ca partita pate să conteze pe sprijinul energic al Bulgariei. In același timp i se mai comunică citatului)iar și urmatorele, tot din capitala Bulgariei : După dorința expresă a principelui Alecsandru,i s’au dus ministrul-președinte d. Karavelov și ministrul de resbel principele Cantacuzen la Kiustendil spre a cerceta în personă afacerea disposițiunii de arme din depositul de acolo. De la Kiustendil miniștrii se vor duce la Dupnitza, spre a se informa asupra situațiunii de la fruntaria bulgaro-macedoniană. ROMANIA ȘI FRANCIA piarul le temps, revenind astăzi la nisce simțiminte mai bune facă cu România, recunosce cu vina pentru neînțelegerea ivită între Francia și noi este numai a guvernului francez. E că ce articol publică citatul dar în numărul său de la 2 iuliu : Conflictul comercial dintre Francia și Romănia a intrat într’uă fașă cu totul încordată. D. ministru de comerciü a depus eri, de fapt, la Cameră, un proiect de lege care tinde a impune produselor române importate în Francia un tacșă ce se va putea urca până la 50 la sută asupra valorei lor. Acesta este răspunsul guvernului francez la legea română din 18 Marte trecut, care a lovit cu tacse vamală analoge produsele țărilor ce n’au încheiat convențiuni comerciale cu Romănia. Guvernul nostru, protestând în deșert contra acestei legi, care supune, de la 1 (13) Iulie, tote esportațiunile în România la unul din cele mai aspre regimuri, aotărît să așeze de represalii. Acesta este un resbel de facte vamale. Ne va fi permis să facem orecari reserve asupra acestei situațiuni. Intre Romănia și Francia există uă afinitate atât de naturală, un cuvinte atât de viu de simpatii, nisce simțiminte de amicie reciprocă atât de legitime, încât nu putem vedea decât cu neplăcere ca sunt supuse la orecare încercare relațiunile dintre cele două țări. Nu mai încape îndoială ca adevărata politică este cu totul străină de acesta afacere; nimeni nu se póte înșela în acesta privință. Totuși, acolo unde interesele sunt jicnite, este forte lesne de a face să se nască destinuri sau neînțelegeri regretabile. Cea mai sigură trăsură de unire între popore este tot solidaritatea intereselor. Dar, în adevăr, se pute spune de ce Romănia a voit să isbesc produsele nóstre ? Nu este pre drept ca, la un procedere prein amicală, să răspundem prin asta tot așa ? In teorie, acesta ar fi puntul care ar trebui examinat , dar ar fi mai bine să nu părăsim tărâmul faptelor. Deci se asigură câ noi, din Francia, ne-am înșelat asupra caracterului măsureî luată de guvernul român. D’uă parte, legea de la 18 Marte 1885 n’a fost îndreptată contra Franciei. Acesta este un lege de ordine generală, care lovesce nu pe țăra nostru în particular, ci pe tote Statele care n’au tratat cu Romănia. Ea n’are deci nimic jicnitor pentru Francia, și, fie zis în trecut, guvernul nostru ar fi avut tóte avantagjele déca s’ar fi inspirat de același principiu. Propunând uă lege specială contra produselor române, el pare a voi să facă act de ostilitate contra unei națiuni care este și care trebuie să rămână amica nostra. Uă formulă generală, îmbrățișind tote produsele Statelor care nu ne-ar acorda tratamentul națiunii celei mai favorizate, ar fi dat același resultat, fară a risca d’a crea uă neînțelegere politică. De altă parte, daca guvernul român s’a otărît a lua acesta măsură generală, causa este ca n’a putut sa dobândesca tratatele de pe care umbla. In curs de mai mulți ani, după cum am spus’o și mai zilele trecute, s’au urmat negocieri între România și Francia pentru încheiarea unui tratat de comerciu. Ore România este aceea care a tărăgăit aceste negocieri? Nu este are mai drept să mărturim ca aceste greutăți au venit din parte-ne ? Partita protecționistă din Francia, simțindu-se din ce în ce mai tare, protesta contra regimului tratatelor de comerciu. Spre ce are aceste tratate ? Țicea ea. Spre ce are ne-am lega față cu Statele străine ? Răspunsul este forte ușor astăzil, legându-ne, am fi legat pe alții, și am fi păstrat astfel debușeurile ce puntem amenințațî a perde acum. Greșeala s’a făcut. Cel puțin, daca n’o putem îndrepta de tot, să n’o mai agravam Refuzând României tratatul de comerciu pe care ni-1 cerea, am făcut’o, fără să ne gândim, să-și caute la rândul ei apărarea în regimul protecționist. Astfel ne-am închis noi înșine ușa pe care am voi s’o redeschidem astăzi. L’Indépendance helge se ocupă și el în numărul său de la 30 iunie de acest conflict. După ce povesteșce cum a provenit, citatul Tiar adaogă : Aci nu este vorba decât de neînțelegeri comerciale între cele două țâri; relațiunile lor diplomatice nu sunt câtuși de puțin amenințate, precum nici legăturile de simpatie reciprocă și de amicie ce există de mult între cele două națiuni. Totuși acest conflict este forte regretabil și va putea să aibă urmări supărătore pentru industriile ce schimbau produsele lor între cele două țâri. Industria bonesă, de exemplu, deja atât de încercată în acest moment, va resimți forte acesta lovitură, câci ea exportă mult în România. Să speram ca acest exemplu va servi de secțiune. Măsurile de represalii, în materie economică, sunt la ordinea cjilei cam pretutindeni, de când unele puteri mari au avut tristul euragiu să se întorcă cu două-zeci ani napoi și să revină la sistema tarifelor protecționiste. Acesta emulațiune protecționistă va sfârși prin a face peste putință relațiunile comerciale dintre țari, daca bunul simț nu va începe să predomnească intr’uări. Și atunci va veni liberul schimb în tota întregimea lui, fără restricțiuni și fară limită. In fine Neue freie Presse, după ce reproduce în întregul ser uă corespondință adresată din Paris ziarului le Semaphore din Marsilia în care se zice între altele câ Romănia pune acum în aplicare legea de la 18 Marte numai spre a veni în avantagiul Austro-Ungariei și Germaniei, apoi răspunde la acesta afirmațiune cu urmatorele rînduri : Părerea ca Romănia a luat uă atitudine ofensivă faciă cu Francia, numai și numai spre a favoriza pe Austria și Germania, se vede în tote espunerile francese. Și totuși nimic nu este mai greșit ca acesta părere. Din contră, avem tote motivele de a presupune ca aci nu este vorba decât de un prolog la tote acele măsuri represive ce Romănia plănuieșe o faciă cu Austro-Ungaria, la cas când n’ar ajunge la uă înțelegere cu monarhia nóstra. Romănia nu se interesă nici de stabilirea unor tarife vamale protecționiste, nici de crearea de favoruri pentru cutare sau cutare Stat, ci numai de salvarea exportului seu de grâne și vite. Și find câ tóte statele opun greutăți acestui interes, se pare ca România voiesce a recurge la un politică de represiune fâră sémn, care va fi tot atât de vetumatare pentru Romănia cât și pentru protificii sei economici. Se pare ca actuala poitică comercială se resolvă numai prin asemene scene de răsbunare. Protecționismul isoleza de fapt statele și le conduce la oă întrecere pentru distrugerea economiei naționale. * SCIRI D’ALEDILEI M. S. Regele a plecat Duminică diminața cu un tren special care a pornit din gara Cotroceni la ora 7 dimiața. M. S. Regele a fost însoțit până la Sinaia de d. Ion Câmpineanu, ministrul afacerilor străine și de d. G. Cantacuzin, directorele căilor ferate române. * * * Din Focșani ni se scrie ca la 22 Iunie s’a dat uă serată musicală în salonul otelului Herman, în beneficiul d-șorei Elena Hristodor, cu concursul d-lor Lucio și Ratti. D-șora Hristodor a cântat cavatinele din Traviata, Huguenoții, Ernani, etc. d. Lucio Chanson de Mignon, d-nii Ratti și Lucio, duetul de Beriot pentru piano și violină. Publicul a aplaudat forte mult pe acesti artiști. * * Agenția Havas ne comunică urmatorea disposițiune luată de guvernul nostru : „Consiliul de miniștrii a luatotărârea urmatore în privința aplicării noului tarif general al vămilor : „Mărfurile provenind din țârile cari n’au tratate de comercia cu România vor beneficia în timp de 40 zile, începând de la data promulgării noului tarif (19 lunie, 1 iulie) de disposițiunile regimului convențional actual, numai ca ele să fi fost espediate înainte de data promulgării, sau cel mai târiu în cele deceniile ce vor urma după acesta dată. „Comercianții vor trebui să probeze, prin mijlocul registrelor lor ținute conform legei, cumisele mărfuri au fost comandate la uă dată anterior aceleia a promulgării. „Data espectârii acestor mărfuri vor fi probată prin frakturi„La espirarea germenului mai sus citat de 40 zile, adică de la 29 Iulie, 9 August, noul tarif general va fi aplicat față cu tote țârile ce n’au convențiune comercială cu România“. *X * Să spune Curierului Mehedințului câ prefectul districtului, însă adresă oficială, ar fi scris unei autorități care i se plângea ca nu găsesce în comunele județului nici primari, nici consilieri, ca: „pe viitor să-mi arătați zilele când și unde veniți spre a da ordin ca autoritățile să fie complecte!?...* * * * . D. S. Mihălescu, directorele Eforiei spitalelor civile din Bucuresci, a plecat o zi de diminață la Aix-les-Bains împreună cu d-na Mihălescu. * * * *