Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)
1888-10-24
anul al xxxti-le Voiesee și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV . . ...................40 bani . „ „ n III...............a lei „ Inserfinal și reclame pagina III și IV Unta . 2 „ — () A se adresa.IM ROMANIA, la administrațiunea ziarului. IN PAWS, la Havas, Lafsite et C-nio, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la— G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Alegatori ai colegiului I, gândiți-ve la rasealele din Marte 1888. Proprietari de pământ românesc, cari votați în colegiul I, gândiți-vâ la ce fuseseră aduși a face țeranii români în Marte 1888. Gândiți-vâ la acele fapte, și spuneți candidaților voștrii se mergă în Parlament cu neclintita hotărîre a asigura sorta sătenilor români. In numele viitorului vostru, în numele viitorului țârei, pentru binele României, proprietari de pământ românesc, gândiți de la satanul român. BUCURESCI, 23 BRUMAR Mâne încep alegerile colegiului I pentru Cameră. Certe, pregătiri zadarnice, făgădueli de tot felul s’au făcut de toți. Sunt liste peste liste. Amestecul e atât de mare, încât până și candidații nu’și dau sema pentru ce sunt pe lista galbenă sau albastră. Mâncau să tacă cel cari pe ne astăzi au vorbit. Cuvântul din urmă, verdictul solemn aparține alegătorilor. Al lor este rândul. Noi sperăm în înțelepciunea lui. Alegătorul român a cugetat totdeauna și a dat aprobarea și votul său acelora : cari iubesc libertățile înscrise în Constituțiunea țărei, cari înlesnesc jocul acestor liberttăței în folosul ffloofist cetățân; £ ars, nu din gură ci prin fapte, " mițanu^ ț„,„, ani»i ca respec că se mândresc a se numi fiii ei, cari, cu cinste și demnitate, și-ați îndeplinit și’șî vor îndeplini mandatul ce le-au fost încredințat sau li se încredințăză. Acestora alegătorul le va da votul său. El, alegătorul, cu neclintita sea iubire de țară, va alege din tote listele pe aceia cari sunt Români și liberali — în frumosa și sfânta accepțiune a acestui mare cuvânt. ESEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA STRADA DOMNEI Fundatore : C. A. ROSETTI. 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 1, Directore : YINTTLĂ C. A. ROSETTI. Luminézá-te și vei fi. ABOiN A MEN TE In Capitală și districte, un au 48 lei; sene luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, Ind. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. — Articolele nepublcate se ard — spre salvgardarea independenței naționale. In așteptarea lămuririlor ce se vor da de la înălțimea tribunei parlamentare, e în interesul guvernului de a publica în ziarul său oficios sau în Monitorul oficial uă notă menită a liniști adânca emoțiune, pe care acesta nenorocită și desastruosa convențiune poștală a pricinuit-o în tota suflarea României libere și independinte. E peste putință ca convențiunea, încheiată de guvernul M. S Regelui cu Societatea de navigațiune pe Dunăre, și publicată în Monitorul Oficial de la 4 Octobre, să fie considerată ca un fapt îndeplinit. E peste putință ca în Adunările legiuitore, împreună cu miniștrii—ne place a crede,—toți deputații și toți senatorii să nu reviă asupra aceste convențiunî, pentru a’i hotărî, în amănuntele cele mai infime, puterea ei, și obligațiunile, și drepturile ce resultă dintr’ensa pentru ambele părți contractante. E vorba în tóte articolele ei de a da unei societăți străine, care de zecimi de ani trăesce din rude românesci, uă parte—nu mică !—din prerogativele statului român. Trebue lege, și până acum legile se faceau și e de crezut că se vor face totdeauna de Adunările legiuitore. Cum ? Fire de telegraf nemțesc pe pământul românesc și prin urmare secretele Statului român și ale cetățanului român pe mâna oficiantului nemțesc! Nu se pare, nu se va putea. Oficii telegrafice nemțești pe pământul nostru d’a lungul Dunărei! Nu se pate, nu se va putea. Noi stăruim a crede că e uă grabă, că e uă scăpare din vedere, că sunt confusiuni în redactarea articolelor convențiunei, și că lucrul se va lămuri, spre lauda patriotismului și românismului actualului minister, și Eun făcut. Pe fiecare <jc tot ceia ce mai rămânea în parte compact din vechile grupări politice se fărîmă în bucăți din ce în ce mai mici. Fenomenul divisiunei la infinite pe cale de a se realisa în tată deplinătatea lui. Mâne sunt alegerile colegiului I și fracționarea nu s’a sfârșit încă. Baniera, în Moldova, surprinderile nu sunt nici mai mici, nici mai puține decât în partea de dincele de Milcov, in Moldova a născut și un alt soi de luptători politici: conservatorii disidenți. In ce, cum și de când sunt desidenți nu seim. Pate că nu sciü nici ei însiși, și au dreptate să nu sciă, căci nu sunt mulți la număr cel cari astăzi sciă ceva lămurit despre ei și despre cei din prejurul lor. Conservatorii cari s’au numit disidenți voiau uă nouă etichetă, crezând că acesta o nouă văpsea — un badîgkonnâge "poinîgbe — ~ un fel de varuiéla politică avea să le dea un aer de tinerețe și de noutate mai frumos și mai adimenitor decât cel de mai ’nainte care, după mărturia lor înșile, începuse să se cam învechescu. Nu învinovățim pentru acest nume nou de conservator disident pe cei cari ’1 purta cu drag ca ori ce nouă podobá; dar îl semnalăm căci și el ca și alte fapte de mai ’nainte îndreptǎțesce și întăresce și mai mult cele ce noi am <zis de la ’nceputul agitațiunilor electorale , se vor face alegerile nu pe partite ci pe mici, pe minuscule grupări și pe personalități. Conservatorii-disidenți sunt on nouă probă, printre celelalte forte numerase ce am înregistrat la timp. Inserăm mai sus că nouii conservatori-disidenți sunt disidenți pentru noutate, pentru varietate și din causa puter vr’unor supărări locale. Dar, observați și judecați farmecul noului nume ! Fiind disidenți, conservatorii s’au crezut îndreptățiți a uita tot ceia ce îi despărția de celel’alte grupări politice. Lucrul nu li s’a părut monstruos, bunicru, de a merge mână în mână cu democrații radicali, cu socialiștii și cu alte grupări mai puțin înaintate în principiile lor. Erau și sunt disidenți, prin urmare ce nu le-ar fi fost permis! Noua etichetă refăcându-le uă nouă virginitate, ei s’au crezut în posițiune de a utiliza aceste nouă virginitate, așa cum evenimentele Jaleî Și interesele lor imediate le ordonau. Principiele ? Sunt un monedă care nu cam are curs în vreme de alegere. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Paris, 22 Octombre Ancheta făcută asupra incidentului relativ la sfârîmarea mărcii (écusson) consulatului german din Havre pare a indica că Viena, 23 Octombre. Principele Enric de Prusia, după ce a luat în concediu cordial de la împăratul, a plecat la 8 la Darmstadt. Principele moștenitorul însoțise până la gara. Viena, 22 Octombre. D. de Sterneck a plecat la Trieste pentru a se îmbarca pe yaetul Greif care merge la Peren. Berlin, 22 Octombre: Gazeta Germaniei de Nord zice că Germania Intrega mulțumește Astriei și Italiei pentru primirea afectuosa făcută împăratului ei și că zilele petrecute la Viena, RnrviQ ai lo MnnnAlo nvi läaat nö irvmnnotnnn Liuum yi m isoajJDiu mia iuumi mm luipivoiuuv nestârsă în inima lui Wilhelm II. Germania va păstra totdeauna suvenirile ei. Sofia, 22 Octombre. Ieri principele a visitat pe miniștrii săi. Proiectul de buget presintat de guvernul se va salvă cu un deficit mai puțin însemnat decât cel precedent. Sofia, 22 Octombre. In sferele guvernamentale se zice ca dacă d. Hirsch nu va consimți sa reducă tarifele și sa țină angajamentul verbal luat de dânsul în privința liniei Vakarel-Sarambey, guvernul bulgar va face sa se suspende esplotarea liniei Zaribrod-Vakarel. Londra, 22 Octombre,. Se anunță din Constantinopol Ziarului Daily News ca se fac mari silințe pentru a provoca u alianță între Rusia și Turcia. Agenția Havas. Citim în România următorele : In numărul de Sâmbăta, la rubrica Informațiuni, am dat știrea că la colegiul III de Buzeu s’a pus candidatura d-lui Vintila Rosetti, directorul Românului, candidatură susținută de comercianți și de săteni. Printr’uă erere tipografică și din scăparea din vedere regretabilă a corectorui nostru, s’a cules străini în loc de săteni. Ne grăbim a face acesta rectificare, pe care, desigur, confrații noștrii de la Românul vor fi făcut-o înșiși la citirea acelei notițe. Mișcarea electorală ILFOV Candidații partidului liberal propuși de comitetul presidat de d. Dim. Brătianu, Pentru Senat Colegiul I, Gr. Grădișteanu, General Ipătescu. Colegiul II: Dem. Petrescu, profesor; G. Ionescu, toptangia de coloniale; Ath. Zahariade, G. Solacolu, G. Dobriceanu, comerciant. —6— Candidații propuși de comitetul liberal-conservator pentru colegiul I Cameră: G. D. Vernescu, General G. Manu, Petre Carp, M. Ghermani, Em. Protopopescu-Pache, Colegiul II: Gr. Triandafil, G. Dem. Teodorescu, I. P. Balanoiu D. Economu, Dr. Severeanu, C. C. Arion, T. Focșeneanu, Al. Ionescu, T. Nica o. Aderenții domnului Ioan Brătianu au ținut asérá uă mare întrunire la Teatrul Dacia, a cărei sală a fost plină. A vorbit domnul Beldiman, fost representant al țărei la Sofia și Belgrad. D-sea a criticat forte aspru purtarea din trecut a junimiștilor aliați cu nouii conservatori. Arată apoi faptele mari ce s’au săvârșit de către partidul liberal. In fața acestor lucruri di seafice că nici un minut nu pute sta la îndoială de a lucra din răsputeri pentru reușita liberalilor în alegeri. A mai citit un articol din Epoca, pe care o blameza pentru că nu dis■Asresi • ■ ~d acest act a fost comis de nisce indivizi beți. Atena, 22 Octomvre. Regina Greciei a sosit. Brema, 22 Octombre. Ieri a avut loc ceremonia remiterei solemne a teritoriului afectat portului liber. Primarul a rostit un discurs în care a <cis : Imperatul nostru ține sus și tare puterea imperiului pentru a asigura pacea. Roma, 22 Octombre. După «Căpitan Fracassa», ambasadorul Franței, comite de Moly, va primi o alta destinatiune. Roma, 22 Octombre. Știrile nenorocirei întâmplate pe calea ferata între Grassano și Salandra sunt din cele mai grave. Nouă vagane au fost sfărâmate și patru îngropate. Până acum s’au scos 70 de răniți și 90 de morți. Paris, 22 Octombre. 7 ____... Le Temps, le Journal des Débats și alte chiare critica cu viociune proiectul de lege care crează un imposit asupra venitului astfel cum a fost presintat de ministru de finance. Londra, 22 Octombre. Se anunța din Constantinopol ziarului Daily News că se fac silințe mari pentru a provoca uă alianță între Rusia și Turcia. Viena, 22 Octombre. După că polemica susținută a contra ziarului rusesc Grajdanin care acuză presa germană corespândesce seri false asupra pretinselor înarmări ale Rusiei, Fremdemblatt jice într’un notă oficiasa, că după nisce scrii luate din sorginte acreditata se pregatesce, în guvernamintele limitrofe occidentale ale Rusiei, și tocmai într’un timp forte apropiat, pentru primirea de ordine relative la dislocări de trupe forte considerabile, cari vor trebui să fie în curând îndreptate din interiorul Rusiei m gTSîttia ■ [UNK]“cri-a-cr germana". ~~ — Pentru Cameră Colegiul I: Dimitrie Brătianu, Mihail Cogălnicanu, Nicolae Ionescu, Pană Buescu, M. Török. Colegiul II: George Mârzescu, P. Grădișteanu, G. Pallade, Vintilă C. Rosetti, M. Popițeanu, N. Vrăbiescu, N. N. Kirilov, Iordache Ionescu, comerciant; Grig. Alecsandrescu, comerciant; TUTOVA NI se scrie din Bârlad . Pe când târgoveții se sfăbesc pentru putere, nu se aude nimic despre colegiul al IlI-lea. Linștea cea mai mare domină aici, pare că nici n’ar fi nimic, și noi seim că sunt la 700 alegatori din cari 150 preoți și 72 învâțători. De ce molătate ? de ce nepăsare ? Ore satele și mai ales partea cultă: popa și învățătorul nu au dreptul de a se sfătui, de a se înțelege ? Toți își cunosc dreptul lor și stăteanul chiar a aurjit de sfet Jile de la Bucuresci. Ved și ei mișcare, boeri venind cu trăsurile prin sate, întrebând pe unii pe alți, dând de cinste la alții cinstind și el pe alocurea. Ved că boerii iar au venit să se alega deputat. Dar pare că simt ca nu mai merge, mai ales anul acesta mănos i-a făcut mai dîrjită anomalie case există față cu acest colegiu la noi la Bârlad, și caută s’o discutăm. Chiriașul perpetuă și fără contract e cunoscut și prea de tot indiferentul d. Sturdza. Stăpân -n plasa Tutova, unde primarii și delegații sunt de al lui aleși strună, nici administrațiunea nu se opune. Cum a putut el sa ajungă aici ? Lucrat’a ceva pentru săteni ? Nu sta în obiceiuri sele. Mijlocul practic e că de 2 luni înainte stau deschise 5 cârciume din Bârlad pentru toți sătenii, cari beau și mănâncă, căci Vorbesce apoi despre mișcarea antidinastică ce se observă mai ales în partea Moldovei. Acuză guvernul actual că lasă a se întinde acesta propagandă și propune oă moțiune, în care se desaprobă astă atitudine a guvernului. Moțiunea s’a primit în unanimimitate și’n mijlocul aplauzelor celor mai furtunase. D. Nacu a citit apoi lista candidaților. Spune că pentru a arăta țărei că dânșii nu pun piedici unirea tutor liberalilor, au ales după lista d-lui C. Brătianu pe aceia cari sunt și ei pentru unire. Astfel s’a întocmit lista urmâtdre : Colegiul I. C. Brătianu, Pană Buescu, C. Dumitrescu, Török, G. Cantacuzino, Colegiul II : P. Grădișteanu, N. Vrăbiescu, Iordache Ionescu, Gr. Alecsandrescu (comerciant), Serurie, R. Opranu, V. Lascar, Bibicescu, Gr. Brătianu. Colegiul III: Culogiu, C. Stoicescu. Pentru Senat. Colegiul I: I. Brătianu, Dancovici. Colegiul II: C. Bobescu, Tabacovici, Gr. Ștefănescu, d r. Măldărescu, Emnia. R. SARAT Amicul nostru d. C. lescu a adresat în revista C. Dateuse a «G. Săteanului» un apel alegătorilor din colegiul III al acelui județ unde d-sea își va pune candidatura. DOLJ Pentru colegiul II de cameră s’au stabilit următorele candidaturi anticolectiviste : Tache Ionescu, M. N. Seulescu, Dr. Atanasescu, Ulise Boldescu. PRAHOVA Ni se scrie din Ploesci : In fine ruptura s’a făcut în mod definitiv între Grigorești și colectiviști. Astfel fiind, lista colegiului I de Cameră, este hotărâtă în modul următor : Lista Stanian R. Stanian, C. Stoicescu, I. Cereșeanu. Lista Gregorescu C. Brătianu, C. T. Grigorescu, Stelian Stoian. —o— Conservatorii aliați cu liberalii independenți au propus lista următoare : George Gr. Cantacuzino, C. Iernescu, C. Ciorăneanu. —o— Asupra colegiului al 2-lea și al B-lea se hotăresce definitiv atil. In tot cazul colectiviștii, nu vor presenta lista la al 2-lea și nici la al 3-lea colegiu. Grigorești an, aprope ca hotărât, pentru colegiul al II-lea pe d-nii : Chr. Negoescu, B. Spirescu, Rășcan, Pătărlăganu. Colegiul III: C. C. Dobrescu și un țăran. o— La colegiul al II-lea locul d-lui Spirescu, este reservat d-lui Grigorescu, ce se crede a cădea la I colegiu , și în cas de cade și la al II-lea, atunci, și reservă locul țăranului. — o— Pentru senat nimic nu e hotărât. IAȘI La întrunirea liberală ce s’a ținut Mercurea trecută, în sala Curței cu jurați din Iași au luat cuvântul d-nnî. N. Sachelarie, G. Morțun, Ion Tufescu turnător de litere, Emanuel Vogoride- Konaki, Neculae Ionescu, Butman lucrător tipograf, Petrovici muncitor de pământ, Theodoru socialist și d. George Mârzescu. TERGUL-FRUMOS Alaltă eri sora a avut loc o întrunire publică a liberalilor uniți, în orașul Târgu-Frumos, din județul Iași. Au luat parte d-nii: Mârzescu, Necuale Ionescu, N. Cior-Aslan, Panu, Tocilescu, Ștefan ^A*ea, Al. Dabija și N. Sadi-^^^ -----------^.. ■ ■>- «»Ami «< ------- -VVLAȘCA Partidul liberal-conservator a hotărât să susțină urmatorele candidaturi: La Cameră. Colegiul I: Ion Lahovari și G. Em. Lahovari. Colegiul II: I. Dimitriu și D. Bădulescu. Colegiul III: Pariano. La Senat. D-nii Racotă și Budiștanu. COVURLUI Lista liberalilor uniți: Pentru Senat. Colegiul I: M. Gregoriadi Bonachi, Gheorghe Fulger. Colegiul II: Vasile Alex. Ureche, locul al II-lea nu sa fixat încă. MEHEDINȚI NI se telegrafiază din Severin urmatorele : Astra mare, imposantă furtunosă întrunire aici, sala primarii literal plină , au vorbit Ilariu Isvoranu, Tintorescu, Grădișteanu, Nucșoreanu. Isvoranu într’un discurs lung și aplaudat, a espus vederile sale, a reamintit miseriile guvernului I. Brătianu, a confundat pre Nucșoreanu și pe amicii sei și a terminat cerând voturile orășenilor pentru dânsul și Tintorescu. Nucșoreanu, fostul custode de moșie plătit sub guvernul trocul, ăst om care nu a luat nici uă parte la luptă Mehedințului de atâția ani, care cerșește a fi voturile cu sfântarea se ’i caracterisă și cu un cinism nemăsurat, ăst fost representant a fi mâna în mâna cu colestiviștii, autor al tuturor baselor intrigi, a fost îndrâsneț pe față despoiat în adevarata lui goliciune. Publicul a făcut ovațiunele datorite intriganților. Tindorescu a espus credințele sale și a cerut voturile pentru el și Isvoranu. Grădișteanu, atacând pe Ilariu și guvernul actual, a fost impedicat de a vorbi. El a anunțat întrunirea sa pe diseura. Ideia unirei liberalilor disidenți cu sugrumătorii de ani întregi ai libertăților publice aici nu prinde chiag. Tot ce e inimă și caracter independent o combat. Va muri de abia născută. Candidaturile independenților sunt aceste irevocabil stabilite: coleg. I, Costache Trăpârdia, Dr. Gabrilescu, Grigore Constantinescu, Ilariu Isvoranu. Coleg. II: Ion Tintorescu, coleg. III, Ion Ștefăneanu, Dimitrie Stâncescu. Pentru Senat nu s’a decis încă. Deșiain formal, categoric, ori-ce pretinse ingerințe administrative. Prefectul Burileanu respectă libertatea alegerilor , desfid proba contraria, regret că bunul meu amic Grădișteanu părăsit românie. Orare el întinde mâna foștilor noștrii sugrumători : fiecare case are libertatea și vederile sale. Lupta loială are câmp deschis. Rog publicați acesta Ion Tintorescu. —o— In precedenta nóstra corespondența Miceam, ca la 40 se urcă numarul candidaților ce solicită mandatul de deputați și senator în Mehedinți. El bine, — iarăși precum spus a’m, — numarul cresce mereu ; <silnic noul competitori veneția onorea de a represinta județul în parlamentele țârei. Frică mare avem ca nu cumva numarul propușilor să nu egaleze, pentru ziua alegerilor, chiar, póte numarul alegǎtorilor, dat fiind și stabilit remânând admis că permise sunt aspirațiunile și ambițiunile cele mai puțin așteptate. E vechia în țară la noi mania funcționarismului cu orice preț , de ce are, — motivele fiind identice, el abi eadem vatio, eadem decisio, — nu ar fi bine venita și mania parlamentarismului. Intâmple-se ce s’ar întâmpla ? Când condițiunile pentru a deveni funcționar sunt asta de... desniciose, — să ne mulțumim de o care data de acest termen, —pentru ce are, rogu-ne, cele cerute pentru deputata-senatorie ar fi mai grele ? Cum liber este fiecare om a-și sparge capul acasă, liber trebue a fi a și-l produce și la Camere, astfel cum D-zeu i l’a făcutj, libertatea absolută e una din garanțiele individuale consacrată oricârui Român de constituțiunea țârei. Dar ni se va fice: cine plutesce consecințele atâtor și atâtor gusturi și dorințe nemăsurate ? Cu ce și cum se póte repara scelete Inainte sfiistepifig nesatifrijp gg venite ? Tot Turcul sâ’și scota punga? Ori tot biata țâră se plătâsca mereu diurne peste diurne, până ce într’va fi sleită sâ râmănă caseta cu banii adunați din sudarea și truda generalității ? Ori Turc, ori țâră a plați trebue, câci altcineva, care ar fi ? In adevar, e sfâșietor, e dureros când zilnic vedem pretențiuni la onorea de a fi mandatarul țarei, din partea unor ameni cari, în trecut Jis, chiar cele patru simple operațiuni ’l-ar pune într’ua inextricabilă perplexitate, într’uă nedesfundată zăpăcela. Dar sâ lăsăm la un parte acesta ordine de considerațiuni de toți cunoscute și nediscutabile. Revenim la numărul candidaților; ei bine sunt 40, și ca să putem să discutăm și analizâm în viața și sfera lor politică și publică în care l-am vénit lucrând, vom sta la vorba cu fiecare în parte, presentându-i alegâtorilor în pură și exactă realitate,ceea ce vom încerca a face cu plină sinceritate în urmatorea corespondența. I. Tintorescu.