Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)

1887-06-25

542 posițiunea presei a restului acestui fond.» Procedându-se la alegerea delega­­țiunei, care s’a decis să fie compu­să din 5 membrii, au fost aleși : D-nii D. A. Laurian (­România Li­bera); N. Xenopol (Voința Națională)] Gr. Dianu (Romănulu); Skupievski [l'Etoile Roumaine­] și C. Gr. Ștefă­­nescu (Resboiul). Romănulu: Vintilă C. A. Rosetti, Gr. I. Dianu. L'Etoile Roumaine : I. Skupiewski, Al. Clavel. Voința Națională : Teofil Frâncu, C. C. Berlescu. L'Indépendance Boumaine : George Em. Lahovary. Bomănia : Th. N. Augustin, D. Rocco. Bomănia Liberă : D. A. Laurian. Națiunea : Simon Paulker. Lupta : C. Bacalbașa. Epoca : C. Hiotu, I. C. Grădiș­­teanu. Reforma : I. G. Valentineanu. Resboiul : C. G. Ștefănescu, G. I. Constantinescu. Universul: L. Nicoleanu. 21 carte musică : Graeve. 1 bucată shating : Maurice Hassan. 1 flacon eau de Cologne, 2 flacone du­bin , Villes de France, Magasinul Universel mai multe obiecte. Subscripțiune pentru Boto­­șeneni LISTA No. 7. Domnul D. Feuerwerger, casierul socie­tății «Israelite, Instrucțiunea și Caritatea a oferit suma de.........................43 lei. Prin domna Cernat Total 2393.50. Donațiuni pentru a se vinde la Cișme­­giu, în folosul incendiaților 2 sticle Bordeaux, 2 sticle vin de Ca­pri, 1 sticlă ananas : Bruzzessi. 1 sticlă liqueur : Barbulescu. 1 sticlă champagne: Petrache loan. 4 cutii chocolate : Tănăsescu. 1 statuită, 1 cadru­, 1 vide-poche : Hai­­mann.­­ 1 sachet: Maison Jobin. 23 șervete mici, 1 stereoscop: Monde élégant. 1 umbrelă, 2 obiecte japoneze, 1 cutie săpun: Djaburoff. 6 1 statuetă : Alessiu. perechi mănuși de mătase, 1 sticlă apă Guerlin, 2 borcane cold cream, 1 sti­clă elessr dentiffice : Tavn. 1 cutie săpun, 1 necesar : Stella, 25 jumătați sticle vin, 5 cutii conserve: Staicovici. 1 pereche fleurete: Müller armurier, 1 călimară, 2 cutiuțe, 1 cadră, 2 cutii pentru chibrituri, 1 porte cigarette, 1 flore de porțelan, 2 necesare, 1 flacon, 2 ta­bachere . Menagere. 6 vase de flori : Müller. 2 vase cristal :Darmet. 12 flacóne : Novak Heau de Cologne. 1 sachet rose : M-me Sobre. 1 sachet: Aux quetre saisons. 1 sticlă rom, 2 cutii conserve, 2 cutii sardele: Colțescu. 1 porte-cigarre, 1 port-folio, 1 port-fo­lio de photographiî : M-me Monsson. 1 papeterie : Librăria centrala. Philipp Haas și fii...................100 lei. Personalul Philipp Haas și fii 40 Prin d-na Coralia Sovescu: A. S. Ghica ........ 00 A. de Lind­e.............................20 l N. Wes..........................................20 Anonim...................................... 2 Sc. Yarka................................. 2­279 Suma precedentă . . 2114.50. ROMĂNULU 25 IUNIU 1887 SCIRI D’ALE PILEI MM. LI. Regele și Regina au felicitat telegrafic pe regina Fngh­terei cu ocasiu­­nea jubileului. D’altmintrelea România a fost represin­­tata la serbare prin d. I. Ghica, ministrul României la Londra. * * * M. S. Regina a primit sub înaltul său patronagiu comitetul instituit la Botoșani pentru ajutorarea incendiaților din acel oraș. S’a deschis un credit estraordinar de 1200 lei pentru d. dr. Felix, decanul fa­cultăței de medicină, care este delegat din partea guvernului român la al IV-lea con­gres internațional d­e igienă și demografie, ce urmeza a se ține în Viena de la 25 Septembre penă la 2 Octombre 1887. * * * Em. Sea mitropolitul primat a oferit mi­nisterului 200 esemplare de cărți întitu­late «Expunerea doctrinei» spre a se dis­tribui la elevii distinși ca premii școlare. * * * D. G. A. Urechia, profesor la facultatea de drept din Iași, este confirmat, pe un nou period de 3 ani, în funcțiunea de de­can al facultăței. * * * D-nis Neumann, consul la Giurgiu, și Pauli, vice-consul la Ploiesci ai Austro- Ungariei, sunt autorizați a funcționa pro­­visoriu unul în locul altuia. * * * Monitorul Oficial de asta-mzi publică ra­portul d-lui dr. Alfred Bernardh Lendway, șeful laboratorului de chimie al universi­­tăței din Bucuresci. D. Bernardh a fost în­sărcinat de minister să studieze aparițiu­­nea apelor minerale de la Slănic, nu nu­mai sub punctul de vedere hidro-chimic, ci și hidro-geologic și balneologic. * * * Printre esposițiunile de desenuri și cre­­ione cari împodobesc acum de examen să­rile liceelor și gimnastelor din Bucuresci, una din cele cari merită se fie mai multe vedute este de­sigur aceia a liceului Ma­­teiu-Basarab, profesor d. Al. Zamfiroi. * * * Mâne se va celebra la Giurgiu căsătoria civila a d-lui locotenent Bursan Alecsandr cu d-sora Varvara Marghetti, iar Dumi­necă va fi căsătoria religiosâ în biserica Catedrală de acolo. Felicitările nóstre tinerilor soți. Duminecă, la orele 6 p. m., se va ce­lebra în biserica Mitropoliei din Bucuresci căsătoria d-soreț Aglaia Francuci cu d. Nicolae Gandiano. Le urmă viitor fericit. * * * In sala teatrului național din Iași se va da Sâmbătă, 13 Iunie, în folosul incendia­ților de la Botoșani, un mare concert or­­ganisat de comitetul constituit sub preșe­dinția d-nei A. M. Gane, cu concursul bine-voitor al domnei Galii, d-sorelor : Zoe Miclescu, Alice Hulban, Teresa Stratilescu, a d-lor Ed. Caudella și N. Cantacuzino. După concert va urma a se dansa în su­netul a două musici militare. * * * Comitetul constituit în Buzău pentru in­cendiații din Botoșani, afară de listele puse în circulațiune, a mai luat urmatorele mă­suri : 1. Să se facă uă serbare venețiană în grădina publică cu uă intrare de un leu. Acesta serbare va avea loc Duminecă sera la 14 ale curentei. 2. Se­­ se dea un bal în sala teatrului unde va fi și tombolă. Balul va avea loc la 25 ale curentei. 3. Se se organiseze un tombolă în bâl­ciul Drăgaica în dilele de 22, 23 și 24 ale curentei. Se se facă represintațiuni teatrale și să se țină conferințe publice. ❖ * * L'Indépendance Roumaine află că d. Al. Esarcu, consulul general al României la Constantinopole și-a dat dem­isiunea. Cen­sul ar fi și părăsit, postul său. * * * A­l-altă­ eri s’a judecat de Curtea de a­­pel din Iași procesul d-lor N. Fotea, Ena­­covici și alții dați în judecata pentru că au bătut pe d. Enășescu. D. Fotea a fost condamnat la 300 lei amendă, d. Enacovici la 100 lei, iar cel­ 1­alt.I la câte 50 lei. * * * Voința Națională află că d. C. Dănescu va fi numit prefect al județului Râmnicul Sărat. * * * Epoca sale din isvor autorisat că cT. Ion Gâmpineanu nu se va mai întorce ca pri­mar al capitalei. D-sea înainte d’a pleca la Berlin își a dat demisiunea în mâinile d-lui Radu Mihai, declarând că hotărîrea sea este irevocabilă. * * * Astăzi începe înaintea facultăței de me­dicină din capitală esamenul pentru obți­nerea echivalenței de bacalaureat. Comisia de esamen se compune din doi doctori Sergiu, Boicescu, Grecescu și Is­­trati. * * * Din Dorohoiu se comunică că controlo­rul fiscal, Dumitru Teodor, a părăsit acel oraș luând cu sine suma de 3519 lei. * * * D. ministru al lucrărilor publice în ur­ma cererilor ce i s’a făcut , a dispus rec­tificarea în parte­a rîului Ialomița. * * * Ambulanța sanitară din județul Mehe­dinți s’a instalat pentru luna Iunie la Baia de Aramă. In Iulia va funcționa în plasa Motru de sus comuna Broșteni­, și în luna August se va stabili în centru plășilor u­­nite Blahnița-Câmpu, la comuna Vânju. In tot timpul acesta ambulanța va fi con­dusă de d. dr. maior Vasilescu. [ * * In­ urma deselor reclamațiuni facute de locuitorii de pe propietățile statului Orevi­­ța, Vânju, Bucura și alte comune din ju­dețul Mehedinți, Ecoul Severinului află că d. ministru al domeniilor s’ar fi hotârît să mergă și să constate la fața locului întru cât sunt adevărate reclamațiunile locuito­rilor. * * * Citim în Vocea Covurluiului: Ieri, după cum am spus, s’a întrunit con­siliul județăn. Se scie că oposițiunea reu­șise la primul colegiu, iar guvernamentalii la colegiul III, și grația terorii de la 11 Mai­ și imposibilității în care fusese pusă oposițiunea de a -și depune chiar buleti­nele, lista guvernamentală remâind singură, ieși din urnă cum fusese pusă. Prin consecința în consiliul județului no­stru erau 16 guvernamentali și 8 opo­­zanți. Procedându-se la verificarea titlurilor, cu tote protestările oposițiuni, cu tote ar­gumentele aduse, așa filsa alegere de la 11 Main fu validată. Acum suntem curioși să vedem ce va face și d. ministru de interne cu alege­rile comunale, pe care le ține de atâta * * * * * * timp sub cuvînt de a se rosti în ultima instanță. * * * Consiliul județului Covurlui­ s’a consti­tuit ast­fel: Președinte s’a ales d. G. Dimitrescu-Că­­mărașu și vice-președinți d-nii G. Volenti și Iosef Teodorescu. In comitetul perma­nent s’a ales d-nii G. Cavalioti, H. Hagi Dracu și Mihail Ion ; supleanți au fost aleși d-nii C. Nebuneli, N. Florea și C. Gialacu. * * * Un duel cu pistolul, spune Curierul Român din Botoșani, s’a petrecut vinerea trecută dimineța, la Rediu, între d-nii ad­vocați I. Arapu și An. Botez. Motivul erau pre­cami vorbe neplăcute schimbate între d-nelor. Martorii d-lui Arapu au fost d-nii maior Mavrocordat și căpitan Crumlaü, iar al d-lui Botez d-nii C. Hânțescu și dr. I­sac. S’au tras câte două focuri, fără nici uă consecință, însă, regretabilă. * * * Starea sănătăți, poetului Eminescu, după cum e informat Liberalul, merge din ce în ce mai bine; de trei c­ile a început a vorbi și a mânca singur. El se află la sora sea. * * * D. C. Datculescu, directorul Gazetei Să­­tenului, a încercat să nouă și durerosă perdere. După neuitata sea soție, la 9 (21) Iunia a încetat din viață și mama amicului și confratelui nostru, d-na Sofia C. Datcu­lescu. Sincerile nóstre condoleanțe. CORESPONDINȚA DIN CERNĂUȚI Prea onorate d-le directore. La 7 Iulie curent, sosesce principele de coronă Alteța­rea Imperială Rudolf, înso­țit de mareșalul său de Curte și adjutan­ții săi, spre a visita Bucovina, țara cea mai depărtată a Austriei. Principele de co­ronă va visita Cernăuții, unde va sta 36 de ore, Rădăuții, mănăstirea Sucevița, Câm­pulung, Cârlibaba și bhid­ăria Lucina de lângă granița Ungariei. Principele de co­ronă va călători mai întrega Bucovină, unde la pârâul Cibeu, care face hotar cu Ardealul spre Bistrița, va trece în Ardeal spre a se reîntorce prin Ungaria la Viena. Intrega țară este în fericere și nu este altă vorbă de­cât venirea principelui de coronă. In totă țara se fac pregătiri forte mari pentru o­ primire vrednică a țerei. In fruntea tuturor se află un comitet fes­tiv, compus de comitatul Jerei, delegații o­­rașelor, comunelor și a nobilimei române bucovinene. Președintele acestui comitet este căpitanul Jerei, baronul Alecsandru de Vasilco, membru al casei magnaților din Viena. In fie­care district și oraș, pe unde are se trecu principele de coronă, s’au format comitete de primire care sunt depen­dințe de comitetul central al țerei. La granița Bucovinei, spre Galiția, la Oroșieni, se vor ridica două obelisce mari, cari fiind iluminate sera la venirea princi­pelui de coronă, se vor zări pene la sta­țiunea megieșă din Galiția. De la granița Galiției pene la Cernăuți vor sta, în sera venirei, în distanțe egale țărani cu forțe în mâna. Gările căii ferate vor fi decorate în totă țara, pe unde va trece principele de coronă. In fie­care gară vor aștepta pe principele de coronă deputațiunile distric­telor megieșe, conduse de căpitanii distric­tuali și primarii orașelor. In părțile Rădău­ților și munților, pe unde se va face că­lătoria cu trăsura și de la Iacobeni până la Lucina călare, vor fi deputațiunile co­munelor ast­fel întocmite ca ele să pre­­sinte că icena fidelă a­­ costumelor națio­nale a diferitelor națiuni ce locuiesc prin părțile acelea. In Cernăuți va fi primirea cea mai frumosa. Uă portă mare triumfală va fi in curând ridicată în partea princi­pală a orașului, unde la venirea princi­pelui de corona vor fi postați membrii consiliului comunal din Cernăuți. La 7 și 8 Iuliu st. n. tot Cernăuțul va fi iluminat și la 8 Iuliu se va arangea un conduct de torțe și uă serenadă lângă cuartirul Alteței Sale. La Rădăuți, Hadic­­falva, de unde se va face călătoria cu tră­sura la Rădăuți; la Câmpulung de aseme­nea se vor ridica porți triumfale. La gra­nița Bucovinei spre Ardeal, la părîul Ci­beu se va ridica de asemenea uă porta triumfală. Principele de coronă a înoptat la Cer­năuți, Rădăuți și muntele Lucina, uă re­giune forte romantica. Președintele terii și căpitanul țării vor petrece pe principele de coróna de la granița Galiției pénă la pă­rîul Cibeu, unde vor lua răm­as bun. Aci s’a împărțit și programa primire­ festive, aprobata de minister și de curte. După ea vor aștepta la gara Cernăuților pe princi­pele de coronă comitetul țării, comandan­tul Bucovinei, brigadirul, mitropolitul gr. or. și primarul Cernăuților, salutându-i că­pitanul |eris de baron Alecsandru de Va­silco încungiurat fiind de comitetul țării și deputațiunile comunelor rurale cu un cu­vântare venită. La intrarea în Cernăuți călătoreșce înainte primarul Cernăuților, iar căpitanul țării petrece pe Alteța Sea. Intrarea se face prin stradele principale ale orașului iluminat până la palatul gu­vernat, unde­­ și ia Altețea Sea cuartierul seu. A doua <­i visiteza principele de co­ronă tóte bisericele și sculele cum și re­ședința mitropolitana gr. or. grădina pu­blică, spitalul civil, universitatea, fabrica de lemn a societății anonime din România și berăria pe acțiuni. La amiază va fi pri­mirea solemnă a autorităților civile și mi­litare, a clerului de tote confesiunile și a societăților particulari. La 9 iulie dimine­­ța la orele 6 pleca Altețea Sea la Rădăuți. La Rădăuți va fi salutat Altețea Sea la porta triumfală de primarul orașului. Du­pă aceia va fi primirea autorităților civile și militare și visitarea postului statului ma­jor. De aceia întreprinde Alteția Sea uă escursiune la Vlădică, stația agricolă a sta­tului, cum și la monastirea Sucevița. Di­mineața la 5 ore la 10 Iulie călătoria Al­teței Sale la Câmpulung peste Solca, Ca­­cica și Gurahumorului. In Câmpulung va asista Altețea Sea după primirea autorită­ților de acolo la sâințirea bisericei paro­­chiale gr. or. de acolo. Tot în acesta cji vin călători la Jae*a­ena, Călibaba ș, Lucij­na, unde va însera Altețea Sea. La 11 Iulie dimineața la 5 ore va pleca către Dorna spre puntul Cibeu, unde se despar­te căpitanul și președintele­­ Arh­. Dionisie C. Olinescu Seminariul Central: cl. II, istoria ge­nerală. Scala societății pentru învățătura popo­rului român : cl. I, musica vocală ; cl. II, religia; cl. IV, stiințele naturale. Institutul Pedagogic: cl. I, matematica ; cl. II, limba germană ; cl. IV, limba ro­mână. Externatul I secundar de fete: cl. I, is­toria; cl. IV, limba francesâ; cl. V, limba română. Externatul II secundar de fete : cl. II, religia ; cl. III, desemn și caligrafie ; cl. V, științele naturale. Scala profesională de fete: cl. I, aritme­tica ; cl. II, religia; cl. III, limba francesâ; Asilul Elena Domna ; cl. III, mate­matica ; cl. V, limba română; cl. III nor­mală divisionarâ, fisica ; ESAMENELE ANUALE Mâne, Sâmbătă, 13 Iunie se vor ține urmatorele esamene : Sântu Sava; cl. I, matematica ; cl. II, istoria; cl. III, geologia; cl. IV, limba ro­mână ; cl. V, limba elena; cl. V divis., limba latină ; cl. VI, chimia; cl. VII, limba română. Liceul Matei Basarab ; cl. I divisionara, caligrafia; cl. II, matematica; cl. III, gim­nastica ; cl. V, limba elenă; cl. VI, de­­semnul; cl. VII, limba română. Gimnaziul Lazăr ; cl. III, geografia; cl. IV, musica. Gimnasiul Cantemir- Vodă , cl. I, divi­sionar, aritmetica; cl. I, religia; cl. II, matematica ; cl. III, musica vocală; cl. IV, geografia. ELEVII PREGĂTIȚI IN PARTICULAR Esamenele elevilor pregătiți în particular se vor face în Bucuresci, după cum a ho­târît ministerul în modul următor : Cursul primar de băeți (seria I) : Ins­titutele Schewitz, St. George, R.­Novian, Alecsandri și Bălteanu, la institutul Sche­witz. Cursul primar de băeți (seria II) : Ins­titutele Bergamenter și Lumina, la institu­tul Lumina. Cursul primar de băeți (seria III): Toți cei­l­alți elevi la scala de băeți din str. Clemenței. Cursul primar de fete (seria 1) : Insti­tutele Dobrescu, Manliu și Bork, la scala primara de fete din str. Lucaci. Cursul primar de fete (seria II) : Tote cele-l­ alte eleve la scala primară de fete din str. Clemenței. Cursul de liceu băeți (seria I): Institu­­t­­tul Sf. George, la Liceul Sf. George. Cursul de liceu băeți (seria 11) : Toți cei­l­alți elevi la liceul Sf. Sava. Cursul de liceu fete, și Esternatul Se­cundar de fete, tote elevele în sala Sena­tului. Primim din partea d-nei Elisa Manliu, directarea institutului Educațiunea Romănă urmatorea adresă : Domnule directore. Sunt sigură câ ve mai aduceți aminte cum în Februarie, anul curent, nisce reți voitori se’ncercară a induce în erore opi­­niunea publică, relativ la valorea institu­tului de fete Educațiunea Romănă ce am m­are a dirige^ •Rîm­îVu cu t­otul In acele împregiurâri atât­ de triste pentru­­ mine, d-vostră, d-le directore, ați fost u­­nul dintre cei d’ánteia, care prin­­ Rarul ce dirigețî ați luptat pentru stabilirea adevă­rului în fața opiniunei publice. Fiind­că astăzi, 12 Iuniu, încep în acest institut esamenele anuale, în­­ zilele și o­­rele arătate în alăturata programă, de a­­ceia îmi permit, d-le directore, a ve ruga să bine-voiți a ne face onorea de a asista la aceste esamene, sau d-vostră în per­sona, sau prin vr’un delegat al d-vostru. Sper, d-le directore, că cu acesta oca­­siune ve veți încredința mai mult sau mai puțin despre îngrijirea ce dau copilelor mie încredințate, despre curățenia și or­dinea ce domnesce în acest institut, etc., precum și dacâ aci se face vre­un pro­gres sau nu. Primiți, d-le directore, încredințarea deo­sebitei mele stime și considerăm­ ce vă păstrez. Elisa Manliu. Esamenele la institutul Educațiunea Ro­mănă au început astăzi și vor continua până la 16 iunie, când elevele­­e cursu nu pate de­cât să devină mai bună din di în di­n, ea e forte bună. Să vină ocasiu­­nile și la trei­ deci și cinci de ani voi a­­vea averea mea... Și atunci mă voi însura, și încă bine. — Cerul să te audă și să te bine­cu­­vinteze, copilul meu ! I­. Era încă de dimineță. Fabien d’Estreville, după ce -și plimbă privirile în jurul seu,— priviri indiferente, c’uă mică espresiune de tristețe, chiar după ce întîlniră potre­­tul mortului, — trecu în cabinetul său de lucru, descifră titlurile câtor­va volume vechi așădate pe policiera prăfuită a unei biblioteci mâncată de cari, aprinse­ră ți­­gare, care în curînd se duse se întovără­­șască, pe tabla de la cămin, uă grămadă de mucuri de țigară, și în cele din urmă se hotărî a eși. Mersul séu trăda neocuparea și plic­­tisela. In casa strămoșilor, în frumosul domeniu, uă specie de segnorie, pe care martea de curînd a tatălui séu ’i-o dâ­­du­ se, se credea ca strein. De alt­fel d’a­­bia trăise într’ânsa. La trei-spre­ dece ani, fusese trimes la Paris, pentru a fi internat înt’un colegiu deschis de curînd, un stabiliment model, fondat din inițiativa unui grup de învățați, de industriași și comercianți mari, cari nu­treau ambițiunea d’a înzestra în sfârșit țara lor c’un pepinieră de omeni trebuincioși și practici. Acolo, învăță elementele tutor șci­ințelor, după metode cu totul noul; apoi, îl îndopă cu economia politică, comptabi­­litatea și cu gimnastica ; după cari îl puse la disposițiunea familiei sale ș’a fetei. Fa­milia lui n’a profitat de loc d’acea creș­tere deosebită, — care d’alt­fel nici nu e făcută pentru fericirea părinților. Tenorul Intr’adevĕr, a crefcut că trebuie să intre de îndată la uă casă de bancă, cu scop d’a învăța cum merg afacerile, pentru ca în urmă se trece la un agent de schimb, unde fu primit, mulțumită banilor ce tatăl séți ’i puse la disposițiune. Venea la Estre­­ville de patru sau cinci ori pe an. Ceva mai mult, d. d’Estreville nu se plîngea de loc. Gîndul séu era numai ca fiul séu să ajungă un om trebuincios. Și de­sigur acesta dorință era legitimă din partea unui leneș plictisit și nemulțumit. Atît numai că d’Estreville înțelegea mai presus de or ce trebuința în sensul bogă­ției, ast­fel că póte nu se prea ocupase cu creșterea morală a fiului său. Acesta, de când curatorul din Hottetot, — Comuna de care ținea d’Estreville, — încetase d’a-1 mai învăța catehismul, nu primise, în ce pri­­vește învățătura morală, de­cât scurtele lecțiuni, d’alt­fel neregulate, a­le unui vi­car primit de toleranță a evangelisa, din când în când, pe elevii catolici din colegiul La­place. Afară de aceste instrucțiuni atât de sumare cât și rare, nu pătrunsese în a­­cesta minte fragetă nici uă noțiune de morală desinteresată, și ar fi fost un mi­nune mare ca inima, sub asemene regim să nu se impietresca cu totul. Trebuia să se scie ce trebuință impe­­riosă de logică domnesce formarea sufle­telor tinere, pentru ca să se înțelegă a­­ceia ce se riscă dând afară din educațiu­­ne ceia ce pân’acum a făcut basa. Chiar ținând pentru lucru real și demonstrat ne­putința de a dovedi ceva în ordinea supra­naturală, tot ar trebui să se inventeze dog­me și axiome metafizice pentru a cresce pe copii. Căci nu se impune nimic celui mai slab spirit fără ca să nu fie sprijinit pe un principiu superior. Dar lucrul aces­ta e atât de banal în­cât nu se mai în­­drăsnește aprópe de nimeni să se mai vor­­bescá, și de care bunii progresiști, inova­tori, sau alți lucrători de reforme sociale, s’au desgustat chiar d’a cugeta la acesta. Așa­dar nu se impusese nimic lui Fa­bien d’Estreville și densul nu primise ni­mic, afară de obligațiunea d’a lua viața cum e ea și d’a trage dintr’ânsa cea mai bună partită posibilă în ce privesce traiul. Pentru el,­­ast­fel ca pentru toți nutrito­­rii de principiul utilitar,­trebuința gene­rală se confundă cu avantagiul său parti­cular, lucru care explică c’ar fi fost forte greu de a simți un sentiment care să nu se potâ resolva prin regula de trei sau alt cal­cul. Cu tote acestea, fie din cauza vre­u­­nei imperfecțiuni personale, ceva în el, re­­sistă nouilor metode : un instinct de deli­catețe esterioră manifestându-se în espre­siunea sentimentelor mai mult de­cât în sentimente chiar, și putând a face schim­bul cu neantul adevărat al simțirei din acea inimă atrofiată. Afară de acesta, era omul chilel, omul croit după noul model , fără credinți determinate, dacă nu fără îngrijiri vagi a­le spiritului; având simțul practic al vieței, cu mai multe­ pofte de­cât pasiuni și cu mai puțină perversitate de­cât egoism. Tenorul înconjură casa, pentru a a­­junge la un barieră care despărțea curtea de un arman, ce era parte integrantă din domeniul său. Trecând prin fața grajdului casei, bătrânul servitor, care co uă oră mai înainte, îi dănuse bună dimineța, îi dise : — Hei! domnule Fabien, ce, te duci la preumblareV.... Scrî ce? Ar trebui să iei și pe bâtrânul Roussillon. Merge în trap grozav, și nu face nimic. Sunt silit să’l plimb în tóte flirele, de frică să nu se în­­grașe pene o crăpa.... Și merge grozav de bine la călărie, mai bine de­cât la tră­sură , în mai puțin de trei sferturi de­ces, cu d-tea în spinare, ar ajunge la Pont l’Évêque. Bietul om, forte slab, gheboșat, der­âncă puternic și sănătos, ședea în pragul graj­dului, cu țesata și peria în mână, arătând cu privirea stăpânului séa un cal de­­ eră, al cărui păr roșu prețuia numele ce i se dase tot asemenea ca și originea, îndes­tul de nesigură și problematică după sem­nele din afară. — Și ce vrei sé fac la PontTÉvéque, moș Blaisiot ? fi — Am qu­s Pons-l’Évêque ca și cum ași alt­undeva... Voiam să die că trebuie să mai plimbi calul acesta din când în când, căci ți-ar face bine. — Ca și dobitocului, ai, ce diet ? — Him! bine înțeles că roü nu i-ar face.... asemene nici mie, pentru că am câte un fel de lucru... Dar aceia ce d­e> e mai mult pentru d-tea. Ai fost lovit de nenorocire, trebuie să te înveselesc­, să cauți să mai uiți. — Incalecând pe calul acela? dise tâ­nărul uitându-se disprețuitor cu cada o­­chiului la crupa calului. Forte -ți mulțu­­mesc. — Inhamă-i atunci. E gabrioleta și ame­ricana.... — Ba­dea nu! Plimbai Blaisiot, plim­bări, cât timp mama nu va avea nevoie de dânsul. — Ah! acum dece ani nu dic ® âi tot așa. De câte ori mai puneam șeaua pe dânsul pe atunci! — Ce vrei, Blaisiot ? In dece ani, am îmbătrânit cu toții. — De asta, așa e... Cine­va a avut tim­pul chiar să-și moră. Bătrânul se puse a țesă la dobitocul mor­­mâind. — Ia spune-mi, Blaisiot, urmă d’uă da­tă d. d’Estreville, portitiv care e între li­­vedea Buttard și a nasA, ma­­stă des­chisă, ca altă dată. — Adică nu e verigată, vrei se did. — Bine, asta te întrebam și eu. — Adese ori, domnișora Maria Teresa, pe timp frumos, trece p’acolo, pentru ca să vină se vadă pe domna. — E multă vreme de când a părăsit’o verișorâ­rea acea bătrâna care locuia cu dânsa ? — Vr’uă câte­va luni numai. — Așa dar e singură acum la Buttard! — Da. Dér, cu tóte acestea nu e mai de loc tristă și e tot­d’a­una politicósa cu lumea. Mé mir cum de n’a venit septe­­mâna asta, adică de la mortea domnului... N’a îndrăsnit, cred... De obicei, trece p’aci mai la fie­care doué séu trei d'le. Fabien se îndreptă către fermă, cu a­­celași pas lenevos al séu, care cu tóte a­­cestea nu putea să-i fie obicinuit, căci după vioiciunea privirei sale și după re­­pediciunea unor gesturi, cine­va ghicea fără greutate uă natură nervosă, activă a­­gitată. Părea că căuta ceva împregiurul său de care să se intereseze și nu găsea nimic bine înțeles care se merite a-i ținti luarea a­minte. Nici încântarea melanco­lică a locuinței, ale cărei sculptări, scăl­date de lumina, surideau în loc d’a se strîmba, nici plantațiunea poetică a unei livezi, ai cărei arbori sgrințoși deja în­cărcați cu fructe, plecau spre iarba gra­să rămurile lor diforme și generose, nici vârfurile arămii ale înalților plopi, roșii sub sare ca fiarele de lance într’un cup­tor, nu’i smulgea uă ochire de admirație. Mergea jucându-se cu bastonul, gânditor și plictisit. Henry Rabnsson. (Urmare în No.viitor). \

Next