Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)

1885-06-25

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deto » . » s III.................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Jiarului. IN PARIS, la Havas, Lafitte et C-nie, 8, Place de la Renrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — ■ [UNK]­ Wi 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI. 10. —­Fundatore: C. A. ROSETTI Era XTXTInSTEA. ( B ) Directore: VINTILA C. ROSETI Luminéza­te și vel fi; a­bonamente a Ib Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei ,­­ lunii 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANM, la administrațiunea d­iar­ului și oficiale poștale. LTM la Havas- Laffite e t C-nie, 8. Place de la Bourse. it JENA’ ^ d‘ B' G' Popovicî- 15, Bleischmarkt.. ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — 25 CIRESAR 7 CUPTOR Greblă de tipar ! Acesta e cuvântul inventat, de sis­tema nostru constituțională și între­buințat pentru a acoperi când neș­­ciința, când fanfaronada și une­ori chiar inepția. Us și abus se face de el, când guvernul e silit se recunoscă c’a greșit, dar nu vrea, sau nu-i convine să-și mărturască greșala. Se dam exemple. Un ministru, cel mai însemnat dintre toți, cel care ca un alt Ju­piter tonans, lega și deslega totul și fară a cârui învoire nimic nu se póte face, rostesce în Cameră, în audul a peste una sută de deputați și a unui numeros public, cuvinte care produc sensațiune în lumea diplo­matică. Sensațiunea se manifestă printr’uă cerere de esplicațiuni din partea pu­­terei d’al câreia suveran se vorbise. Și ministrul a­tot scriitor și de­parte și adânc prevăzător, nu gă­­sesce alt mijloc de scusă de­cât d’a afirma c’a fost greșită de tipar, câ Monitorul i-a reprodus râu cuvin­tele. Se publică în Monitor un tarif ge­neral, întocmit conform legii din 22 Marte 1885. Cei interesați, îndată ce-1 citesc, alergá, protestă și dovedesc cu gre­șit­e tariful în forte multe din dis­­posițiunile lui. Li se recunosce dreptatea, se­otă­­rasce a li se da satisfacere și a doua zi. Monitorul anunță ca s’au comis erori în tarif și-l publică din n­ou cu multe și însemnate mo­dificări. Greșala de tipar a devenit deci ța­­pul-emisar al sistemei nóstre consti­tuționale. Aceste proceduri nu ne-ar atrage de loc atențiunea, decâ—repetate ne­contenit—n’ar ajunge a ne compro­mite în ochii străinilor, cu care sun­tem în relațiuni, făcându-I se véde și să se încredințeze cu cu ușurință culpabilă sĕ procede, chiar în cestiu­­nile de cel mai mare interes. Intr’adevĕr, ce om serios pute­ va crede ca bieții tipografi ai Monitoru­lui oficial au putut preface și schim­ba discursul primului-ministru din Ca­meră și a-l înlocui cu un altul care să atingă susceptibilitatea unei mari puteri străine? cine asemene póte crede ca aceiași lucrători de la Monitor și-a fi permis a-și face oă petrecere, schimbând a­­prope jumătate din cifrele tarifului general? Nimeni și prin urm­are scula pu­blicată de Monitor, fară a convinge pe cine­va, nu va face de­cât să în­credințeze pe toți, și mai cu osebire pe omenii cu­minte, ca procedeui cu ușurință și fară seriositate, chiar în împregiurârile în care se cere ju­decată limpede și sanatósá. Semnalam, cu părere de rea, a­­ceste ciudate procederi, câci ele com­promit nu numai pe guvern, ci și țara, lăsând să se creda câ n’am fi capabili d’a lucra cu mai multă pri­cepere, cunoscință și inteligință. Le semnalăm cu speranța ca în regiunile guvernamentale, se va în­țelege în sfîrșit cât de ridicol, cât de rușinos și umilitor este d’a se ur­ma ast­fel și ca se va începe a se procede cu mai multă seriositate. Altă greșală... de tipar. O numim de tipar, de­și ea e de logică, de­și dovedesce ca glumă se face la guvern cu lucrurile cele mai seriose, de­și în sfârșit, ea atinge în mod grav chiar constituțiunea țeni. O numim, cu tote acestea, gre­­șelă de tipar, fiind câ­tietul tipar, pe care luptau să-l sugrume sublimii noștri guvernanți, a devenit acum pavăza lor, singura lor pavază, de când iubirea națiunii i-a părăsit do uă dată cu părăsirea de către dânșii a principiilor ce profesau și în virtutea cărora au venit la putere. E ce în ce constă acea „greșală de tipar. “ Monitorul de Duminecă anunță ca tariful general se pune în aplicare, în realitate, cu 40 de ci­le după pro­mulgare. A fost promulgat la 19 iunie ; cele 40 c­ile se împlinesc la 29 Iulie. Deci, numai din acea­­ zi tariful general se va aplica mărfurilor ce vin din statele ce n’au convențiuni comerciale cu România. Recunoscem ca era necesar ca să se lase comercialul ore­care timp , trebuia ca mărfurilor pornite, măr­furilor comandate chiar, în momen­tul promulgării noului tarif, să li se permită intrarea, în condițiunile an­­teriore lui. Și guvernul ar fi trebuit să stie acesta mai nainte de ori­cine, cǎci pentru ocrotirea intereselor publice e chemat el în capul țârii. Dar așea cum s’a luat, acésta măsura este uă condamnare pentru guvern, câci ea calcă, în mod vădit, uă lege votată de parlamentul țârii. E că, într’adevăr, testul legii pro­mulgată la 22 Martie 1885. Art. 1. Legea din 25 Iuliu 1878 este și rămâne abrogată. Art. 2. Până la promulgarea unui n­ou tarif general­­ pentru drepturile vamale se va pune în aplicațiune tariful autonom din 16 Mai 1876. Art. 3. Guvernul are facultatea de a modifica compunerea și clasificațiunea ar­ticolelor, de­ a înlocui tacsele ad-valorem prin tacae specifice pe greutate și de­ a spori drepturile ticsate prin acest tarif până la cel mult 50 la sută asupra va­lorii mărfurilor, pentru tote articolele ce sunt tacsate pe uă basă inferiorii acestei cifre. Nici uă modificațiune nu se pote intro­duce în tacsarea articolelor care prin ta­riful autonom sunt impuse pe o­ bază superioră cifrei de 50 la aută asupra va­­lorei lor. Valorile ce vor avea în vedere la spo­rirea tacșelor vor fi cele stabilite de co­­misiunea de valori de pe lângă ministe­rul financelor. Modificațiunile introduse în tarife se vor supune Corpurilor legiuitare în pri­ma sesiune ce va urma după decretarea lor. Art. 4. Disposițiunile legei de față vor intra în vigore la 1 Iuliu­ 1885. După art. 4, tariful general, modi­ficat în conformitate cu disposițiunile acestei legi, trebuia a se pune nea­părat în aplicare la 1 Iuliu 1885. Încă vă déja recunoscem ca tre­buia să se lase timp comerciului d’a se orienta și acesta s’ar fi putut face, doborând și publicând tariful cu uă lună mai nainte. Dar data de 1 Iuliu e fatală, e ficiată de lege. De unde luat-a guvernul dreptul și puterea d’a suspenda punerea în aplicare a unei legi ? de unde acesta strania cutezare ? Tot tiparul are e de vină decá gu­vernul și însărcinații cu întocmirea tarifului nu s’au gândit ca trebuie sé lase ore­care timp de la promul­garea lui până la aplicare ? tot lucrătorul tipograf fi­ va țapul emisar al călcării de lege, pe care o face neapărată lipsa de gândire matură ? Reservându-ne de a reveni asupra tarifului general, ne mulțămim a sem­nala pentru astă­zi însemnătatea ce da guvernul greșelei de tipar și a ruga din nou pe toți , producători și consumatori, să studie cu aten­țiune acest tarif, să-i discute, să pro­pună îmbunătățiri , pentru ca nu cum­va, din causa vr’unei nouă gre­șeli de tipar să ajungem a vedea ca și din ceea ce el are bun nimic n’a mai rămas. Când greșala de tipar suprimă dis­cursuri întregi , când modifică tarife, care crează situațiuni economice și chiar conflicte diplomatice; e firesc să ne temem de ea ca de foc , caci , supt protestul greșelei de tipar, după cum se vede, totul se pate, totul e permis, în țara nos­tra, supt guvernul actual. Să ne deschidem dor ochii în patru. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 4 iulie.— Comisiunea numită de Cameră pentru a studia proiectul de lege înfățișat de guvern, în privința unei ră­­dicări a tarifelor vamale, după ce a as­cultat pe d. Freycinet, președintele con­siliului, a aprobat proiectul autorizând guvernul să ridice drepturile asupra pro­ductelor de provenință română. Berlin, 4 Iulia. — Diarele și depeșile venite din Germania Ție câ este încă în­­doiasă călătoria împăratului la Gastein. Viena, 4 Iuliu. — Doui oficiali bulgari, d-niî Galopoff și Sapunoff, au fost ares­tați aci pentru ca voiau să vândă una din ob­igațiunile Creditului funciar urban, furate de cât­va timp la Giurgiu. Madrid, 4 Iuliu.­ Aprope 1300 cașuri de holeră, din cari 650 morți, se constată în fie­care zi în provinciile din sudul Spaniei, mai cu semn în provincia Va­lencia. Câte­va cașuri au mai fost con­statate în Saragosa și Tarragona. Paris, 5 iulie. — că depeșă a genera­­relui de Courcy, datată din Hue, anunță câ în noptea ce a urm­at sosirea sale a fost atacat pe neașteptate de garnisana anamită, dar ca năvălitorii au fost res­pinși. Generarele adaugă ca nu este în­grijit, și câ a luat tóte măsurile trebu­­inciose pentru apărarea escortei sale. * Atena, 5 Iuliu. — Regele Greciei va pleca în curând la Wiesbaden. D. Dely­­anis va fi însărcinat cu regența regatu­lui în timpul cât va lipsi Suveranul. Atena, 5 Iuliu — P- Calliphronas, can­didat ministerial, a fost ales președinte al Camerei cu 146 voturi contra 60. Viena, 5 Iuliü. — Principesa Elisa, fiica marelui Duce, făcând uă preumblare că­lare, însoțită de tatăl iei, a căd­ut și și-a lovit capul. Viena, 5 Iuliü.—Cei doui oficiali bul­gari arestați aci pentru ca au­ voit să vândă nișce obligațiuni ale „Creditului funciar urban din Bucuresci“, furate la Giurgiu, au declarat ca au cumpărat a­­ceste valori de la un biuron de schimb din Bulgaria. Nu­ mai este deci nici uă îndoială ca acești oficiali vor fi îndată liberați. Sofia, 5 Iulie.— Corespondintele nostru din Sofia ne depeșază de altă parte câ n’a existat nici un­deja în Bulgaria un oficial cu numele de Galopoff, cât despre numitul Sapunoff, a fost supt-locotenent în armata bulgărască, dar a fost exclus în ianuarie 1881 pentru purtare nedemnă. Madrid, 5 Iulie.­ Numărul deceselor b­olerice a fost era de 825 în totă Spania. Constantinopole, 6 Iulia.—Porta a re­mis ambasadorilor marelor puteri uă cir­culară, pentru a se plânge de introduce­rea în Turcia, prin ajutorul birourilor de poștă străine, a cărților, broșurelor și imprimatelor vrăjmașe guvernului turcesc. Sublima­ Portă cere de la ambasade să bine-voiescá a ordona birourilor lor de poștă respective să supue aceste scrieri censurei turcesci. Este vădit ca acesta este un mijloc pieziș pe care Porta îl întrebuințază pen­tru a reveni asupra cesti un­ei deja tran­șată a poștelor străine. Dar este abso­lut neîndoielnic câ­tă asemenea cerere va fi respinsă fără cercetare. Paris, 6 iulie.—Camera deputaților a ratificat basele tratatului de pace înche­iat cu China. Londra, 6 iulia — Camera lordilor. Lordul Salisbury Țice cu Rusia și­­ En­­gliteza au reînceput negocierile angajate mai nainte, cu dorința mutuală de a a­­junge la uă soluțiune amicală. D-sea a­­daogă ca cestiunea Egipetului va face o­­biectul unei anchete, că mai nainte de tote trebue să se ocupe de starea finanțe­lor, după aceea se se reguleze cestiunea politică în Sudan. Dar cercetarea tutor acestor cestiuni va cere neapărat mult timp. Lordul Salisbury lăuda în treacăt sinceritatea medivului. DIN AFARA FRA­NCIA z­­iar­ele radicale din Paris publică programa electorală a „comitatului grupurilor republicane radicale-soci­­aliste din departamentul Senei,“ care nu trebuie confundată cu programa radicalilor publicată­­ zilele trecute și semnată și de d. Clemenceau. Aces­­tă programă cere nu numai modifi­carea cu totul a Constituțiunei și desființarea Senatului și a președen­­ției Republicei, dor încă și înlătu­rarea miniștrilor și înlocuirea lor cu funcționari aleși de adunarea națio­nală, care singură va avea dreptul de a-l înlătura. Programa mai cere ca numai națiunea să aibă dreptul a o­­tărî în gestiunile de pace sau de res­­bel, ca ea să fie datore a îngriji de copii pe tot timpul cât vor învăța și, în fine, cere serviciul militar o­­bligatoriu fară escepțiune și desfiin­țarea cu încetul a armatei perma­­nente. ENGLITERA Tate diariile englese nu se ocupă astă­­zi de­cât de politica din afară a cabinetului. Principalele sarcini în afară, ale gu­vernului actual, erise mai zilese trecute lorțul Manners nuoul ministru pentru p­uștii, este restabilirea ordinei în h­ao­­sul egiptean și sfîrșirea încordării de la fruntariele afghane, care este atât de pe­­riculosâ pentru interesele cele mai vitale din Indii, câci nimeni nu sore încă în­cărcăturile în care n­oul cabinet a găsit afacerile din Egipet și Indii. In același timp Morning Post, or­ganul lordului Salisbury, Th­e, cu ces­tiunea egiptena nu póte fi resolvată de­cât numai printr’un seriosa ocu­­rjbțiune a Egipetului, care nu se póte efectua case de­cât numai cu consimțimântul Germaniei, în ale ca­rei nlânî se află cheile situațiunii. De altă parte éasé, găsim în Neue freie Presse urmatórea telegramă ce i se trimite din Paris, cu data de 2 Iulie . Diariile de aici semnalezá scomotul des­pre oă înăsprire a stării afacerii afghane, și publică chiar seria alărmătore, după care Rusia s’ar­­ fi pregătind pentru es­­tremitate și ar fi gata să pornesca con­tra Indiilor cu 200,000 soldați și 150,000 omeni reservă. BULGARIA ț­iarul Neue freie Presse primesce scirea din Sofia, ca șefii partitei li­berale din Rumelia Orientală se află actualminte în capitala Bulgariei. Ei au ținut acolo, împreună cu parti­­zanii lor, trei întruniri la care ar fi luat parte și ministrul-președinte d. Karavelov. Se afirmă ca s’a prelu­crat un programă de acțiune și co d. Karavelov ar fi dis ca partita pate să conteze pe sprijinul energic al Bulgariei. In același timp i se mai comunică citatului­­)iar și urmatorele, tot din capitala Bulgariei : După dorința expresă a principelui A­­lecsandru,i s’au dus ministrul-președinte d. Karavelov și ministrul de resbel princi­pele Cantacuzen la Kiustendil spre a cer­ceta în personă afacerea disposițiunii de arme din depositul de acolo. De la Kius­tendil miniștrii se vor duce la Dupnitza, spre a se informa asupra situațiunii de la fruntaria bulgaro-macedoniană. ROMANIA ȘI FRANCIA piarul le temps, revenind astă­zi la nisce simțiminte mai bune fac­ă cu România, recunosce cu vina pen­tru neînțelegerea ivită între Francia și noi este numai a guvernului fran­­cez. E că ce articol publică citatul­­ d­ar în numărul său de la 2 iuliu : Conflictul comercial dintre Francia și Romănia a intrat într’uă fașă cu totul încordată. D. ministru de comerciü a de­pus eri, de fapt, la Cameră, un proiect de lege care tinde a impune produselor române importate în Francia un tacșă ce se va putea urca până la 50 la sută a­­supra valorei lor. Acesta este răspunsul guvernului francez la legea română din 18 Marte trecut, care a lovit cu tacse vamală analoge produsele țărilor ce n’au încheiat convențiuni comerciale cu Romă­nia. Guvernul nostru, protestând în de­șert contra acestei legi, care supune, de la 1 (13) Iulie, tote esportațiunile în România la unul din cele mai aspre re­gimuri, a­otărît să așeze de represalii. Acesta este un resbel de facte vamale. Ne va fi permis să facem ore­cari re­serve asupra acestei situațiuni. Intre Ro­mănia și Francia există uă afinitate atât de naturală, un cuvinte atât de viu de simpatii, nisce simțiminte de amicie reci­procă atât de legitime, în­cât nu putem vedea de­cât cu neplăcere ca sunt supuse la ore­care încercare relațiunile dintre cele două țări. Nu mai încape îndoială ca adevărata politică este cu totul străină de acesta afacere; nimeni nu se póte în­șela în acesta privință. Totuși, acolo un­de interesele sunt jicnite, este forte lesne de a face să se nască destinuri sau neîn­țelegeri regretabile. Cea mai sigură tră­sură de unire între popore este tot soli­daritatea intereselor. Dar, în adevăr, se pute spune de ce Romănia a voit să isbesc­ produsele nós­tre ? Nu este pre drept ca, la un proce­­dere prein amicală, să răspundem prin asta tot așa ? In teorie, acesta ar fi puntul care ar trebui examinat , dar ar fi mai bine să nu părăsim tărâmul faptelor. Deci se asigură câ noi, din Francia, ne-am în­șelat asupra caracterului măsureî luată de guvernul român. D’uă parte, legea de la 18 Marte 1885 n’a fost îndreptată contra Franciei. A­­cesta este un lege de ordine generală, care lovesce nu pe țăra nostru în parti­cular, ci pe tote Statele care n’au­ tratat cu Romănia. Ea n’are deci nimic jicnitor pentru Francia, și, fie zis în trecut, gu­vernul nostru ar fi avut tóte avantagjele déca s’ar fi inspirat de același principiu. Propunând uă lege specială contra pro­duselor române, el pare a voi să facă act de ostilitate contra unei națiuni care este și care trebuie să rămână amica nostra. Uă formulă generală, îmbrățișind tote produsele Statelor care nu ne-ar a­­corda tratamentul națiunii celei mai fa­­vorizate, ar fi dat același resultat, fară a risca d’a crea uă neînțelegere politică. De altă parte, daca guvernul român s’a otărît a lua acesta măsură generală, ca­usa este ca n’a putut sa dobândesca tra­tatele de pe care umbla. In curs de mai mulți ani, după cum am spus’o și mai zilele trecute, s’au urmat negocieri între România și Francia pentru încheiarea u­­nui tratat de comerciu. Ore România este aceea care a tărăgăit aceste negocieri? Nu este are mai drept să mărturim ca aceste greutăți au venit din parte-ne ? Partita protecționistă din Francia, sim­­­țindu-se din ce în ce mai tare, protesta contra regimului tratatelor de comerciu. Spre ce are aceste tratate ? Țicea ea. Spre ce are ne-am lega față cu Statele stră­ine ? Răspunsul este forte ușor astă­zil, legându-ne, am fi legat pe alții, și am fi păstrat ast­fel debușeurile ce puntem a­­menințațî a perde acum. Greșeala s’a făcut. Cel puțin, daca n’o putem îndrepta de tot, să n’o mai agra­vam Refuzând României tratatul de co­merciu pe care ni-1 cerea, am făcut’o, fără să ne gândim, să-și caute la rândul ei apărarea în regimul protecționist. Ast­fel ne-am închis noi înși­ne ușa pe care am voi s’o redeschidem astă­zi. L’Indépendance helge se ocupă și el în numărul său de la 30 iunie de acest conflict. După ce povesteșce cum a provenit, citatul Tiar adaogă : Aci nu este vorba de­cât de neînțele­geri comerciale între cele două țâri; re­lațiunile lor diplomatice nu sunt câtuși de puțin amenințate, precum nici legătu­rile de simpatie reciprocă și de amicie ce există de mult între cele două națiuni. Totuși acest conflict este forte regretabil și va putea să aibă urmări supărătore pentru industriile ce schimbau produsele lor între cele două țâri. Industria b­onesă, de exemplu, deja atât de încercată în a­cest moment, va resimți forte acesta lo­vitură, câci ea exportă mult în România. Să speram ca acest exemplu va servi de secțiune. Măsurile de represalii, în ma­terie economică, sunt la ordinea cjilei cam pretutindeni, de când unele puteri mari au avut tristul euragiu să se întorcă cu două-zeci ani napoi și să revină la sis­tema tarifelor protecționiste. Acesta emu­lațiune protecționistă va sfârși prin a face peste putință relațiunile comerciale dintre țari, daca bunul simț nu va înce­pe să predomnească intr’uă­ri. Și atunci va veni liberul schimb în tota întregimea lui, fără restricțiuni și fară limită. In fine Neue freie Presse, după ce reproduce în întregul ser uă cores­­pondință adresată din Paris ziarului le Semaphore din Marsilia în care se zice între altele câ Romănia pune acum în aplicare legea de la 18 Marte numai spre a veni în avanta­­giul Austro-Ungariei și Germaniei, apoi răspunde la acesta afirmațiune cu urmatorele rînduri : Părerea ca Romănia a luat uă atitu­dine ofensivă faciă cu Francia, numai și numai spre a favoriza pe Austria și Ger­mania, se vede în tote espunerile fran­­cese. Și totuși nimic nu este mai greșit ca acesta părere. Din contră, avem tote motivele de a presupune ca aci nu este vorba de­cât de un prolog la tote acele măsuri represive ce Romănia plănuieșe o faciă cu Austro-Ungaria, la cas când n’ar ajunge la uă înțelegere cu monarh­ia nó­stra. Romănia nu se interesă nici de sta­bilirea unor tarife vamale protecționiste, nici de crearea de favoruri pentru cutare sau cutare Stat, ci numai de salvarea ex­­portului seu de grâne și vite. Și find câ tóte statele opun greutăți acestui inte­res, se pare ca România voiesce a recur­ge la un politică de represiune fâră sé­mn, care va fi tot atât de vetumatare pentru Romănia cât și pentru prot­­ifi­­cii sei economici. Se pare ca actuala po­­itică comercială se resolvă numai prin asemene scene de răsbunare. Protecțio­­nismul isoleza de fapt statele și le con­duce la oă întrecere pentru distrugerea economiei naționale. * SCIRI D’ALE­DILEI M. S. Regele a plecat Duminică dimi­nața cu un tren special care a pornit din gara Cotroceni la ora 7 dimiața. M. S. Regele a fost însoțit până la Sinaia de d. Ion Câmpineanu, ministrul afacerilor străine și de d. G. Cantacuzin, directorele căilor ferate române. * * * Din Focșani ni se scrie ca la 22 Iunie s’a dat uă serată musicală în salonul o­­telului Herman, în beneficiul d-șorei E­­lena Hristodor, cu concursul d-lor Lucio și Ratti. D-șora Hristodor a cântat cavatinele din Traviata, Huguenoții, Ernani, etc. d. Lucio Chanson de Mignon, d-nii Ratti și Lucio, duetul de Beriot pentru piano și violină. Publicul a aplaudat forte mult pe a­­cesti artiști. * * Agenția Havas ne comunică urmatorea disposițiune luată de guvernul nostru : „Consiliul de miniștrii a luat­otărârea urmatore în privința aplicării noului ta­rif general al vămilor : „Mărfurile provenind din țârile cari n’au tratate de comercia cu România vor beneficia în timp de 40 zile, începând de la data promulgării noului tarif (19 lu­­nie, 1 iulie) de disposițiunile regimu­lui convențional actual, numai ca ele să fi fost espediate înainte de data promul­gării, sau cel mai târ­iu­ în cele dece­niile ce vor urma după acesta dată. „Comercianții vor trebui să probeze, prin mijlocul registrelor lor ținute con­form legei, cu­misele mărfuri au fost co­mandate la uă dată anterior­ aceleia a promulgării. „Data espectârii acestor mărfuri vor fi probată prin frakturi­„La espirarea germenului mai sus ci­tat de 40 zile, adică de la 29 Iulie, 9 August, noul tarif general va fi apli­cat față cu tote țârile ce n’au convențiu­ne comercială cu România“. *­­X­ * Să spune Curierului Mehedințului câ pre­fectul districtului, în­să adresă oficială, ar fi scris unei autorități care i se plân­gea ca nu găsesce în comunele județului nici primari, nici consilieri, ca: „pe vii­tor să-mi arătați zilele când și unde ve­niți spre a da ordin ca autoritățile să fie complecte!?...* * * * . D. S. Mihălescu, directorele Eforiei spi­­­talelor civile din Bucuresci, a plecat o zi de diminață la Aix-les-Bains împreună cu d-na Mihălescu. * * * *

Next