Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)
1887-06-25
542 posițiunea presei a restului acestui fond.» Procedându-se la alegerea delegațiunei, care s’a decis să fie compusă din 5 membrii, au fost aleși : D-nii D. A. Laurian (România Libera); N. Xenopol (Voința Națională)] Gr. Dianu (Romănulu); Skupievski [l'Etoile Roumaine] și C. Gr. Ștefănescu (Resboiul). Romănulu: Vintilă C. A. Rosetti, Gr. I. Dianu. L'Etoile Roumaine : I. Skupiewski, Al. Clavel. Voința Națională : Teofil Frâncu, C. C. Berlescu. L'Indépendance Boumaine : George Em. Lahovary. Bomănia : Th. N. Augustin, D. Rocco. Bomănia Liberă : D. A. Laurian. Națiunea : Simon Paulker. Lupta : C. Bacalbașa. Epoca : C. Hiotu, I. C. Grădișteanu. Reforma : I. G. Valentineanu. Resboiul : C. G. Ștefănescu, G. I. Constantinescu. Universul: L. Nicoleanu. 21 carte musică : Graeve. 1 bucată shating : Maurice Hassan. 1 flacon eau de Cologne, 2 flacone dubin , Villes de France, Magasinul Universel mai multe obiecte. Subscripțiune pentru Botoșeneni LISTA No. 7. Domnul D. Feuerwerger, casierul societății «Israelite, Instrucțiunea și Caritatea a oferit suma de.........................43 lei. Prin domna Cernat Total 2393.50. Donațiuni pentru a se vinde la Cișmegiu, în folosul incendiaților 2 sticle Bordeaux, 2 sticle vin de Capri, 1 sticlă ananas : Bruzzessi. 1 sticlă liqueur : Barbulescu. 1 sticlă champagne: Petrache loan. 4 cutii chocolate : Tănăsescu. 1 statuită, 1 cadru, 1 vide-poche : Haimann. 1 sachet: Maison Jobin. 23 șervete mici, 1 stereoscop: Monde élégant. 1 umbrelă, 2 obiecte japoneze, 1 cutie săpun: Djaburoff. 6 1 statuetă : Alessiu. perechi mănuși de mătase, 1 sticlă apă Guerlin, 2 borcane cold cream, 1 sticlă elessr dentiffice : Tavn. 1 cutie săpun, 1 necesar : Stella, 25 jumătați sticle vin, 5 cutii conserve: Staicovici. 1 pereche fleurete: Müller armurier, 1 călimară, 2 cutiuțe, 1 cadră, 2 cutii pentru chibrituri, 1 porte cigarette, 1 flore de porțelan, 2 necesare, 1 flacon, 2 tabachere . Menagere. 6 vase de flori : Müller. 2 vase cristal :Darmet. 12 flacóne : Novak Heau de Cologne. 1 sachet rose : M-me Sobre. 1 sachet: Aux quetre saisons. 1 sticlă rom, 2 cutii conserve, 2 cutii sardele: Colțescu. 1 porte-cigarre, 1 port-folio, 1 port-folio de photographiî : M-me Monsson. 1 papeterie : Librăria centrala. Philipp Haas și fii...................100 lei. Personalul Philipp Haas și fii 40 Prin d-na Coralia Sovescu: A. S. Ghica ........ 00 A. de Linde.............................20 l N. Wes..........................................20 Anonim...................................... 2 Sc. Yarka................................. 2279 Suma precedentă . . 2114.50. ROMĂNULU 25 IUNIU 1887 SCIRI D’ALE PILEI MM. LI. Regele și Regina au felicitat telegrafic pe regina Fnghterei cu ocasiunea jubileului. D’altmintrelea România a fost represintata la serbare prin d. I. Ghica, ministrul României la Londra. * * * M. S. Regina a primit sub înaltul său patronagiu comitetul instituit la Botoșani pentru ajutorarea incendiaților din acel oraș. S’a deschis un credit estraordinar de 1200 lei pentru d. dr. Felix, decanul facultăței de medicină, care este delegat din partea guvernului român la al IV-lea congres internațional de igienă și demografie, ce urmeza a se ține în Viena de la 25 Septembre penă la 2 Octombre 1887. * * * Em. Sea mitropolitul primat a oferit ministerului 200 esemplare de cărți întitulate «Expunerea doctrinei» spre a se distribui la elevii distinși ca premii școlare. * * * D. G. A. Urechia, profesor la facultatea de drept din Iași, este confirmat, pe un nou period de 3 ani, în funcțiunea de decan al facultăței. * * * D-nis Neumann, consul la Giurgiu, și Pauli, vice-consul la Ploiesci ai Austro- Ungariei, sunt autorizați a funcționa provisoriu unul în locul altuia. * * * Monitorul Oficial de asta-mzi publică raportul d-lui dr. Alfred Bernardh Lendway, șeful laboratorului de chimie al universităței din Bucuresci. D. Bernardh a fost însărcinat de minister să studieze aparițiunea apelor minerale de la Slănic, nu numai sub punctul de vedere hidro-chimic, ci și hidro-geologic și balneologic. * * * Printre esposițiunile de desenuri și creione cari împodobesc acum de examen sările liceelor și gimnastelor din Bucuresci, una din cele cari merită se fie mai multe vedute este desigur aceia a liceului Mateiu-Basarab, profesor d. Al. Zamfiroi. * * * Mâne se va celebra la Giurgiu căsătoria civila a d-lui locotenent Bursan Alecsandr cu d-sora Varvara Marghetti, iar Duminecă va fi căsătoria religiosâ în biserica Catedrală de acolo. Felicitările nóstre tinerilor soți. Duminecă, la orele 6 p. m., se va celebra în biserica Mitropoliei din Bucuresci căsătoria d-soreț Aglaia Francuci cu d. Nicolae Gandiano. Le urmă viitor fericit. * * * In sala teatrului național din Iași se va da Sâmbătă, 13 Iunie, în folosul incendiaților de la Botoșani, un mare concert organisat de comitetul constituit sub președinția d-nei A. M. Gane, cu concursul bine-voitor al domnei Galii, d-sorelor : Zoe Miclescu, Alice Hulban, Teresa Stratilescu, a d-lor Ed. Caudella și N. Cantacuzino. După concert va urma a se dansa în sunetul a două musici militare. * * * Comitetul constituit în Buzău pentru incendiații din Botoșani, afară de listele puse în circulațiune, a mai luat urmatorele măsuri : 1. Să se facă uă serbare venețiană în grădina publică cu uă intrare de un leu. Acesta serbare va avea loc Duminecă sera la 14 ale curentei. 2. Se se dea un bal în sala teatrului unde va fi și tombolă. Balul va avea loc la 25 ale curentei. 3. Se se organiseze un tombolă în bâlciul Drăgaica în dilele de 22, 23 și 24 ale curentei. Se se facă represintațiuni teatrale și să se țină conferințe publice. ❖ * * L'Indépendance Roumaine află că d. Al. Esarcu, consulul general al României la Constantinopole și-a dat demisiunea. Censul ar fi și părăsit, postul său. * * * Al-altă eri s’a judecat de Curtea de apel din Iași procesul d-lor N. Fotea, Enacovici și alții dați în judecata pentru că au bătut pe d. Enășescu. D. Fotea a fost condamnat la 300 lei amendă, d. Enacovici la 100 lei, iar cel 1alt.I la câte 50 lei. * * * Voința Națională află că d. C. Dănescu va fi numit prefect al județului Râmnicul Sărat. * * * Epoca sale din isvor autorisat că cT. Ion Gâmpineanu nu se va mai întorce ca primar al capitalei. D-sea înainte d’a pleca la Berlin își a dat demisiunea în mâinile d-lui Radu Mihai, declarând că hotărîrea sea este irevocabilă. * * * Astăzi începe înaintea facultăței de medicină din capitală esamenul pentru obținerea echivalenței de bacalaureat. Comisia de esamen se compune din doi doctori Sergiu, Boicescu, Grecescu și Istrati. * * * Din Dorohoiu se comunică că controlorul fiscal, Dumitru Teodor, a părăsit acel oraș luând cu sine suma de 3519 lei. * * * D. ministru al lucrărilor publice în urma cererilor ce i s’a făcut , a dispus rectificarea în partea rîului Ialomița. * * * Ambulanța sanitară din județul Mehedinți s’a instalat pentru luna Iunie la Baia de Aramă. In Iulia va funcționa în plasa Motru de sus comuna Broșteni, și în luna August se va stabili în centru plășilor unite Blahnița-Câmpu, la comuna Vânju. In tot timpul acesta ambulanța va fi condusă de d. dr. maior Vasilescu. [ * * In urma deselor reclamațiuni facute de locuitorii de pe propietățile statului Orevița, Vânju, Bucura și alte comune din județul Mehedinți, Ecoul Severinului află că d. ministru al domeniilor s’ar fi hotârît să mergă și să constate la fața locului întru cât sunt adevărate reclamațiunile locuitorilor. * * * Citim în Vocea Covurluiului: Ieri, după cum am spus, s’a întrunit consiliul județăn. Se scie că oposițiunea reușise la primul colegiu, iar guvernamentalii la colegiul III, și grația terorii de la 11 Mai și imposibilității în care fusese pusă oposițiunea de a -și depune chiar buletinele, lista guvernamentală remâind singură, ieși din urnă cum fusese pusă. Prin consecința în consiliul județului nostru erau 16 guvernamentali și 8 opozanți. Procedându-se la verificarea titlurilor, cu tote protestările oposițiuni, cu tote argumentele aduse, așa filsa alegere de la 11 Main fu validată. Acum suntem curioși să vedem ce va face și d. ministru de interne cu alegerile comunale, pe care le ține de atâta * * * * * * timp sub cuvînt de a se rosti în ultima instanță. * * * Consiliul județului Covurlui s’a constituit astfel: Președinte s’a ales d. G. Dimitrescu-Cămărașu și vice-președinți d-nii G. Volenti și Iosef Teodorescu. In comitetul permanent s’a ales d-nii G. Cavalioti, H. Hagi Dracu și Mihail Ion ; supleanți au fost aleși d-nii C. Nebuneli, N. Florea și C. Gialacu. * * * Un duel cu pistolul, spune Curierul Român din Botoșani, s’a petrecut vinerea trecută dimineța, la Rediu, între d-nii advocați I. Arapu și An. Botez. Motivul erau precami vorbe neplăcute schimbate între d-nelor. Martorii d-lui Arapu au fost d-nii maior Mavrocordat și căpitan Crumlaü, iar al d-lui Botez d-nii C. Hânțescu și dr. Isac. S’au tras câte două focuri, fără nici uă consecință, însă, regretabilă. * * * Starea sănătăți, poetului Eminescu, după cum e informat Liberalul, merge din ce în ce mai bine; de trei cile a început a vorbi și a mânca singur. El se află la sora sea. * * * D. C. Datculescu, directorul Gazetei Sătenului, a încercat să nouă și durerosă perdere. După neuitata sea soție, la 9 (21) Iunia a încetat din viață și mama amicului și confratelui nostru, d-na Sofia C. Datculescu. Sincerile nóstre condoleanțe. CORESPONDINȚA DIN CERNĂUȚI Prea onorate d-le directore. La 7 Iulie curent, sosesce principele de coronă Altețarea Imperială Rudolf, însoțit de mareșalul său de Curte și adjutanții săi, spre a visita Bucovina, țara cea mai depărtată a Austriei. Principele de coronă va visita Cernăuții, unde va sta 36 de ore, Rădăuții, mănăstirea Sucevița, Câmpulung, Cârlibaba și bhidăria Lucina de lângă granița Ungariei. Principele de coronă va călători mai întrega Bucovină, unde la pârâul Cibeu, care face hotar cu Ardealul spre Bistrița, va trece în Ardeal spre a se reîntorce prin Ungaria la Viena. Intrega țară este în fericere și nu este altă vorbă decât venirea principelui de coronă. In totă țara se fac pregătiri forte mari pentru o primire vrednică a țerei. In fruntea tuturor se află un comitet festiv, compus de comitatul Jerei, delegații orașelor, comunelor și a nobilimei române bucovinene. Președintele acestui comitet este căpitanul Jerei, baronul Alecsandru de Vasilco, membru al casei magnaților din Viena. In fiecare district și oraș, pe unde are se trecu principele de coronă, s’au format comitete de primire care sunt dependințe de comitetul central al țerei. La granița Bucovinei, spre Galiția, la Oroșieni, se vor ridica două obelisce mari, cari fiind iluminate sera la venirea principelui de coronă, se vor zări pene la stațiunea megieșă din Galiția. De la granița Galiției pene la Cernăuți vor sta, în sera venirei, în distanțe egale țărani cu forțe în mâna. Gările căii ferate vor fi decorate în totă țara, pe unde va trece principele de coronă. In fiecare gară vor aștepta pe principele de coronă deputațiunile districtelor megieșe, conduse de căpitanii districtuali și primarii orașelor. In părțile Rădăuților și munților, pe unde se va face călătoria cu trăsura și de la Iacobeni până la Lucina călare, vor fi deputațiunile comunelor astfel întocmite ca ele să presinte că icena fidelă a costumelor naționale a diferitelor națiuni ce locuiesc prin părțile acelea. In Cernăuți va fi primirea cea mai frumosa. Uă portă mare triumfală va fi in curând ridicată în partea principală a orașului, unde la venirea principelui de corona vor fi postați membrii consiliului comunal din Cernăuți. La 7 și 8 Iuliu st. n. tot Cernăuțul va fi iluminat și la 8 Iuliu se va arangea un conduct de torțe și uă serenadă lângă cuartirul Alteței Sale. La Rădăuți, Hadicfalva, de unde se va face călătoria cu trăsura la Rădăuți; la Câmpulung de asemenea se vor ridica porți triumfale. La granița Bucovinei spre Ardeal, la părîul Cibeu se va ridica de asemenea uă porta triumfală. Principele de coronă a înoptat la Cernăuți, Rădăuți și muntele Lucina, uă regiune forte romantica. Președintele terii și căpitanul țării vor petrece pe principele de coróna de la granița Galiției pénă la părîul Cibeu, unde vor lua rămas bun. Aci s’a împărțit și programa primire festive, aprobata de minister și de curte. După ea vor aștepta la gara Cernăuților pe principele de coronă comitetul țării, comandantul Bucovinei, brigadirul, mitropolitul gr. or. și primarul Cernăuților, salutându-i căpitanul |eris de baron Alecsandru de Vasilco încungiurat fiind de comitetul țării și deputațiunile comunelor rurale cu un cuvântare venită. La intrarea în Cernăuți călătoreșce înainte primarul Cernăuților, iar căpitanul țării petrece pe Alteța Sea. Intrarea se face prin stradele principale ale orașului iluminat până la palatul guvernat, unde și ia Altețea Sea cuartierul seu. A doua <i visiteza principele de coronă tóte bisericele și sculele cum și reședința mitropolitana gr. or. grădina publică, spitalul civil, universitatea, fabrica de lemn a societății anonime din România și berăria pe acțiuni. La amiază va fi primirea solemnă a autorităților civile și militare, a clerului de tote confesiunile și a societăților particulari. La 9 iulie dimineța la orele 6 pleca Altețea Sea la Rădăuți. La Rădăuți va fi salutat Altețea Sea la porta triumfală de primarul orașului. După aceia va fi primirea autorităților civile și militare și visitarea postului statului major. De aceia întreprinde Alteția Sea uă escursiune la Vlădică, stația agricolă a statului, cum și la monastirea Sucevița. Dimineața la 5 ore la 10 Iulie călătoria Alteței Sale la Câmpulung peste Solca, Cacica și Gurahumorului. In Câmpulung va asista Altețea Sea după primirea autorităților de acolo la sâințirea bisericei parochiale gr. or. de acolo. Tot în acesta cji vin călători la Jae*aena, Călibaba ș, Lucijna, unde va însera Altețea Sea. La 11 Iulie dimineața la 5 ore va pleca către Dorna spre puntul Cibeu, unde se desparte căpitanul și președintele Arh. Dionisie C. Olinescu Seminariul Central: cl. II, istoria generală. Scala societății pentru învățătura poporului român : cl. I, musica vocală ; cl. II, religia; cl. IV, stiințele naturale. Institutul Pedagogic: cl. I, matematica ; cl. II, limba germană ; cl. IV, limba română. Externatul I secundar de fete: cl. I, istoria; cl. IV, limba francesâ; cl. V, limba română. Externatul II secundar de fete : cl. II, religia ; cl. III, desemn și caligrafie ; cl. V, științele naturale. Scala profesională de fete: cl. I, aritmetica ; cl. II, religia; cl. III, limba francesâ; Asilul Elena Domna ; cl. III, matematica ; cl. V, limba română; cl. III normală divisionarâ, fisica ; ESAMENELE ANUALE Mâne, Sâmbătă, 13 Iunie se vor ține urmatorele esamene : Sântu Sava; cl. I, matematica ; cl. II, istoria; cl. III, geologia; cl. IV, limba română ; cl. V, limba elena; cl. V divis., limba latină ; cl. VI, chimia; cl. VII, limba română. Liceul Matei Basarab ; cl. I divisionara, caligrafia; cl. II, matematica; cl. III, gimnastica ; cl. V, limba elenă; cl. VI, desemnul; cl. VII, limba română. Gimnaziul Lazăr ; cl. III, geografia; cl. IV, musica. Gimnasiul Cantemir- Vodă , cl. I, divisionar, aritmetica; cl. I, religia; cl. II, matematica ; cl. III, musica vocală; cl. IV, geografia. ELEVII PREGĂTIȚI IN PARTICULAR Esamenele elevilor pregătiți în particular se vor face în Bucuresci, după cum a hotârît ministerul în modul următor : Cursul primar de băeți (seria I) : Institutele Schewitz, St. George, R.Novian, Alecsandri și Bălteanu, la institutul Schewitz. Cursul primar de băeți (seria II) : Institutele Bergamenter și Lumina, la institutul Lumina. Cursul primar de băeți (seria III): Toți ceilalți elevi la scala de băeți din str. Clemenței. Cursul primar de fete (seria 1) : Institutele Dobrescu, Manliu și Bork, la scala primara de fete din str. Lucaci. Cursul primar de fete (seria II) : Tote cele-l alte eleve la scala primară de fete din str. Clemenței. Cursul de liceu băeți (seria I): Instituttul Sf. George, la Liceul Sf. George. Cursul de liceu băeți (seria 11) : Toți ceilalți elevi la liceul Sf. Sava. Cursul de liceu fete, și Esternatul Secundar de fete, tote elevele în sala Senatului. Primim din partea d-nei Elisa Manliu, directarea institutului Educațiunea Romănă urmatorea adresă : Domnule directore. Sunt sigură câ ve mai aduceți aminte cum în Februarie, anul curent, nisce reți voitori se’ncercară a induce în erore opiniunea publică, relativ la valorea institutului de fete Educațiunea Romănă ce am mare a dirige^ •RîmîVu cu totul In acele împregiurâri atât de triste pentru mine, d-vostră, d-le directore, ați fost unul dintre cei d’ánteia, care prin Rarul ce dirigețî ați luptat pentru stabilirea adevărului în fața opiniunei publice. Fiindcă astăzi, 12 Iuniu, încep în acest institut esamenele anuale, în zilele și orele arătate în alăturata programă, de aceia îmi permit, d-le directore, a ve ruga să bine-voiți a ne face onorea de a asista la aceste esamene, sau d-vostră în persona, sau prin vr’un delegat al d-vostru. Sper, d-le directore, că cu acesta ocasiune ve veți încredința mai mult sau mai puțin despre îngrijirea ce dau copilelor mie încredințate, despre curățenia și ordinea ce domnesce în acest institut, etc., precum și dacâ aci se face vreun progres sau nu. Primiți, d-le directore, încredințarea deosebitei mele stime și considerăm ce vă păstrez. Elisa Manliu. Esamenele la institutul Educațiunea Romănă au început astăzi și vor continua până la 16 iunie, când elevelee cursu nu pate decât să devină mai bună din di în din, ea e forte bună. Să vină ocasiunile și la trei deci și cinci de ani voi avea averea mea... Și atunci mă voi însura, și încă bine. — Cerul să te audă și să te binecuvinteze, copilul meu ! I. Era încă de dimineță. Fabien d’Estreville, după ce -și plimbă privirile în jurul seu,— priviri indiferente, c’uă mică espresiune de tristețe, chiar după ce întîlniră potretul mortului, — trecu în cabinetul său de lucru, descifră titlurile câtorva volume vechi așădate pe policiera prăfuită a unei biblioteci mâncată de cari, aprinseră țigare, care în curînd se duse se întovărășască, pe tabla de la cămin, uă grămadă de mucuri de țigară, și în cele din urmă se hotărî a eși. Mersul séu trăda neocuparea și plictisela. In casa strămoșilor, în frumosul domeniu, uă specie de segnorie, pe care martea de curînd a tatălui séu ’i-o dâdu se, se credea ca strein. De altfel d’abia trăise într’ânsa. La trei-spre dece ani, fusese trimes la Paris, pentru a fi internat înt’un colegiu deschis de curînd, un stabiliment model, fondat din inițiativa unui grup de învățați, de industriași și comercianți mari, cari nutreau ambițiunea d’a înzestra în sfârșit țara lor c’un pepinieră de omeni trebuincioși și practici. Acolo, învăță elementele tutor șciințelor, după metode cu totul noul; apoi, îl îndopă cu economia politică, comptabilitatea și cu gimnastica ; după cari îl puse la disposițiunea familiei sale ș’a fetei. Familia lui n’a profitat de loc d’acea creștere deosebită, — care d’altfel nici nu e făcută pentru fericirea părinților. Tenorul Intr’adevĕr, a crefcut că trebuie să intre de îndată la uă casă de bancă, cu scop d’a învăța cum merg afacerile, pentru ca în urmă se trece la un agent de schimb, unde fu primit, mulțumită banilor ce tatăl séți ’i puse la disposițiune. Venea la Estreville de patru sau cinci ori pe an. Ceva mai mult, d. d’Estreville nu se plîngea de loc. Gîndul séu era numai ca fiul séu să ajungă un om trebuincios. Și desigur acesta dorință era legitimă din partea unui leneș plictisit și nemulțumit. Atît numai că d’Estreville înțelegea mai presus de or ce trebuința în sensul bogăției, astfel că póte nu se prea ocupase cu creșterea morală a fiului său. Acesta, de când curatorul din Hottetot, — Comuna de care ținea d’Estreville, — încetase d’a-1 mai învăța catehismul, nu primise, în ce privește învățătura morală, decât scurtele lecțiuni, d’altfel neregulate, ale unui vicar primit de toleranță a evangelisa, din când în când, pe elevii catolici din colegiul Laplace. Afară de aceste instrucțiuni atât de sumare cât și rare, nu pătrunsese în acesta minte fragetă nici uă noțiune de morală desinteresată, și ar fi fost un minune mare ca inima, sub asemene regim să nu se impietresca cu totul. Trebuia să se scie ce trebuință imperiosă de logică domnesce formarea sufletelor tinere, pentru ca să se înțelegă aceia ce se riscă dând afară din educațiune ceia ce pân’acum a făcut basa. Chiar ținând pentru lucru real și demonstrat neputința de a dovedi ceva în ordinea supranaturală, tot ar trebui să se inventeze dogme și axiome metafizice pentru a cresce pe copii. Căci nu se impune nimic celui mai slab spirit fără ca să nu fie sprijinit pe un principiu superior. Dar lucrul acesta e atât de banal încât nu se mai îndrăsnește aprópe de nimeni să se mai vorbescá, și de care bunii progresiști, inovatori, sau alți lucrători de reforme sociale, s’au desgustat chiar d’a cugeta la acesta. Așadar nu se impusese nimic lui Fabien d’Estreville și densul nu primise nimic, afară de obligațiunea d’a lua viața cum e ea și d’a trage dintr’ânsa cea mai bună partită posibilă în ce privesce traiul. Pentru el,astfel ca pentru toți nutritorii de principiul utilitar,trebuința generală se confundă cu avantagiul său particular, lucru care explică c’ar fi fost forte greu de a simți un sentiment care să nu se potâ resolva prin regula de trei sau alt calcul. Cu tote acestea, fie din cauza vreunei imperfecțiuni personale, ceva în el, resistă nouilor metode : un instinct de delicatețe esterioră manifestându-se în espresiunea sentimentelor mai mult decât în sentimente chiar, și putând a face schimbul cu neantul adevărat al simțirei din acea inimă atrofiată. Afară de acesta, era omul chilel, omul croit după noul model , fără credinți determinate, dacă nu fără îngrijiri vagi ale spiritului; având simțul practic al vieței, cu mai multe pofte decât pasiuni și cu mai puțină perversitate decât egoism. Tenorul înconjură casa, pentru a ajunge la un barieră care despărțea curtea de un arman, ce era parte integrantă din domeniul său. Trecând prin fața grajdului casei, bătrânul servitor, care co uă oră mai înainte, îi dănuse bună dimineța, îi dise : — Hei! domnule Fabien, ce, te duci la preumblareV.... Scrî ce? Ar trebui să iei și pe bâtrânul Roussillon. Merge în trap grozav, și nu face nimic. Sunt silit să’l plimb în tóte flirele, de frică să nu se îngrașe pene o crăpa.... Și merge grozav de bine la călărie, mai bine decât la trăsură , în mai puțin de trei sferturi deces, cu d-tea în spinare, ar ajunge la Pont l’Évêque. Bietul om, forte slab, gheboșat, derâncă puternic și sănătos, ședea în pragul grajdului, cu țesata și peria în mână, arătând cu privirea stăpânului séa un cal de eră, al cărui păr roșu prețuia numele ce i se dase tot asemenea ca și originea, îndestul de nesigură și problematică după semnele din afară. — Și ce vrei sé fac la PontTÉvéque, moș Blaisiot ? fi — Am qus Pons-l’Évêque ca și cum ași altundeva... Voiam să die că trebuie să mai plimbi calul acesta din când în când, căci ți-ar face bine. — Ca și dobitocului, ai, ce diet ? — Him! bine înțeles că roü nu i-ar face.... asemene nici mie, pentru că am câte un fel de lucru... Dar aceia ce de> e mai mult pentru d-tea. Ai fost lovit de nenorocire, trebuie să te înveselesc, să cauți să mai uiți. — Incalecând pe calul acela? dise tânărul uitându-se disprețuitor cu cada ochiului la crupa calului. Forte -ți mulțumesc. — Inhamă-i atunci. E gabrioleta și americana.... — Badea nu! Plimbai Blaisiot, plimbări, cât timp mama nu va avea nevoie de dânsul. — Ah! acum dece ani nu dic ® âi tot așa. De câte ori mai puneam șeaua pe dânsul pe atunci! — Ce vrei, Blaisiot ? In dece ani, am îmbătrânit cu toții. — De asta, așa e... Cineva a avut timpul chiar să-și moră. Bătrânul se puse a țesă la dobitocul mormâind. — Ia spune-mi, Blaisiot, urmă d’uă dată d. d’Estreville, portitiv care e între livedea Buttard și a nasA, mastă deschisă, ca altă dată. — Adică nu e verigată, vrei se did. — Bine, asta te întrebam și eu. — Adese ori, domnișora Maria Teresa, pe timp frumos, trece p’acolo, pentru ca să vină se vadă pe domna. — E multă vreme de când a părăsit’o verișorârea acea bătrâna care locuia cu dânsa ? — Vr’uă câteva luni numai. — Așa dar e singură acum la Buttard! — Da. Dér, cu tóte acestea nu e mai de loc tristă și e totd’auna politicósa cu lumea. Mé mir cum de n’a venit septemâna asta, adică de la mortea domnului... N’a îndrăsnit, cred... De obicei, trece p’aci mai la fiecare doué séu trei d'le. Fabien se îndreptă către fermă, cu același pas lenevos al séu, care cu tóte acestea nu putea să-i fie obicinuit, căci după vioiciunea privirei sale și după repediciunea unor gesturi, cineva ghicea fără greutate uă natură nervosă, activă agitată. Părea că căuta ceva împregiurul său de care să se intereseze și nu găsea nimic bine înțeles care se merite a-i ținti luarea aminte. Nici încântarea melancolică a locuinței, ale cărei sculptări, scăldate de lumina, surideau în loc d’a se strîmba, nici plantațiunea poetică a unei livezi, ai cărei arbori sgrințoși deja încărcați cu fructe, plecau spre iarba grasă rămurile lor diforme și generose, nici vârfurile arămii ale înalților plopi, roșii sub sare ca fiarele de lance într’un cuptor, nu’i smulgea uă ochire de admirație. Mergea jucându-se cu bastonul, gânditor și plictisit. Henry Rabnsson. (Urmare în No.viitor). \