Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)
1886-09-15
ANUL AL XXX-LE Yoiesce și vel putea. ANUNOIURI Linia de 80 Utere petit, pagina IV..........................40 bani Deto „ „ * „ HI .... 2 iei - n Inserfiunl și reclame pagina IU și IV linia . 2 „ — n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarnluî. LA PARIS, la Havas, Lafflte et O-nie, 8, Plaoe do la Bourse. LA VIENA, la d-niî Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate 86 refusa — BUCURESCI, 14 BRUMARES Ieri s’a deschis consiliul general al instrucțiunii publice. .Acest Parlament al învățămentului — deci îl putem numi astfel —are în anul acesta oă sarcină dintre cele mai mari și mai însemnate, căci este chrămat să se rostesca asupra proiectului pentru reforma învățământului presintat de d. D. Sturdza, ministrul instrucțiunii publice. Ca în toți anii case și în anul acesta constatăm aceeași nepăsare și aceeași abatere de la lege. In adevăr, după art. 21 din legea instrucțiunii publice, consiliul permanenle va face, la finele fiecărui an, oă expunere generală de starea și trebuințele instrucțiunii publice, care se va supune ministrului spre a se comunica consiliului general. Nici în anul acesta, când este vorba să se chibzuescă în deplină maturitate și cunoșcință de causă asupra reformei învățământului, reformă atât de neapărată și de toți simțită, ministerul n’a comunicat consiliului general nici uă espunere generală a consiliului permanent de starea și trebuințele instrucțiunei publice. Daci consiliul permanent era îndatorat de lege să supună ministrului că asemenea espunere, ministrul era încă și mai îndatorat să căză și să stăruiască ca ea să fie făcută, ca cel care are autoritatea supremă asupra învățământului și este ținut să vegheze la stricta aplicare și legi. Din nenorocire, înse, pare că suntem condamnați să nu eșim din văgașul în care ne înămolim și ne înfundăm din ce în ce mai mult, grație nepăsării acelora cari sunt puși în capul administrațiunii instrucțiunii publice cu tote făgăduelile ce ne fac de câțiva ani încoace în trecute că au să se aducä tote îmbunătățirile cerute în ale învățământului. Negreșit că mult s’ar fi putut face, în acești ani din urmă, în ale învățământului, dăcă s’ar fi studiat d’aprópe și amănunțit tóte puntele privitóre la marea și însemnata cestiune a propășire! nóstre intelectuală. Dar, nu astfel s’a procedat ; și ar fi de toți se recunosce că trebue să ne punem serios la lucru și să înzestrăm învățământul c’uă reformă care să răspundă cu adevărat la trebuințele de cari se simte nevoie și la progresul timpului. Astăzi, consiliul general este chiamat să se rostescă — deși în lipsă de alte elemente necesare ce trebuia să i se înlesnesca de consiliul permanent și era în drept să aibă după lege — asupra proiectului de lege presintat de d. Sturdza. Așteptăm cu nerăbdare să vedem cum are să se rostesca consiliul general în acesta privință, care are să fie părerea mea și ce modificări erede că trebue să mai aducă acestui proiect de lege. In așteptarea nóstra, suntem în drept să sperăm că vor urma desbaterile cele mai seriose și mai însemnate în sînul consiliului, și că resultatul deliberărilor sale va fi menit să facă lumină deplină asupra relelor și neajunsurilor de cari suferă învățământul nostru. Fundatore: C. A. ROSETTI 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 edițiunea . 11 Directori: VINTILA a A. ROSETTI MERGURI, 15 SEPTEMBRE Luminazate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 le luni 12 lei; un lună 4 lei Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa ; IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele ț LA PARIS, la Havas, Laffire et Cune, 8, Place de la 1 LA VIENA, la d. B. G. Popovicsi, 16, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustave Orope, Via Sarvesco di Paola (N. O.) 16, Geneva. — Articolele nepublicata 8d ard ■ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia. 13 Septembre. — La deschiderea adunării, d. Stambuloff, în numele regentei, a pronunțat un discurs, din care eeá principalele pasagii: Cunoscuți ultimele și tristele evenimente prin care a trecut țara, precum și manifestul ce principele a adresat nțiunii, în care declară ca, încredințat că independența, libertatea și drepturile țârii nu voifi vătămate s’a decis a renunța la tronul Bulgariei, pentru ca bunele relațiuni să se restabilescă repede între Bulgaria și Rusia liberatóre. Vedând starea critică prin care trece țara, suntem încredințați că toți . Bulgarii fără deosebire de rasă, cult sau partid, vor da guvernului un sprijin puternic și oă cooperațiune patriotică, pentru ca, pe deuă parte, ordinea, liniștea, și siguranța interioră să fie ocrotite, și că pe de altă parte țera se pot ieși din crisa actuală, păstrând și drepturile sale neatinse. Tronul fiind vacant, guvernul conform constituțiunii va convoca oă mare adunare în cel mai scurt termen, înaintea alegerii biuroului un deputat a zis : « Prima nóstra gândire trebue să fie principele absent». Adunarea se scula într-un strigăt : «Trăiască principele !» Londra, 13 Septembre. — Arsenalul de la Chatham a primit ordinul să iuțasca lucrările de înarmare a corăbiilor și la trebuință să lucreze noptea. Aceste instrucțiuni au causat, că orecare emoțiune, căci dau loc la temeri de complicațiuni continentale. Luchien, 13 Septembre. — Sâmbătă, cu ocasiunea cjilei Țarului, s’a dat un prânz de gală la Impărat, care a rădicat un toast în sănătatea împăratului Alecsandru. Musiea a cântat imnul rusesc. Țarul a mulțămit printr’un telegramă. Luchien, 13 Septembre. — D. Sturdza a sosit la amiază. A avut uă întrevorbire cu cornitele Kalnoky, care i-a înapoiat visita, apoi a asistat la prânzul dat de împărat. D. Sturdza a plecat astă nopte la Lemberg, de unde, după «Noua Presă Liberă» el ar merge chiar astacil la Berlin. Sofia, 13 Septembre.—Se așteptă actul de recunoștere al regenței de către majilții /^AlV ' *'»cyl *' ‘" ---- * ' - • .. A primit ordinul de a informa în asta privința pe ministrul afacerilor străine. 1). Alecsandru I. Djuvara, deputat, a publicat în limba francefană broșură de 36 de pagine, intitulată La Russie et la Crise bulgare, căreia evenimentele ce se petrecură și se petrec pese Dunăre ü dau un interes de actualitate deosebită. Intr’ensa, autorul se știesce ca bun Român a pune în vederea poporelor balcanice adevăratele intențiuni ale Rusiei. Temerile ce am esprimat și noi în colonele «Românului», înainte și după lovitură de Stat, de la Sofia — acesta crimă internațională de neiertat, cum o numesce d. A. G. Djuvara,—sunt înregistrate și de autorul broșurei La Rossie et la Crise bulgare. Mai rece, deci mai fericit decât d. Rosetti Rosnovanu in studiarea evenimentelor bulgare, d. Al. G. Djuvara nu vede într’oasele degetul lui Dumnezeu, ci pe Rusia pe care d-nna sea o numesce «coman»chitara și patrona unuia din cele mai violente pronunciamente, într’uă țară unde «ea, Rusia nu are, un drept strict, nici uă, «scusă» pentru a fi ajutat, comandat și apărat perpetrarea faptului odios din 9(21.) August. Pentru d. Djuvara scrisórea principelui Alecsandru către Țar, din 30 August trecut, pate fi considerată ca uă greșela politică, dar nu e mai puțin adevărat că acesta istorică scrisóre, urmată de răspunsul moscovit, a avut prețiosul merit de a fi spus lumea cum Rusia se crede în drept a lucra în Bulgaria, în ce fel Țarul privesce drepturile și prerogativele poporului bulgar și principelui ce el ’și alesese și ’și va alege. Tesa d-lui Al. G. Djuvara este cuprinsa în cuvintele lui Joseph de Maistre, ar fi mai adevărate ca totdeuna : «postirile slave sunt fără margini». Evenimentele ce se urmără și se vor urma peste Dunăre, atitudinea ce Rusia a luat încă din Septembre 1885 în peninsula balcanică nu fac decât a spune, chiar celor mai orbiți de pompasele cuvinte ale declarațiunilor imperiale moscovite, ca imperiul Țarilor nu lucrămi decât pentru el și numai pentru el. In celelalte pagine ale broșurei sale, autorul arătă cititorilor cum, în cestiunile de independință și demnitate ale micilor state, Rusia înțelege a face să se potrivescă «memoria venerată» a lui Alecsandru II cu «consecințele sinistre» ale lui Alecsandru III , cum iubirea Rusiei se transformă cu timpul în «opresiune paternă» și’n tutelă absorbantă*. Ultimele evenimente fiind pentru era nóstru do uă capitală importantă, autorul caută în trecut învățăminte pentru priceperea și judecarea presvntelui. Epoca consulilor ruși din principate este plină de învățăminte pentru Românii cari văd și simt, interesele țarei, de învățăminte cu atât mai elociate cu cât le vedem trăind aiât în Bulgaria. Paginele ce d. Al. G. Djuvara consacră pangermanismului în fața panslavismului ne par grăbite. Ne reservăm a reveni asupră-!e când cestiunea acesta, tot atât de însemnata ca și prima, va intra într’un fașă mai via. Acesta énse nu ne împedică a recomanda cu tot dinadinsul cititorilor noștri broșura deputatului român. Presa rusescă și cestiunea bulgară «SineL» crede că acum nu mai este necesară ocupațiunea Bulgariei. Bulgaria n’are nevoie d’a fi trântită la pământ, ci d’a fi liniștită. Décá Rusia va stărui pe față pentru unirea Bulgariei și va restabili tratatul de la San Stefano în Loto întregimea lui, acesta va fi de ajuns spre a face sa dispară certurile dintre partide. Numitul <iliar afirmă că spre a face pace deplină în Bulgaria, este de ajuns să se trimită la Sofia și Constantinopol delegați ai Țarului ca să negocieze în numele împăratului Alecsandru III. In loc de a mai revizui statul organic al Rumeliei Orientale, Rusia ar face mai bine să proclame unirea Bulgariei. «Novosti»dece că puterea de resistență pe care ar întâmpina-o din partea Engilerei, atârnă numai de la sinceritatea intențiunilor puterilor vecine. De uăcamdată Rusia n’are — I ~ V— du IVV* uv OL jjICIII^cL li iI în privința Germaniei nici în privința Austriei. Atitudinea lor corespunde pe deplin dorinței ce au exprimat, d’a menține cu orice preț pacea europeană. Pe lângă acesta politică oficială ease mai există și una neoficială, care corespunde mai mult curentului și opiniunei publice din Germania și Austria. Simptomele bănuitare nu lipsesc : înarmările Turciei, concentrarea trupelor sârbesci la granița bulgară și luarea principelui Alessandru în apărare de către presa germană și austriacă. Agitațiunea în favorea principelui Alecsandru se face cu multă energie și fiecare zi de întârziere întăresce pe dușmanii Rusiei. Daca ocupațiunea Bulgariei de către trupele ruseșci, în starea actuală a lucrurilor este inoportună, Rusia ar trebui cel puțin să convingă pe Englitera printr’u cerere categorică, că Rusia la nevoie este gata, se începe lupta pe față cu Englitera, spre a apăra interesele sale în peninsula balcanică. Circulara Forței și presa ungurescă. «Nemzet», organul primului ministru din Ungaria, crede că nota circulară a Turciei, măreșce într’un mod considerabil șansele soluțiunei pacinice. In definitiv tot Turcia este puterea cea mai de aprope interesată, și deci ea nu găsește necesar să intervină cu puterea armelor, probabil că nici una din celelalte puteri nu va primi un asemenea sarcină. In împrejurările actuale ánse, Zice numitul Ziar, acțiunea diplomatică a puterilor este inevitabilă. Tot ce se va face în urma abdicărei principelui, trebue să se facă respectându-se formele internaționale și drepturile Europei. Pene acum s’a ținut prea mult semn de susceptibilitatea Rusiei. Acum așteptăm să vedem pe omeni străduindu-se, cu ocasiunea desfășurărei evenimentelor, ca se dovedesc că evitarea tulburărei păcei europene n’a fost identică cu darea Bulgariei pe mâna Rusiei. I înțelegerea celor trei puteri imperiale j corespondintele din Viena al tjiarului «Times», ocupându-se cu articolul din «Nordddeutsche Allgemein he Zeitung», privitor la înțelegerea celor trei puteri imperiale, scrie ur-K >r,e.e. • . vv ,.V v . Origine cunosce întru câtva obiceiul de a se esprima al principelui Bismarck, va recunosce numaidecât că articolul în cestiune nu este inspirat ci compus chiar de densul, care împrejurare nu pate decât să mărească importanța lui. Principele Bismarck exprimă convingerea că interesele Rusiei și Austriei se pot prea lesne împăca unele cu altele și declară că intențiunea sea este d’a împăca aceste interese. Densul nu ’și ascunde mai departe intențiunea d’a putea așeeta, după cum se esprimă densul, politica Germaniei pe «trei scaune.» Mai nici nu mai este nevoie d’a observa că acesta manifestațiune a cancelarului german va afla cea mai grabnică aprobare în cercurile oficiale din Viena, de vrece câtă vreme exista în adevăr înțelegerea între cele trei puteri imperiale și câtă vreme politica cabinetului din Viena se baseza pe acesta înțelegere-lâsând la uă parte cestiunea de a se seideca acesta se face din convingere sinceră sau nu—cabinetul din Viena nu pate decât se consimtă la punerea în acord a intereselor ruseșci cu cele austriace. Desigur nici cercurile ofciale din Viena, nici cele din Petersburg nu se vor opune acestei politice a lui Bismarck. In acest cas numai presa hidependinta este chramată d’a face eiiliea sănătoasă. Înainte de tóte trebue ■ ,asf prâm se ’edem ce vor Țice foile slave, după a căror părere Austria n’are ce sa caute in Orient, în privința teoriei care afirmă că nuntim»» « «Tr:«*»î — Mimi—Mn [UNK]«t de la importanța egală. In ceea ce privesce pe (Țarele austriace și unguresc), acestea, în ultimele zile, cu destulă părere de zeg au spus că încercarea practică a principelui de Bismarck, d’a pune în acord politica orientală a Austriei cu a Rusiei, în timpul din urmă s’a dovedit orecum favorabilă Rusiei. După mărturirea Miamiul «Norddeutsche Allgemeine Zeitung», (fiarele ruseșc), prin alianța ruso-franceză, au fost acelea care au făcut pe principele Bismarck atât de accesibil pentru scopurile cabinetului din Petersburg, și omenii aici ,și fie cu drept cuvânt, că guvernul rusesc, pe viitor, n’are decât să cocheteze puțin cu Francia, pentru ca să ’și asigure oă nouă bunăvoință din partea cancelarului german. ESPOSIȚIUNEA LOCALA DIN BRAȘOV IV 1) Corespondința specială a «Românului») Să trecem la grupa IV: Muturi. Espunătorii sunt în număr de patru ; duei au espus vinaturi, unul vinaturi și spirt și altul spirt, rom, beoruri și alte preparate din spirt. Nu e, nici în acesta grupă, nici un Român ; mi s’a spus oasé ca una din fabricele de spirt ce a espus este înființată de un Român, care a predat esploatarea ei unul creditor pentru un orecare timp și că acum ar fi proces între dânșii, căci Românul e gata se plătăsc, ce datoresce și deci se-și reia fabrica în stăpânire. Despre aceste produse, numai prin vedere nu se pate da uă opiniune întemeiată; ele trebuiesc gustate și unele chiar analizate. Nu puteam face nici una nici alta și, din puntul de vedere din care priviam eü esposițiunea, nici n’aveam trebuință să fac acesta. Este destul să spun că vinurile din Transilvania sunt mai grele decât cele din România , dar întru cultivarea viilor, la culegere și apoi pentru păstrarea vinului se observă, în Transilvania, regule seriose, al căror resultat este real și bine-facător. Indic una din ele , nu numai viile, dar nici cerealele nu se culeg când vrea cultivatorul, ci criua de culegere se fresază de autorități, cari o fac cunoscuta prin trâmbița, tobă, sau alt mijloc. Astfel, culegerea începe în aceiași ani și acesta măsură are de efect că porumbul nu se culege — ca la noi — fără se * 12 A se vedea «Ronânulu de la 13 august 8 10 51 12 Septembri, fie copt, și deci se producă pelagra; strugurii nu se culeg asemene decât când sunt copți și vinul nu e espus, ca mai cu semn al sătenilor din România, d’a se preface în oțet la câteva luni după culegere. Pate că, în fața relelor ce constatăm la noi, din cauza pripitei culegeri a porumbului și a viei, în fața progreselor ,ce face pelagra și efectelor spâimântatore ce produce nu numai asupra individilor, ci și asupra generațiunilor viitore ; în fața stricării aprópe sigura in fiecare an a vinurilor ce se produc în viile sătenilor mai ales , póte,fie, ar fi de mare trebuința a se studia, și la noi, acésta cestiune și a se lua vr’uă măsură, înse uă măsură studiata serios și din tete puntele de vedere. Gestiunea spirtului, în Austro-Ungaria, e una din cele mai grave, din puntul de vedere al producetor lor. Intr’adevĕr, și acesta au spus’o tóte camerele de comerciu austro-ungare în raportele lor, fabricele de spirt întrebuințau — ca materie prima — porumb din Romania ; ele luau, în scopul de a-l supune distilării și a scote din el spirt, chiar porumb din cel stricat. Acesta se putea face cu folos pentru amândouă statele și mai cu semn cu folos însemnat pentru fabricele de spirt, din Austro-Ungaria — care ’și datora propășirea grabnică din timpul fostei convențiuni comerciale — fiindcă porumbul intra în Austro-Ungaria fără nici uă plată de facșă. Din partea României, nici acum situațiunea în privința acestui export, nu s’a schimbat, sau s’a schimbat în bine, pentru că prin tariful autonom a fost desființată tacla de esport ce exista mai nainte. . Austro-Ungaria a supus case și porumbul la un mare taclă de intrare și acest fapt a început a avea de efect și — când aprovisionările deja făcute vor fi^în totul ; T . , Ț ". ’G^“«umog în cetuit ca fabucele nespui austro-ungare, precum ’și-au datat propășirea de la începutul fostei convențiuni, vor fi silite a’și data regresul de la espirarea ei. Am ajuns la partea cea mai interesantă a esposițiunii, la acea parte, care merită mai mare atențiune, pentru ca conține produsele ce intră, în deosebi, în programa pentru înființarea industriei în România. Grupele ce fac parte în acesta clasificare sunt : V. Industria ferului și altor metale ; VI. Industria lemnului ; VI. Industria pielei; VIII. Industria hârtiei; IX. Lâna, torsul, țesutul. Aceste cinci grupe se și distring, între celelalte, prin numărul relativ însemnat al espunătorilor ce le compun. Astfel, grupa V constă din produsele a 22 espunători, între care nu e nici un Român ; grupa Vi, din 21 espunători, între care un Român; grupa ViI, din 25 espunători între care 2 Români ; grupa VIII are numai două espunétori, între care e fabrica de hârtie de la Zerneșel înființată și fostă mult timp proprietatea d-lui Bariț, care o și esploata; grupa IX cu 36 espunétori între care 2 Români. Semnalăm că d. Diamandi Manale, care produce, între alte, vestitul postav de Brașov care a gonit din țără produsele false ale fabricelor de la Bran, nu a espus. Tote aceste ramure de industria sunt în propășire. Se distinge înse tabăcaria și mai cuosebire țesăturile. Intr’adevăr, esposițiunea de la Brașov dovedeste că, în acel oraș se produce bine nu numai tradiționalul postav de Brașov, ci și alte stofe de lână ce pot avea chiar pretensiuni de orecare eleganță. A intra în amănunte, e de prisos, câci eu nu am, nici voiesc se am, calitatea de membru al juriului esposițiunei. Ceea ce m’a interesat, ceea ce mă intereseza pe mine este nu se scia care dintre espunétori a adus produse mai bune, ci atențiunea mea, ca și a oricărui bun Român, este îndreptată spre cestiunea d’a se sci, cum ajuns’n industria Brașovului la gradul de desvoltare ce se vede în acesta esposițiune ? Și căutând soluțiunea acestei cestiuni, prin cercetarea lucrului în sine, făcând precum istoricul industriei Brașovului, m’am convins ca aceste progrese s’au putut dobândi numai prin desvoltari tata a industriei de casă și de at m’am convins, cu alte cuvinte tema ce propuneam, luna trecuti a se adopta în privința industrie mânia, e una și poterea de că pe motivele care, pe lângă convenții inerciala și apropierea distanței ci una, au contribuit la propășirea, d: ultimi al industriei brașovene. Ceea ce am vedut la Brașov trreșce și mai mult în părerile ce pus, adică d’a nu începe prin a sutimi de mii de franci în cladiririce, ci d’a începe prin industria fief. ?! prin industria domestică mai multe cazuri. Nu Englitera, nu Germania, nu de astăzi exemplu să ne fiă, mai eu, din punt de vedere industrial, câte ori le-am imitat, am secerat deplina desamăgire, ci un féra c desvoltat aprópe în aceleași condiții. De aceea, încuragiat acum prin am ventit la Brașov, recomand stăruitor și mai călduros sistema trebuința mijlocele statului pentru curagia mal cu semn atelierului casnică, ca sistemă, și fabricele e mal ca escepțiune. Asupra acestei cestiuni voiü av siune d’a reveni și póte mult mai unit. Mĕ opresc pentru astă cji aci, ci fiul numi permite sĕ continua, re ca în viitorul și ultimu’mi articol cele 1alte grupe și s’aduc tributu admirațiune lucrărilor femeilor rom Brașov. SCIRI Ofc«MoniJtorule , strâinetate d-lagriculturel și d d. I. G. Brătian, mister. ♦ * Prin decretul regal din 31 Auga grațiază condamnatul Nicolae Pa fost maior în arma cavaleriei , de ínehisörel ce avea să mai facă. * * * Sinodul va fi convocat în curor cjice ca afaceri grave cari privesc episcop și pe un arhiereu ar fi m acesta grabnică convocare. Se vorbesce de neînlaturabilă • sire». * ♦ * 1). Al. Gostescu, secretarul gem ministerului de justiție, Intorcânducongediü, și-a reluat funcțiunile șef * * * D. dr. Octavia Blasian, medicul al județului Râmnicul-Sărat, a adrerecțiunei generale a serviciului raportul său privitor la sănătatea I a județului. «Monitorul» de aici publică acest * * * Am reprodus ori după «Epoca» o privitóre la uă contrabandă de si s’ar fi prins la d. cofetar Radule* pe calea Griviței. Acel, «Epoca» scrie urmatorele: «In numărul nostru precedent anțat, că poliția a prins nisce butóie introduse contrabandă în capitală d. cofetar Rădulescu de pe calea. Acuma ni se relateza cum că, în afacere, poliția a căutat să facă uz de zel, lucru care se explică prin fir. Rădulescu n’ar fi în grațiere pentru deosebite motive, cari, dor da pe față, n’ar face de loc onoreților nu tocmai inferiori al poliției» ♦ * * Același fiar află ca damele din Alecsandria vor înainta să suplică Reginei, rugând’o să stăruiască d’a voca ordinul de mutarea la Drăgi profesorel domna Maria Bădescu predă lecțiuni în acel oraș de 22 Stăruința pentru a fi depărtată pusă de d. prefect Kirițescu, care a iubi printr’acesta în bărbatul ac norabile profesore, d. Bădescu-Rol ♦ * * «România Liberă», bine informa facerile învățământului, scrieri cu privire la cărțile didactice. Uă dată cu începerea noului an atragem atențiunea d-lui miniștri strucțiunei publice, și în special