Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)

1886-09-15

ANUL AL XXX-LE Yoiesce și vel putea. ANUNOIURI Linia de 80 Utere petit, pagina IV..........................40 bani Deto „ „ * „ HI .... 2 iei - n Inserfiunl și reclame pagina IU și IV linia . 2 „ — n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarnluî. LA PARIS, la Havas, Lafflte et O-nie, 8, Plaoe do la Bourse. LA VIENA, la d-niî Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate 86 refusa — BUCURESCI, 14 BRUMARES Ieri s’a deschis consiliul general al instrucțiunii publice. .Acest Parlament al învățămentu­­lui — deci îl putem numi ast­fel —­­are în anul acesta oă sarcină dintre cele mai mari și mai însemnate, căci este chrămat să se rostesca a­­supra proiectului pentru reforma în­­vățământului presintat de d. D. Stur­­dza, ministrul instrucțiunii publice. Ca în toți anii case și în anul a­­cesta constatăm aceeași nepăsare și aceeași abatere de la lege. In adevăr, după art. 21 din legea instrucțiunii publice, consiliul per­­manenle va face, la finele fie­cărui an, oă expunere generală de starea și trebuințele instrucțiunii publice, care se va supune ministrului spre a se comunica consiliului general. Nici în anul acesta, când este vorba să se chibzuescă în deplină maturitate și cunoșcință de causă asupra reformei învățământului, re­formă atât de neapărată și de toți simțită, ministerul n’a comunicat con­siliului general nici uă espunere ge­nerală a consiliului permanent de starea și trebuințele instrucțiunei pu­blice. Daci consiliul permanent era în­datorat de lege să supună ministru­lui că asemenea espunere, minis­trul era încă și mai îndatorat să căză și să stăruiască ca ea să fie făcută, ca cel care are autoritatea supremă asupra învățământului și este ținut să vegheze la stricta aplicare și legi. Din nenorocire, înse, pare că suntem condamnați să nu eșim din văgașul în care ne înămolim și ne înfundăm din ce în ce mai mult, grație nepăsării acelora cari sunt puși în capul administrațiunii in­strucțiunii publice cu tote făgă­­duelile ce ne fac de câți­va ani încoa­ce în trecute că au să se a­­ducä tote îmbunătățirile cerute în ale învățământului. Negreșit că mult s’ar fi putut face, în acești ani din urmă, în ale în­vățământului, dăcă s’ar fi studiat d’aprópe și amănunțit tóte puntele privitóre la marea și însemnata ces­­tiune a propășire! nóstre intelectuală. Dar, nu ast­fel s’a procedat ; și ar fi de toți se recunosce că trebue să ne punem serios la lucru și să înzestrăm învățământul c’uă reformă care să răspundă cu adevărat la tre­buințele de cari se simte nevoie și la progresul timpului. Astăzi, consiliul general este chia­mat să se rostescă — de­și în lipsă de alte elemente necesare ce trebuia să i se înlesnesca de consiliul per­manent și era în drept să aibă după lege — asupra proiectului de lege presintat de d. Sturdza. Așteptăm cu nerăbdare să vedem cum are să se rostesca consiliul ge­neral în acesta privință, care are să fie părerea mea și ce modificări ere­­­de că trebue să mai aducă acestui proiect de lege. In așteptarea nóstra, suntem în drept să sperăm că vor urma des­­baterile cele mai seriose și mai în­semnate în sînul consiliului, și că resultatul deliberărilor sale va fi me­nit să facă lumină deplină asupra relelor și neajunsurilor de cari su­feră învățământul nostru. Fundatore: C. A. ROSETTI 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 e­dițiunea . 11 Directori: VINTILA a A. ROSETTI MERG­URI, 15 SEPTEMBRE Luminaza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 le luni 12 lei; un lună 4 lei Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa ; IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiele ț LA PARIS, la Havas, Laffire et C­une, 8, Place de la 1 LA VIENA, la d. B. G. Popovicsi, 16, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustave Orope, Via Sar­vesco di Paola (N. O.) 16, Geneva. — Articolele nepublicata 8d ard ■ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia. 13 Septembre. — La deschiderea adunării, d. Stambuloff, în numele regentei, a pronunțat un discurs, din care eeá prin­cipalele pasagii: Cunoscuți ultimele și tristele evenimente prin care a trecut țara, precum și mani­festul ce principele a adresat n­țiunii, în care declară ca, încredințat că indepen­dența, libertatea și drepturile țârii nu voi­fi vătămate s’a decis a renunța la tronul Bulgariei, pentru ca bunele relațiuni să se restabilescă repede între Bulgaria și Rusia liberatóre. Vedând starea critică prin care trece țara, suntem încredințați că toți . Bulgarii fără deosebire de rasă, cult sau partid, vor da guvernului un sprijin puternic și oă cooperațiune patriotică, pentru ca, pe de­uă parte, ordinea, liniștea, și siguranța in­terioră să fie ocrotite, și că pe de altă parte țera se pot i­eși din crisa actuală, păstrând și drepturile sale neatinse. Tronul fiind vacant, guvernul conform constituțiunii va convoca oă mare adu­nare în cel mai scurt termen, înaintea alegerii biuroului un deputat a z­is : « Prima nóstra gândire trebue să fie principele absent». Adunarea se scula într-un strigăt : «Trăiască principele !» Londra, 13 Septembre. — Arsenalul de la Chatham a primit ordinul să iuțasca lucrările de înarmare a corăbiilor și la trebuință­ să lucreze noptea. Aceste instrucțiuni au causat, că ore­­care emoțiune, căci dau loc la temeri de complicațiuni continentale. Luchien, 13 Septembre. — Sâmbătă, cu ocasiunea cjilei Țarului, s’a dat un prânz de gală la Impărat, care a rădicat un toast în sănătatea împăratului Ale­csandru. Musiea a cântat imnul rusesc. Țarul a mulțămit printr’un telegramă. Luchien, 13 Septembre. — D. Sturdza a sosit la amiază. A avut uă întrevorbire cu cornitele Kalnoky, care i-a înapoiat visita, apoi a asistat la prânzul dat de împărat. D. Sturdza a plecat astă nopte la Lem­berg, de unde, după «Noua Presă Liberă» el ar merge chiar astacil la Berlin. Sofia, 13 Septembre.—Se așteptă actul de recunoștere al regenței de către ma­jilții /^AlV ' *'»cyl *' ‘" ---- * ' - • .. A primit ordinul de a informa în asta pri­vința pe ministrul afacerilor străine. 1). Alecsandru­­ I. Djuvara, deputat, a publicat în limba francefa­nă broșură de 36 de pagine, intitulată La Russie et la Crise bulgare, căreia evenimentele ce se petrecură și se petrec pes­e Dunăre ü dau un interes de actualitate deosebită. Intr’ensa, autorul se știesce ca bun Ro­mân a pune în vederea poporelor balca­nice adevăratele intențiuni ale Rusiei. Temerile ce am es­primat și noi în co­lonele «Românului», înainte și după lovi­tură de Stat, de la Sofia — acesta crimă internațională de neiertat, cum o numesce d. A. G. Djuvara,—sunt înregistrate și de autorul broșurei La Rossie et la Crise bulgare. Mai rece, deci mai fericit de­cât d. Ro­­setti Rosnovanu in studiarea evenimente­lor bulgare, d. Al. G. Djuvara nu vede în­­tr’oasele degetul lui Dumnezeu­, ci pe Ru­sia pe care d-nna sea o numesce «coman­­»chitara și patrona unuia din cele mai vio­­­lente pronunciamente, într’uă țară unde «ea, Rusia nu are, un drept strict, nici uă, «scusă» pentru a fi ajutat, comandat și a­­părat perpetrarea faptului odios din 9(21.) August. Pentru d. Djuvara scrisórea principelui Alecsandru către Țar, din 30 August tre­cut, pate fi considerată ca uă greșela po­litică, dar nu e mai puțin adevărat că a­­cesta istorică scrisó­re, urmată de răspun­­sul moscovit, a avut prețiosul merit de a fi spus lumea cum Rusia se crede în drept a lucra în Bulgaria, în ce fel Țarul privesce drepturile și prerogativele popo­rului bulgar și principelui ce el ’și­ alesese și ’și va alege. Tesa d-lui Al. G. Djuvara este cuprinsa în cuvintele lui Joseph de Maistre, ar fi mai adevărate ca totdeuna : «postirile slave sunt fără margini». Evenimentele ce se urmără și se vor urma peste Dunăre, atitudinea ce Rusia a luat încă din Septembre 1885 în peninsula balcanică nu fac de­cât a spune, chiar celor mai orbiți de pompa­­sele cuvinte ale declarațiunilor imperiale moscovite, ca imperiul Țarilor nu lucrămi de­cât pentru el și numai pentru el. In cele­l­alte pagine ale broșurei sale, autorul arătă cititorilor cum, în cestiunile de independință și demnitate ale micilor state, Rusia înțelege a face să se potri­­vescă «memoria venerată» a lui Alecsan­dru II cu «consecințele sinistre» ale lui A­­lecsandru III , cum iubirea Rusiei se trans­formă cu timpul în «opresiune paternă» și’n tutelă absorbantă*. Ultimele evenimente fiind pentru­­ era nóstru do uă capitală importantă, autorul caută în trecut învățăminte pentru price­perea și judecarea presvntelui. Epoca con­sulilor ruși din principate este plină de învățăminte pentru Românii cari văd și simt, interesele țarei, de învățăminte cu a­­tât mai elociate cu cât le vedem trăind aiât în Bulgaria. Paginele ce d. Al. G. Djuvara consacră pangermanismului în fața panslavismului ne par grăbite. Ne reservăm a reveni a­­supră-!e când cestiunea acesta, tot atât de însemnata ca și prima, va intra într’un fașă mai via. Acesta énse nu ne împedică a recomanda cu tot dinadinsul cititorilor noștri­ broșura deputatului român. Presa rusescă și cestiunea bulgară «SineL» crede că acum nu mai este necesară ocupațiunea Bulgariei. Bulgaria n’are nevoie d’a fi trântită la pământ, ci d’a fi liniștită. Décá Rusia va stărui pe față pentru uni­rea Bulgariei și va restabili tratatul de la San Stefano în Lot­o întregimea lui, acesta va fi de ajuns spre a face sa dispară certurile dintre partide. Nu­mitul <iliar afirmă că spre a face pace deplină în Bulgaria, este de a­­juns să se trimită la Sofia și Con­­stantinopol delegați ai Țarului ca să negocieze în numele împăratului A­­lecsandru III. In loc de a mai revi­­zui statul organic al Rumeliei Ori­entale, Rusia ar face mai bine să proclame unirea Bulgariei. «Novosti»­­dece că puterea de re­­sistență pe care ar întâmpina-o din partea Engi­lerei, atârnă numai de la sinceritatea intențiunilor puterilor vecine. De uă­cam­dată Rusia n’are — I ~ V­­­— d­u I­VV* uv OL jjICIII^cL l­i­ i­I în privința Germaniei nici în pri­vința Austriei. Atitudinea lor cores­punde pe deplin dorinței ce au ex­­primat, d’a menține cu ori­ce preț pacea europeană. Pe lângă acesta politică oficială ease mai există și una neoficială, care corespunde mai mult curentului și opiniunei publice din Germania și Austria. Simptome­­le bănui­tare nu lipsesc : înarmările Turciei, concentrarea trupelor sâr­­besci la granița bulgară și luarea principelui Alessandru în apărare de către presa germană și austriacă. Agitațiunea în favorea principelui Alecsandru se face cu multă ener­gie și fie­care zi de întârziere în­­tăresce pe dușmanii Rusiei. Daca o­­cupațiunea Bulgariei de către trupe­le ruseșci, în starea actuală a lucru­rilor este inoportună, Rusia ar tre­bui cel puțin să convingă pe Engli­­tera printr’u­ cerere categorică, că Rusia la nevoie este gata, se începe lupta pe față cu Englitera, spre a apăra interesele sale în peninsula balcanică. Circulara Forței și presa un­­gurescă. «Nemzet», organul primului mi­nistru din Ungaria, crede că nota circulară a Turciei, măreșce într’un mod considerabil șansele soluțiunei pacinice. In definitiv tot Turcia este puterea cea mai de aprope intere­sată, și deci ea nu găsește necesar să intervină cu puterea armelor, pro­babil că nici una din cele­l­alte puteri nu va primi un asemenea sarcină. In împrejurările actuale ánse, Zice numi­tul Ziar, acțiunea diplomatică a puteri­lor e­ste inevitabilă. Tot ce se va face în urma abdicărei principelui, trebue să se facă respectându-se formele internaționale și drepturile Europei. Pene acum s’a ținut prea mult semn de susceptibilitatea Ru­siei. Acum așteptăm să vedem pe omeni străduindu-se, cu ocasiunea desfășurărei evenimentelor, ca se do­­vedesc­ că evitarea tulburărei păcei europene n’a fost identică cu darea Bulgariei pe mâna Rusiei. I înțelegerea celor trei puteri imperiale j corespondintele din Viena al tjia­­­­­rului «Times», ocupându-se cu ar­­­­­ticolul din «Nordddeutsche Allgemei­­n he Zeitung», privitor la înțelegerea­­ celor trei puteri imperiale, scrie ur-K >r,e.e. • . vv ,.V­ v . Ori­gine cunosce întru cât­va obiceiul de a se esprima al principelui Bismarck, va recunosce numai­de­cât că articolul în cestiune nu este inspirat ci compus chiar de densul, care împrejurare nu pate de­cât să mărească importanța lui. Principele Bismarck exprimă convingerea că intere­sele Rusiei și Austriei se pot­ prea lesne împăca unele cu altele și declară că in­­tențiunea sea este d’a împăca aceste inte­rese. Densul nu ’și ascunde mai departe in­­ten­țiunea d’a putea așeeta, după cum se esprimă densul, politica Germaniei pe «trei scaune.» Mai nici nu mai este nevoie d’a observa că acesta manifestațiune a can­celarului german va afla cea mai grabnică aprobare în cercurile oficiale din Viena, de vre­ce câtă vreme exista în adevăr înțele­gerea între cele trei puteri imperiale și câtă vreme politica cabinetului din Viena se ba­­seza pe acesta înțelegere-lâsând la uă parte cestiunea de a se sei­deca acesta se face din convingere sinceră sau nu—cabinetul din Viena nu pate de­cât se consimtă la punerea în acord a intereselor ruseșci cu cele austriace. De­sigur nici cercurile o­­fciale din Viena, nici cele din Petersburg nu se­­ vor opune acestei politice a lui Bismarck. In acest cas numai presa hide­­pen­din­ta este chramată d’a face eiiliea să­nătoasă. Înainte de tóte trebue ■ ,asf prâm se ’edem ce vor­­ Țice foile slave, după a căror părere Austria n’are ce sa caute in Orient, în privința teoriei care afirmă că nuntim»» « «Tr:«*»î — Mim­i—Mn [UNK]«t de la importanța egală. In ceea ce pri­vesce pe (Țarele austriace și unguresc), a­­cestea, în ultimele­­ zile, cu destulă părere de zeg au spus că încercarea practică a principelui de Bismarck, d’a pune în acord politica orientală a Austriei cu a Rusiei, în timpul din urmă s’a dovedit ore­cum favorabilă Rusiei. După mărturirea Miam­iul «Norddeutsche Allgemeine Zeitung», (fiarele ruseșc), prin alianța ruso-franceză, au fost acelea care au făcut pe principele Bismarck atât de accesibil pentru scopu­rile cabinetului din Petersburg, și omenii aici ,și­­ fie cu drept cuvânt, că guvernul rusesc, pe viitor, n’are de­cât să coche­teze puțin cu Francia, pentru ca să ’și a­­sigure oă nouă bună­voință din partea cancelarului german. ESPOSIȚIUNEA LOCALA DIN BRAȘOV IV 1)­ ­Corespondința specială a «Românului») Să trecem la grupa IV: Muturi. Espunătorii sunt în număr de patru ; duei au espus vinaturi, unul vinaturi și spirt și altul spirt, rom, b­eoruri și alte preparate din spirt. Nu e, nici în acesta grupă, nici un Ro­mân ; mi s’a spus oasé ca una din fabri­­cele de spirt ce a espus este înființată de un Român, care a predat esploatarea ei unul creditor pentru un ore­care timp și că acum ar fi proces între dânșii, căci Românul e gata se plătăsc, ce datoresce și deci se-și reia fabrica în stăpânire. Despre aceste produse, numai prin ve­dere nu se pate da uă opiniune înteme­iată; ele trebuiesc gustate și unele chiar analizate. Nu puteam face nici una nici alta și, din puntul de vedere din care priviam eü esposițiunea, nici n’aveam trebuință să fac acesta. Este destul să spun că vinurile din Tran­silvania sunt mai grele de­cât cele din Ro­mânia , dar întru cultivarea viilor, la cu­legere și apoi pentru păstrarea vinului se observă, în Transilvania, regule seriose, al căror resultat este real și bine-facător. Indic una din ele , nu numai viile, dar nici cerealele nu se culeg când vrea cul­tivatorul, ci criua de culegere se fresază de autorități, cari o fac cunoscuta prin trâm­bița, tobă, sau alt mi­jloc. Ast­fel, culegerea începe în aceiași ani și acesta măsură are de efect că porum­bul nu se culege — ca la noi — fără se * 12 A se vedea «Ron­ânulu de la 13 august 8 10 51 12 Septembri, fie copt, și deci se producă pelagra; stru­gurii nu se culeg asemene de­cât când sunt copți și vinul nu e espus, ca mai cu semn al sătenilor din România, d’a se pre­face în oțet la câte­va luni după culegere. Pate că, în fața relelor ce constatăm la noi, din cauza pripitei culegeri a porum­bului și a viei, în fața progreselor ,ce face pelagra și e­­fectelor spâimântatore ce produce nu nu­mai asupra individilor, ci și asupra gene­­rațiunilor viitore ; în fața stricării aprópe sigura in fie­care an a vinurilor ce se produc în viile să­tenilor mai ales , póte,­­fie, ar fi de mare trebuința a se studia, și la noi, acésta cestiune și a se lua vr’uă măsură, înse uă măsură studiata se­rios și din tete puntele de vedere. Gestiunea spirtului, în Austro-Ungaria, e una din cele mai grave, din puntul de ve­dere al producetor lor. Intr’adevĕr, și acesta au spus’o tóte ca­merele de comerciu aust­ro-ungare în ra­­portele lor, fabricele de spirt întrebuințau — ca materie prima — porumb din Ro­mania ; ele luau, în scopul de a-l supune distilării și a scote din el spirt, chiar po­rumb din cel stricat. Acesta se putea face cu folos pentru a­­mândouă statele și mai cu semn cu folos însemnat pentru fabricele de spirt, din A­­ustro-Ungaria — care ’și datora propăși­rea grabnică din timpul fostei convențiuni comerciale — fiind­că porumbul intra în Austro-Ungaria fără nici­ uă plată de facșă. Din partea României, nici acum situațiu­­nea în privința acestui export, nu s’a schim­bat, sau s’a schimbat în bine, pentru că prin tariful autonom a fost desființată tacla de esport ce exista mai nainte. . Austro-Ungaria a supus case și porum­bul la un mare taclă de intrare și acest­ fapt a început a avea de efect și — când aprovisionările deja făcute vor fi^în totul ; T . , Ț ". ’G­­^“«umog­ în­ cetui­t ca fabucele ne­spui austro-ungare, pre­cum ’și-au datat propășirea de la înce­putul fostei convențiuni, vor fi silite a’și data regresul de la espirarea ei. Am ajuns la partea cea mai interesantă a esposițiunii, la acea parte, care merită mai mare atențiune, pentru ca conține pro­dusele ce intră, în deosebi, în programa pentru înființarea industriei în România. Grupele ce fac parte în acesta clasifi­care sunt : V. Industria ferului și altor metale ; VI. Industria lemnului ; VI. Industria pielei; VIII. Industria h­ârtiei; IX. Lâna, torsul, țesutul. Aceste cinci grupe se și distring, între cele­l­alte, prin numărul relativ însemnat al espunătorilor ce le compun. Ast­fel, grupa V constă din produsele a 22 espunători, între care nu e nici un Român ; grupa Vi, din 21 espunători, între care un Român; grupa ViI, din 25 espunători între care 2 Români ; grupa VIII are numai două espunétori, între care e fabrica de h­ârtie de la Zer­­neșel înființată și fostă mult timp pro­prietatea d-lui Bariț, care o și esploata; grupa IX cu 36 espunétori între care 2 Români. Semnalăm că d. Diamandi Ma­nale, care produce, între alte, vestitul pos­tav de Brașov care a gonit din țără pro­dusele false ale fabricelor de la Bran, nu a espus. Tote aceste ramure de industria sunt în propășire. Se distinge înse tabăcaria și mai cu­o­­sebire țesăturile. Intr’adevăr, esposițiunea de la Brașov dovedeste că, în acel oraș se produce bine nu numai tradiționalul postav de Bra­șov, ci și alte stofe de lână ce pot avea chiar pretensiuni de ore­care eleganță. A intra în amănunte, e de prisos, câci eu nu am, nici voiesc se am, calitatea de membru al juriului esposițiunei. Ceea ce m’a interesat, ceea ce mă inte­­reseza pe mine este nu se scia care din­tre espunétori a adus produse mai bune, ci atențiunea mea, ca și a ori­cărui bun Român, este îndreptată spre cestiunea d’a se sci, cum ajuns’n industria Brașovului la gradul de desvoltare ce se vede în acesta esposițiune ? Și căutând soluțiunea acestei cestiuni, prin cercetarea lucrului în sine, făcând pre­cum istoricul industriei Brașovului, m’am convins ca aceste progrese s’au pu­tut dobândi numai prin desvoltari tata a industriei de casă și de at m’am convins, cu alte cuvinte tema ce propuneam, luna trecuti a se adopta în privința industrie mânia, e una și pote­rea de că pe motivele care, pe lângă convenții inerciala și apropierea distanței ci una, au contribuit la propășirea, d: ultimi al industriei brașovene. Ceea ce am ved­ut la Brașov tr­reșce și mai mult în părerile ce pus, adică d’a nu începe prin a sutimi de mii de franci în cladir­irice, ci d’a începe prin industria fief. ?! prin industria domestică mai multe cazuri. Nu Englitera, nu Germania, nu de astă­zi exemplu să ne fiă, mai eu, din punt de vedere industrial, câte ori le-am imitat, am secerat deplina desamăgire, ci un féra c desvoltat aprópe în aceleași condi­ții. De aceea, încuragiat acum prin am ve­ntit la Brașov, recomand stăruitor și mai călduros sistema trebuința mi­jlocele statului pentru curagia mal cu semn atelierulu­i casnică, ca sistemă, și fabricele e mal ca escepțiune. Asupra acestei cestiuni voiü av siune d’a reveni și póte mult mai unit. Mĕ opresc pentru astă cji aci, ci fiul numi permite sĕ continua, re ca în viitorul și ultimu’mi articol cele­ 1­alt­e grupe și s’aduc tributu admirațiune lucrărilor femeilor rom Brașov. SCIRI Ofc«MoniJtorule , strâinetate d-la­griculturel și d­ d. I. G. Brătian, mister. ♦ * Prin decretul regal din 31 Auga grațiază condamnatul Nicolae Pa fost maior în arma cavaleriei , de ínehisörel ce avea să mai facă. * * * Sinodul va fi convocat în curor cjice ca afaceri grave cari privesc episcop și pe un arhiereu ar fi m acesta grabnică convocare. Se vorbesce de neînlaturabilă • sire». * ♦ * 1). Al. Gostescu, secretarul gem ministerului de justiție, Intorcându­­congediü, și-a reluat funcțiunile șef * * * D. dr. Octavia Blasian, medicul al județului Râmnicul-Sărat, a adre­recțiunei generale a serviciului raportul său privitor la sănătatea I a județului. «Monitorul» de aici publică acest * * * Am reprodus ori după «Epoca» o privitóre la uă contrabandă de si s’ar fi prins la d. cofetar Radule* pe calea Griviței. Acel, «Epoca» scrie urmatorele: «In numărul nostru precedent an­țat, că poliția a prins nisce butóie­­ introduse contrabandă în capitală d. cofetar Rădulescu de pe calea. Acuma ni se relateza cum că, în afacere, poliția a căutat să facă uz de zel, lucru care se explică prin fi­r. Rădulescu n’ar fi în grațiere pentru deosebite motive, cari, dor da pe față, n’ar face de loc onore­ților nu tocmai inferiori al poliției» ♦ * * Același­­ fiar află ca damele din Alecsandria vor înainta să suplică Reginei, rugând’o să stăruiască d’a voca ordinul de mutarea la Drăgi profesorel domna Maria Bădescu predă lecțiuni în acel oraș de 22 Stăruința pentru a fi depărtată pusă de d. prefect Kirițescu, care a iubi printr’acesta în bărbatul ac norabile profesore, d. Bădescu-Rol ♦ * * «România Liberă», bine informa facerile învățământului, scrie­­ri cu privire la cărțile didactice. Uă dată cu începerea noului an atragem atențiunea d-lui miniștri strucțiunei publice, și în special

Next