Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-24
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și veT putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Ilarului. .N PARIS, la Havas, Lafdte et C-nie, 8, Place de la Hearse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentm Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se referă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fandatore: C. A. ROSETTI EIDITITT ISTIED 1 B ) Director«: VINT1LÄ C, ROSETTI JOI, 24 OCTOMBRE 1885 Luminézá-te și vei fi. ABO NAMENTE Í Capitală și districte, un an 43 lei; șese luni 24 UI; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei; tóte terile Europei, trimestrul 15 UI A se adresa: ANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. IS, la Havas, Laffite et Cuie, 8, Place des Bourse. NA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. ALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San France«» de Paola (N. D.) 15, Geneva. Articolele nepnblicato se ard — BUCMSCI 1 EÄ 1885 Coalițiunea s’a făcut! Aceat strigăt l’am auijit în gurile multora în acești timpi din uz.’JIL aici. Nu s’a făcut dare va face,apun ! Nu se va face, adăogă cei cari voiesc să tracă de mai pricepuți. Mărturesc ca n’am înțeles nimic. Cum, în ce scop și între cine se va face acea cu alițiune ? Am căutat să ghicesc, și spre acest sfârșit am asistat la mai tote întrunirile la cari chiamat am fost. Am vedut aci cu trei mari diviziuni se făceau.. 1. Colectiviștii, cei cari au slujbe și cari de și nemulțămiți de mersul lucrurilor totuși fac ce voiesce primul-ministru ; 2. Conservatorii liberali, două grupuri de nemulțămiți coalisați spre a răsturna starea de lucruri actuală ; 3 liberalii naționali, independenți, membrii din vechia partită liberală națională cari, și ei nemulțămiți, spun ca nu sprijinesc guvernul și vor să rămână credincioși vechiei programe liberale. Din desbaterile urmate, am înțeles că aceste 3 mari diviziuni au suptdivifiunile lor. Printre colectiviști am vădut vechi liberali, cari au renegat principiile lor, și conservatori, renegați asemenea, cari s’au contopit într’un singur corp. Toți parcă au jertfit binele obstesc pentru binele personal. Ei vor să se mențină la guvern cu orice preț și prin orice mijloce. Printre conservatorii liberali am zărit vechi și mai amici ai d-lui L. Catargi și prieteni ai d-lui Vernescu. Pe ce bază și în virtutea căror principie s’au unit, nu mi s’a putut desvălui. Printre liberalii independinți am vădut asemenea trei supt-diviesiuni : Uă parte care s’a deslipit de colectivitatea guvernamentală și a urmat pe d. Dim. Brătianu, alta care s’a grupat în giurul d-lui Cogălniceanu, și uă a treia care a urmat pe C. A. Rosetti în protestarea și în retragerea sa. Câte și trele supt diviziuni par aci a dori căderea guvernului actual. Am căutat a trage învățăminte din cele ce se spuse în acele întruniri, și de aceea am ascultat cu respect pe cei ce vorbeau și desbateau cestiunile jilei. Mărturesc ca un singur lucru am înțeles : toți sunt nemulțămiți. Intâlnindu-mă cu colectiviștii, m’am credut într’u lume nouă, și ființele pe care le aveam înaintea mea semănau a fi nișce stafii cari, ca prin vis, îmi părea că le-am vădut vădinioară în casa lui C. A. Rosetti, pe când el era tare și mare; dar după cuvintele ce rostesc ei acum îmi vine a crede ca mă amăgisem, t trebue să-l fi semuit cu alte persone. Credințele lor erau departe de a fi cele răspândite de fondatorele Romanului, și de aceea am rămas fără nădejde de a fi vremădată în rândurile lor. Ascultând pe conservatori, deși cuvintele lor erau mai în armonie cu cerințele timpului, un soi de sfială mă făcu a nu fi încrezător și un fior trecând prin mine îmi aminti zile negre din copilărie. Regăsit însă printre liberalii independinți câțiva din acei amici pe cari îi zărisem în jurul lui C. A. Rosetti, în noptea în care el își dete ultima suflare. Avui deci mai multă tragere de inimă câtre dânșii fși cercai a-i împinge pe unii în brațele altora. Atâta sciam despre coalițiune, și de aceea, neavând nimic a spune, am păstrat tăcerea până astăzi. N’am crezut câ este nevoie să răspund la Zünicile născociri ale foilor guvernamentale, căci atitudinea Românului era uă desmințire destul de vădită a scomptelor răspândite, și n’aș fi eșit din acea tăcere decá nu m’aș fi crezut direct provocat de confrații mei de la România Liberă și de la Peuple roumain, cari par încă a avea îndoeli asupra atitudinei Românului. Lor deci le spun, fară cea mai mică sfială, tot ce am făcut, până la cele mai mici demersuri, resultatele la cari am ajuns, și ce face și va face Românulü spre a pune în practică principiile lui C. A. Rosetti, principii de la cari nu ne vom abate nici uă dată și cu nici un preț. Văzămându-se pe scrisele Națiunii, România Liberă ne spune câ coalițiunea între diferitele nuanțe ale oposițiunii s’ar face întru următorul scop : „înlăturarea guvernului actual, înlocuirea lui printr’un guvern luat din ambele partide aliate ; disolvarea Parlamentului care nu este espresiunea fidelă a țarei; convocarea altor Camere, alese în tota libertatea.“ Nu scii nimic despre aceste condițiuni, nici cui s’au făcut nici din a cui parte au venit; afirm numai câ Românulu până azi n’a tratat despre coalițiune cu nimeni, deci n’a putut nici primi nici propune acele condițiuni. Acesta o spun spre lămurirea confraților mei. Și România Liberă adaogă : „Lucrul acesta l’a spus numai organul d-lui D. Brătianu, fără să fie confirmat nici de Românul, care este considerat ca organul de căpetenie al adevăraților liberali, nici de România organul principal al conservatorilor liberali.“ Acesta declarațiune ar fi trebuit să fie îndeajuns pentru ca România liberă să nu se mai întindă asupra unei discnsiuni care să râzămă numai pe ipotese. Fiindca ea însă consideră pe Romanulü ca pe organul adevăraților liberali, dator mă cred a-i spune ca ea a pătruns bine în vederile adevăraților liberali cari nu pot trata decât cu cei cari se presintă un programă prin care „să-și arate limpede și pe deplin ideile lor de guvernământ, soluțiunile ce le au gata pentru fiecare trebuință mai însemnată a Statului“. De aceea cei cari sunt grupați în giurul Românului, sinceri liberali, rosetiști sau prîcum alt s’ar numi ei, au adoptat procedarea pe care România liberă o califică de „cea mai corectă și mai conformă cu regimul Constituțional“, aceea de a arăta limpede și în întreg ideile de guvernământ de care sunt insuflețiți. Acesta au cerut ei și în întrunirile ce s’au ținut la d-nii Dem. Brătianu, și spre acest sfîrșit credem ca s’au unit d-nii general Haralambie, Dem. Giani, P. Grădiștanu și Pană Buescu cu d. Dem. Brătianu, C. Boerescu, P. Cernătescu, Gr. Paladi și cu dd. M. Cogălniceanu, Gr. Mârzescu, G. Cozadine și I. Docan, dacă nu mă înșel, constituind acel comitet de 1a care a fost anunțat de Ziare. Am văzut cu plăcere acea unire între liberali și doresc din inimă ca ei să curme răul ce ne bântuie. In ceea ce ne privesce ânsă pe noi cești de la Românuli vom da sprijinul nostru unei programe în care vor fi prevăzute principalele reforme politice și economice pentru care a luptat partita liberală, dar cu nici un preț nu vom susține un principiu care ar fi contrariu cu aspirațiunile nóstre. Acesta declarațiune făcută voi arăta mâne răspunzând Ziarului Peuple Roumain, care sunt părerile mele asupra coalițiunii și cum cred ca vom putea realiza mai bine programa nostru, câci noi avem una, și eu personal nici uă dată nu voi părăsi stindardul ridicat de părintele meu. Vintilă C. A. Rosetti. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI) Membre. 9 ore dimineța. Belgrad, 3 Noembre. — Declarațiunile contelui Kalnoky în privința Serbiei au pricinuit în tote cercurile uă deplină mulțumire. Se asigura din isvor acreditat ca regele Milan mai cu semă a făcut să se esprime la Viena mulțumirile cele mai caldurose pentru declarațiunile simpatice privitore la Serbia, și mai cu sema pentru faptul ca s’a zis ca Serbia ar socoti restabilirea statului quo ante ca cel mai bun mijloc pentru a resolva greutățile actuale. Atena. 3 Noembre. A Uă circulară a d-lui Delyannis, cu data de 30 Octombre, insistă asupra trebuinței de a crea uă ordine de lucruri care să garanteze Grecia contra intórcerei niștor evenimente asemenea cu acelea ce s’au ivit în Rumelia. Solia, 3 Noembre. — Resultatele Conferinței sunt așteptate a ei cu nerăbdare. Guvernul pare ca socotescentorcerea la status quo ante și retragerea trupelor imigaHe tind inuiénü cu ama cui neputință, pentru ea poporul și guvernul Bulgariei au luat față cu populațiunea rumeliotă angajamentul moral de a susține până la capăt opera întreprinsă, și cu liniștea și ordinea în Rumelia și prin urmare în Bulgaria ar fi compromise, deci trupele bulgare s’ar retrage înainte ca cestiunea să fie respirată într’un sens favorabil Rumeliei. Impresiunea generală este ca íntorcerea la status quo ante fară întrebuințarea forței e impracticabilă, pentru ca populațiunea rumeliată hotărîtă să resiste, chiar dacă s’ar admite retragerea puțin probabilă a trupelor bulgare. In cazul când puterile ar hotăra ca trebuie să se restabilescă status quo ante chiar cu întrebuințarea niștor mijloce coercitive, atunci trupele bulgare ar socoti cu mai multă dreptate, ca fiind de datoria și onerea lor să susțină pe congenerii lor, cr pacea ar fi astfel compromisă lui Peninsulă. După impresiunea produsă în sferile oficiale, soluțiunea , care ar avea sorți de isbândă, cel puțin ca mijloc transitoriu, ar fi menținerea tratatului de la Berlin, dar cu făgăduiala ce se va consfinți unirea personală a celor două provincii, dând prințului facultatea de a aplica aceleași legi în Bulgaria și în Rumelia, lăsând fiecareia bugetul și armata sea. In aceste condițiuni, principele și armata bulgară ar putea să evacueze Rumelia. Ambasadorii din Constantinopole s’au întrunit spre a desbate într’un chip preliminar asupra cestiunilor ce vor trata în Conferință. Represintantele engles s’a rostit cuotărîre contra restabilirea statului quo ante și a luat partea principelui Alecsandru. Ambasadorele francez a înclinat spre aceleași vederi și a arătat nevoia de a se face concesiunii aspirațiunilor bulgare spre a asigura liniștea în peninsula balcanică. Represintantele italian a arătat ca deși guvernul sus ține a face pre eari concesiuni, totuși dorește a merge în acesta cestiune în acord cu cele trei puteri imperiale. Atitudinea Englitezei îngrijește serios pe Porta și diplomație, și este de temut ca în sânul Conferinței se vor ivi grave desbinări. * Tóte comunele din Rumelia orientală au trimes principelui Alecsandru deputațiun spre a-1 asigura despre nestrămutata supunere a națiunei și a-i manifesta ferma otărîre de a lupta până la cea din urmă estremitate pentru drepturile poporului. Principele mulțumi și făgăduia rămâne necurmat în acord cu națiunea. I * Se anunță din Filipopoli ca Bulgarii au început din nou să trimită trupe la fruntaria turcesca. Ei au acolo aprope 70,000 omeni bine înarmați și îmbrăcați astfel încât să pută ține la uă campanie de cmne, înarmările turcești au progresat astfel și cât la fruntaria sărbă se află 45000 cmeni, la cea rumeliată 25,000, și la cea greco 15,000. Vasele de transport ale Lloydului austriac, au adus pene acum 40,000 ómeni, mai ales din Smirna și Mudania. Se așteptk voluntari din Circasia și Albania. Efectivul trupelor turcești va fi peste câteva zile de 170,000 până la 180,000 iomeni. * Sugstență din Atena ca în cursul desbaterilor asupra adresei, d. Deliyanis decblarâ ca este de datoria Greciei să-și grăască înarmările. Grecia nu se va da înapoi de la un resbel pentru apărarea intenselor elenice, și crede ca va eși cu onare dintr’un resbel. Față cu situațiunea deplorabilă și periculosă din statele balcanice, Sultanul zoreșce deschiderea Conferinței, care se crede ca se va întruni astăzi la ministerul turc de externe, supt președenția lui Said-pașa. " *fUSTRO-UNGARIA, RUSIA ?1 Evnimentele din peninsula balcanică. nu mai este un mister pentru nimeni astăzi cu cercurile ungare sunt precum nemulțămite de politica ma afară a comitelui Kalnoky; și mai ales ambcia cu Rusia, inaugurată prin întrevederea monarhilor la Sziernievice și Kremsier, nu este spinOHtă de Max Uchil citit LulgLiil. De aceea delegații unguri au adresat comitelui Kalnoky urmatorele întrebări, la care el a răspuns deja : „Cum s’a întâmplat ca din alianța cu Germania, din așa numita alianță a celor dupî împărați, s’a făcut alianța celor trei împărați, și ambia intimă, ce există mai nainte numai între monarhia nostră și Germania, s’a întins acum facă cu Rusia? „Ce efect a avut acesta împingere și întindere a alianței de amicie asupra sferei nóstre de putere din Oriinte ? „Monarhia nostră, afară de sforțările ier leale pentru menținerea păcei în peninsila balcanică, reținuta și împedicat’a pe anica nostră Serbie de lasă procedare activă ? „Care sunt sarcinele și scopurile Conferitei marilor puteri ce se întrunesce acum în Constantinopole, și cum vor fi efectuate otărîrile iei la eas când se va efecua uă unire de facto?“ deutsche Zeitung, vorbind de acese interpelări la care cornitele Katholy a răspuns deja, după cum ne-a comunicat Agenția Havas, scrie urmoarele : Iupă cum se pute vedea, întrebările ce o fac aci sunt fórte delicate. De altmiereli cu ele nu s’au sfîrșit întrebările delgaților unguri. Dechiarârile ministrului devin și mai însemnate cât ne gândim la ce aspră încercare este pusă amiia ruso-austriacă, sună încă prin evenimetele din priinte. iealtmintre li se pare ca frumusele ZA de K Kremsier au trecut deja, și relațiuile dintre Austria și Rusia încep a lua un caracter forte ciudat. Mai în același timp apare în organul d-lui Ratkoff preprium și în oficiosul Warsawski Dnewnik pipunerea d’a împăca pretențiunile șerbete de compensațiune printr-nă unirea Rssiei cu Serbia. Diarul din Varșovia adigă ca regele Milan va trebui, după putul de vedere ce puterile vor adopta în privința Bosniei, să se pună în capul astei provincii cu titlul și drepturile lur guvernatore general austriac sau al un pașe turcesc. Este lesne de înțeles sângerosa satiră crește în acesta propunere Rusia da să telega diplomației austriace, câ despăgirea pentru Serbia nu trebuie căutată spre Bulgaria, ci despre Bosnia, de ale se póte nasce și mărul de discordie. De altmintieli merită să observăm câ, în același timp, foile guvernamentale din Una au început să polemiseze forte asca cu presa rusă. Astfel, un organ al ministerului nostru de externe scrie astăzi între altele: „Când întrega presă mai însemnată a monarhiei nostre se arată simpatică față cu Serbia și doresce junelui regat nu numai un repede progres cultural, ci și, daca este cu putință, uă mare întindere de teritoriu, apoi nisce asemene vederi nu pot fi privite decât ca dovezi despre uă politică de vecinătate cu totul amicală și ca uă apreciare tot atât de drepta cât și de bine-voitare a situațiunei în care se află Serbia astăzi. In nici un eas însă aceste vederi nu pot fi privite ca semne pentru acea politică cuceritóre, de care presa rusă acasă necurmat pe Austro-Ungaria. Nu seim cu ce și daca Conferința ambasadorilor va despăgubi pe Serbia pentru sacrificiile sale materiale, dar când pledăm contra aplicării biciului, apoi facem acesta tocmai fiind ca suntem de părere ca Serbia se află față cu monarhia nostră în nișce relațiinî cu totul altele decât cele în care cei din Petersburg și Moscva ar dori să mențină pentru vecinicie pe Bulgaria față cu Rusia...“ Trebue să fim recunoscători comitelui Kalnoky ca nu s’a încercat să tăgăduiască vrajba naturală de interese ce există între Austria și Rusia, ci a recunoscut — negreșit cu nișce cuvinte forte dulci — existența acestei vrajbe. Ministrul n’a putut, ca uă slabă consolațiune, de cât să adaoge ca orice bărbat de stat austriac trebue să lupte pe cât îi va sta prin putință ca să dobândesca uă soluțiune pacinică a conflictului ce există. Acesta încercare s’a făcut și acum zece ani și, cu tota alianța celor trei împărați, s’a ajuns la tratatul de la San Stefano și era aprope să se ajungă și la un resbel european. Austria recunoște deci sfera de putere rusă în Oriunte, pe când panslavismul nu va recunosce nici uă dată uă sferă austriaca derut de acolo. In asemenea împregiurari, ce râder pote da bună-voința miniștrilor ? Ei și programele lor dispar, dar vrajbele rămân și se coc. D. Ratkoff cere astăzi Bosnia pentru Serbia. Din fortăreța panslavismului la marea Adriatică, din Muntenegru, se pate în tot minutul să fie transplantată nemulțămirea în Herzegovina; acesta se scie în Viena, și se seie și mai bine în Moscva și Petersburg. Astfel se explică de sine pentru ce cornitele Kalnoky n’a putut să spună multe lucruri liniștitore asupra situațiunii. Ministrul are negreșit cea mai mare dreptate, de vreme ce Kremsier a schimbat forte puțin relațiunile dintre Austria și Rusia, vernul n’a luat încă uăotărîre déca trebue să se presinte Camerei c’uă de chiar are séu să aștepte uă interpelare spre a-și desvolta programarea, totuși ministerul s’a otărît a se ocupa pentru moment de situațiunea financiară și de politica colonială. Guvernul cugetă, adaogă le Voltaire, să prezinte pentru 1887 un buget cu totul adevărat, să recomande cea mai mare economie putinciasa pentru înlăturarea deficitului și pentru acesta să propună la nevoie chiar orecari adăugiri de imposite. In cursul viitorului an nu va trebui să se mai facă nici un nou împrumut. Din noile posesiuni să se facă colonii producătore de venit, cr sarcinele lor militare și bănesc să fie reduse. Spre acesta vor rămâne în Tonkin cel mult 12,000 omeni de trupe franceze cari, în unire cu 32,000 soldați recrutați în țară, vor fi de ajuns, după cum se speră, să curețe localitatea de bandele de tâlhari. Generalele de Courcy a aprobat acest plan. In privința Madagascarului, trupele franceze vor fi concentrate în acele punte ale insulei care atiuă însemnătate pentru comercia, și chiar în Senegal trupele de ocupațiune vor fi retrase de la Nigru spre coste. Prin cercurile politice de pe continuare a produs un mare sensațiune un articol inspirat al foii Kölnische Zeitung asupra înrudirii Orleaniștilor cu Danemarca, și prin urmare și cu Rusia. In acest articol să zice între altele : Căsătoria principelui Valdemar al Danemarcei cu principesa Maria de Orleans este un temă pe care presa nu s’a mulțămit s’o sfârșiască anunțând’o ca după obiceiu la „soirile Curții".Chiar opiniunea publică din Francia lega cu acest eveniment atâtea speranțe, încât chiar și străinătatea se vede precum nevoită a ține sema de el. In Germania s-a observat mai ales ca vicarul general,monsignorele Hulft, care a efectuat în capela castelului de la Eu căsătoria religiosă după ritul catolic, a vorbit în cuvântarea sa despre amicia dintre Danemarca și Francia și a făcut alusiune la comunitatea de suferinți și de speranțe ale ambelor țâri. Este vădit ca prin aceste alusiuni vicarul orleanist a voit în prima linie să spună Francesilor, ca și că Francie orleanistă își va lua sarcina de a recuceri Alsacia-Lorena, și pentru acesta va putea conta pe alianțe monarhiste. Naturalminte ca Orleaniștii țin mai nainte de tóte la aceea de a restabili monarhia, în Francia, și este lesne de înțeles ca pentru acesta recurgea manopere pline de șarlatanie. Rudenia în care au intrat Orleaniștii prin căsătoria de la Eu este pentru densil uă ocasiune bine-venită d’a se lăuda cu amicia rusescá; acesta face pe Francesi să cugete, câci le pune înainte speranțe mari. De aceea familia Orleaniștilor caută, în sforțările iei pentru restabilirea monarhiei, a se apropia cât mai mult de Rusia, și presa orleanistă nu perde nici uă ocasiune spre a arăta ca s’au întărit relațiunile de amiie dintre familia imperială rusă și aceea a Orleaniștilor. Desele visite ale personagjelor ruse în Chantilly, călătoria ducelui de Chartres la Petersburg, precum și venirea probabilă a împărătesei Rusiei în Eu, au fost anunțate cu dibăcie de presa francesă care servă pe față sau într’ascuns pe Orleaniști. Guvernul republican din Francia, care a devenit deja neîncrezător față cu propaganda monarhistă mereu crescândă, este forte supărat de aceste agitațiuni orleaniste. De aceea nu ne-ar surprinde nici de cum deca bărbații de Stat ai Republicei francese vor începe a-și căuta amici acolo unde vor fi și cum ca găsesc nisce protivnici ai Rusiei. ENGLITERA D. Chamberlain a adresat acum manifestul său electoral alegătorilor din Birminghamul de vest. Opiniunile mele politice, zice d-sea, sunt destul de bine cunoscute de d-vóstru, și mi se pare de prisos d’a mai desvolta programa mea pe care am espus-o în public în mai multe rînduri. Mă bucur ca legile de reformă din sesiunea trecută au pus puterea politică în mânile națiunei. Doresc ca acesta să f SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra. 3 Noembre.— Se anunță din Copenhaga diarului Standard ca uă notă colectivă care espune situațiunea politică a Danemarcei a fost trimisă puterilor de membrii corpului diplomatic acreditați pe lângă regele Christian. Londra, 3 Noembre.— Times a primit niște scrisori din Asuan care confirmă înaintarea Sudanezilor. Se așeepta la un atac apropiat Brunswik, 3 Noembre.— Proclamațiunea prințului Albert contrasemnată de minștrii , anunță ca în urma alegerii sale datorită sufragiilor unanime ale membrilor dietei, prințul ia guvernul ducatului, și câ făgăduesce ca va observa și ocroti constituțiunea țărei. DIN AFARA FRANCIA țiarul parisian le National, publică mai zilele trecute scriea că miniștrii francesi n’au luat încă uăotărîre asupra cestiunii daca trebue sa se presinte naintea nuoei Camere sau deca trebue să-și dea mai antica demisiunea. In vederea neplăcerii, scria citatul Ziar, cu care d. Brison s’a însărcinat cu formarea cabinetului ce a urmat d-lui Jules Ferry, și în vederea unei sale dorinți d’a-și relua fotoliul de președinte al Camerei, este prea cu putință ca actualul cabinet să se ptărască pentru a doua soluțiune. După tote aparințele se pare însă că este cu totul neîntemeiată acesta relațiune a Ziarului le National, căci le Voltaire, deși mărturesce că gu