Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)
1888-11-25
1158 Judecătorul de instrucție și procurorul din Neamțu s’au transportat imediat la penitenciar. Un conflict s’a născut în comuna Oarja Stanislavești din Argeș între ajutorul sub-prefecturei și primarul comunei cu câți va tulburători, cari voiau să împedice oă anchetă administrativă. S’a pus în stare de arestațiune șapte persone, din care intre care Voicu Rădulescu, tânăr de 25 de ani, instigator principal, și ale cărui antecedente judecătoresc sunt deplorabile. ROMANULO 25 NOEMBRE Abusul băuturilor alcoolice 81 (Estras din raportul d-lui dr. Felix asupra inspecțiunei făcută serviciului sanitar din circumscripțiunea I sanitară). Domnule ministru, $ Abusul băuturilor alcoolice, cărui este de datata parte a populațiunei orașene și rurale, este un molimă mai distrugatare de câte tóte epidemiile, căci el causăzâ decadența morală, economică și fisică a familiei întregi, compromite sănătatea generațiunilor viitore, micșorăzâ numărul tinerilor capabili pentru serviciul militar, produce un proletariat până de unul necunoscut la noi și populeză institutele de alienați. Numărul crescând al bulelor mintale se datoresce beției intr’o proporțiune mai mare decât pelagra și, înaintea datoriei a construi institute noul pentru alienați, ni se impune imperios aceea a combate, a preveni căușele smintirei. Cestiunea alcoolismului este complicată; ne interesăm ca cantitatea alcoolului consumat să fie cât de mică din cause sanitare și economice, ne interesăm însă ca și calitatea lui să nu fie rea, ca să nu se dea țăranului rachiu fabricat din alcool brut, nerafinat, ca să dispară odată din cârciumi acea băutură otrăvitore care se mai debiteza, mai ales în județele de peste Milcov. Este adevărat ca în cel din urmă 2 ani numărul cârciumelor s’a mai redus in 1 circumscripțiune sanitară, cu tote acestea el este și astăzi pe alocurea prea mare și se mai găsesc prea mulți locuitori dedați abusului băuturilor, ca să dau un exemplu, menționez comuna Dumbrăveni din județul Botoșani, locuita de 890 familii, cu 13 cârciumi, comuna rurală Săveni (târg) din județul Dorohoi, cu 760 familii și 32 cârciumi. La întrebarea, daca beția s’a mai întins, agreprilmi' comansate,"^.«» tea primarilor și altor săteni, răspunsul beau numai aceia cari au de unde, beau toți la cârciumă când se strâng, beau la noi ca în tot locul. La Dorohoi, am văzut că toți țăranii cari se întorceau de la târg precum și soțiele lor erau beți ; parte din recolta noua, dusă la târg, a rămas la cârciumă. ua mare parte din banii luați cu împrumut de la creditul agricol, merge asemenea la cârciuma și unii prefecți m’au asigurat ca în iarna trecută oă parte din porumbul împărțit celor lipsiți de hrană a fost asemenea preschimbat în rachiu. Am zis că abusul băuturilor alcoolice produc un proletariat rural; în multe sate unde m’am informat despre căușele sărăciei a unor locuitori, mi s’a răspuns pe lângă refrenul repetat în nenumărate rânduri : nu au pământ și nu au vite, și cu acela: « sunt bețivi » și părinții lor »au fost bețivi»; ceea ce este mai trist este că și femeile sunt dedate abusului alcoolului. Impositele fiscale și comunale nu au scumpit rachiul într’u proporțiune suficientă, pentru ca să limiteze beția, nu am însă competința pentru resolvarea costimnei scale, dacă ele mai sunt pasibile de uă sporire ulterioră și menționez numai că experiențele făcute în alte state nu confirmă că scumperea rachiului ar limita alcoolismul. Nu ni se pote spune că rachiul este indispensabil pentru numerasa clasă a locuitorilor țărei cari se hrănesc rău, că rachiul facilităza digestiunea alimentelor indigeste, că el sporesce forțele muncitorului ; aceste afirmațiuni sunt eronate, nu putem însă refuza să el ucidă cu de rachiu țăranului, care nu’l pute înlocui prin vin său prin bere și voim numai să oprim consumațiunea escesivâ a acestei băuturi și să asigurăm puritatea ei relativă. In vecinătatea imediată a României viitul beției este mai întins decât la noi; deja în anul 1877, guvernul austriac a promulgat pentru Bucovina și Galiția un lege contra beției și voiesce a întinde acea lege, acum, asupra imperiului întreg, temăndu-se cu drept curent că sporirea însemnată a impozitelor asupra alcoolului, introdusă de curând, nu va fi suficientă pentru stingerea abuzului băuturilor ; acesta lege pedepsesce cu amendă și cu închisore beția, seducerea la beție mai ales a personelor minore și văndarea de rachiu la persone de la bete. Ni se pare, cel puțin pentru țăra nostră, cu o asemenea lege insuficienta și impracticabilă, căci pe două parte este mai puțin periculosa îmbătarea sporadică care nu se repetăză adeseori, decât consumațiunea zilnica a cantităților mediocre sau mai mari de rachiu din partea personelor deja obicinuite cu acestă băutură și care se îmbată mai de rare ori, iar pe de alta ne temem, că în comunele rurale personele chemate a constata abaterile respective ar fi mai indulgente decât organele poliției Statului însărcinate în comunele urbane cu asemenea constatări. Mai folositore ni se pare regulamentarea timpului când cârciumele pot a fi deschise și s’ar putea și la noi opri vănsarea rachiului sera la uă oră ficșată și prescrie că în zilele de Dumineca și de sărbători cârciumele nu pot fi deschise decât câteva ore după amiazi;ua măsură ulteriora ar putea să fie asemănarea datoriilor de cârciumă pentru băuturi cu datoriile de joc, pentru cari cineva nu pute fi urmărit și oprirea vănsărei de rachiu în contra materiilor animale și vegetale (ouă, brânza, lapte, pasări, grâne, malaiii, și în contra productelor industriei casnice (țesături, rogojini, cofe, etc). Aceste măsuri trebuie să fie completate prin combaterea alcoolismului în școli, prin îndemnarea copiilor la sobrietate, la economie, la utilizarea caselor de economie, prin imprimarea de povețe populare forte scurte asupra relelor ce produce abusul băuturilor spirtase. In cât privesce calitatea rachiului pus în consumațiune în județele de peste Milcov, constat cu mâhnire că ea nu s’a îmbunătățit, că nu s’a luat nici ua măsură pentru escluderea din consumațiune a spirtului brut, nerafinat și pentru constrângerea fabricanților ca să supună la rafinare alcoolul fabricat in velnițe ordinare. Dintre velnițele din 1 circumscripțiune sanitară (județele Iași, Suceava, Dorohoi și Botoșani), nici una nu posedă aparate pentru rafinarea spirtului și în tote județele de peste Milcov, nu există decât 3 fabrice cu asemenea aparate; alcoolul se rafinăzu numai pentru esport; in interiorul țării se consumă spirtul cel mai impur, cel mai otrăvitor; în județele Dorohoie și Botoșani se produce spirtul din cartofi, care este cel mai bogat în alcool amilic și in alte alcoole superiore eminamente tocsice, chiar farmaciștii nu găsesc alcool curat și în mai tote farmaciele din circumscripțiunea I sanitară tincturile sunt detestabile, preparate cu alcool nerafinat. De 6 ani de zile s’a pus la ordinea unei regulamentarea fabricațiunei alcoolului și a comerciului cu băuturi alcoolice și pe ne astăzi nu s’a făcut nimic în acestâ privință, cu escepțiunea unui început de oprirea în capitală a debitului de rachiu radin... w Ceia ce în urma inițiativei sub-scrisului, a putut face primarul capitalei printr’un simpla ordonanță basata pe legea sanitară, pe cea comunală și chiar pe codul penal, o póte face două cam dată fără regulament special, fiecare prefect în județul său în parte, său ministerul de interne pentru tota țara. Recunoscem că fabricațiunea de alcool este un industrie agricola forte importantă pentru țăra nostru, că mulțimea de cazane mici pentru fabricarea de rachiu pentru usul casnic din prune, tescovina, drojdie de vin face forte dificilă introducerea măsurilor generale, că prin urmare reforma acestei industrii trebuie să se opereze cu prudență, din acesta causă mă abțin de uă camdată a recomanda introducerea monopolului Statului pentru comerciul de alcool, care din punctul de vedere al igienei sociale ar fi măsura cea mai radicală pentru îndreptarea răului, rămânând ca economiști competinți să studieze cestiunea și din punctul de vedere al economiei naționale ; ceia ce solicităm este ca interesele sanitare și sociale ale majoritaței poporațiunei să nu fie subordonate intereselor economice a acelei minorități care trăiesce din fabricațiunea și din comerciul băuturilor alcoolice. Preținut cu dânșii asupra procesului său și a de mai multe ori și-a exprimat speranța că curtea de casație îi va casa sentința. După ce, cealaltă amantă a lui, Eugenie Forestrier află despre condamnarea lui prin un bilet conceput astfel: «Prado este condamnat la marte, dar înainte de a muri el, vei muri tu». Ea îndată se duse la un amic al ei și-l rugă să plece cu dânsa afară din Paris căci «décá voiu rămânea în Paris, dicea ea, ei mă vor ucide ca pe Marie Aquetant. Eu țin la voința mea, nu voiu să mor, te rog numai decât scapă-mă, haide să plecăm». Către sora, uu trăsură se opri înaintea casei unde locuia ea și Eugenie Forestier împreuna cu amicul ei se suită și comandară birjarului No. 2 la gara de Nord. La gara Paris-Lyon se sui fosta metresa a lui Prado și a tuli în Italia sau pentru Algeria. Femeia lui Prado, seniora Dolores Garcis de Marcilla, locuește într-un hotel din strada Valaude No. 63. Ea are ca vecin pe bijutierul Yvre Garcia Dimenes, care o acompaniază pretutindenea, zicând ca e unchiul ei. Intrând în sala audiențelor, unde bărbatul ei a fost condamnat la marte, biata femeie a fost apucată de un acces de nervi forte teribil; ea nu facea altceva decât sa repete necontenit vorbele : — bărbatul meu, sermanul meu barbatü! Era în anul 1878, când i s-a făcut cunoștință cu Prado, la Saint Sébastien. Ea venise atunci în acest oraș fiind mințita de mama mea și de unchiul e . Prado dicea pe atunci că era marchis și frtquenta societățile cele mai bune. Ei s’au întâlnit amândoi la Casino. Prado fu încuviințat ca să vie in familia tinerei fete și nu trecu mult și el o ceru de la mama sea, însurându-se cu dânsa. Sermana femee, care a fost altâ-datâ bogată, esercita adi meseria de cârpitore de haine vechi și cu care de abia câștiga câte un banc pe J*— E un miserabil, dicea ea întotdeuna când i se vorbea de Prado , dar cu tote acestea nu voia ca să-l omore, e bărbatul meu ! Ea are oróre de condamnarea lui Prado. — Chiar aici a plecat din Paris, ducându-se la Madrid, unde unchii ei cei bogați, îi vor veni în ajutor. vț CRONICA JUDICIARA Prado întors în închisore Tata lumea scre și cunosce tóte peripețiile acestui proces, toți au auzit cine e Prado, cea ce a făcut el. Judecata a stabilit că el a fost un aventurier forte dibaciu, că schimbându-și de mai multe ori numele, a putut să înșele mai multe femei. Justiția a mai stabilit că el și-a ucis amanta și tocmai pentru a căsta Curtea cu jurați l’a condamnat la morte. j Vom da aji după fiarele francese cum el a petrecut timpul său, în temnița de la Roquette, după ce a primit sentința de morte. Prado și-a petrecut luna de alaltăieri în , cea mai mare liniște. Și ajl ca și în ajun a fumat forte mult și vorbind și puțin celor două gardiști al siguranței publice, cari au fost însărcinați cu paza lui. El stete așezat pe marginea patului său și forte mult timp a stat cu ochii ficși și cu capul înclinat, părea că reflectăzâ. A mâncat la ora obicinuită și cu apetit chiar. S’a culcat la orele nouă, fără a vorbi cu gardiștii, cum o făcea în fiecare după a‘ meară. Cu tote acesta era diminețâ s’a înfi scos din flăcări pe copila, care, după puțin timp, a Încetat din viață. Alcolismul. S’a găsit pe câmpia Floreasca, din județul Ilfov, lângă drumul care duce la moșia Floreasca, cadavrul lui Iacob Moise, supus austro-ungar. După cercetările urmate s’a constatat că numitul era de profesiune cismar, că în noptea de 30 Octombre a plecat din capitală spre a i se duce la soția sea Voina, care se află o servitore la arendașul moșiei Floreasca, dér că, fiind turmentat de băuturi spirtase, a încetat din viață pe drum. Accident. Catinca Vâsoiu, din comuna Brâhoșeșcu, județul Tecuciu, aflându-se în petrecere la Nicolae Hanganu, tot din acea comuna, a voit să stingă un lampă, ce era aprope să ia foc, dar din imprudență gazul s’a vărsat peste ea, i s’au aprins și ars hainele, causându-i grave răniri. Pacienta a fost transportata îndată la spitalul din Tecuciu. Incendiu. S’a ivit foc la armanul lui State Amza, din comuna Geacâru, județul Brăila. Paguba se urcă la suma de lei 1.050. Incendiul a provenit din neglijența soției numitului, care a făcut foc în coșarul în care curăța porumb, și, luând cu nebăgare de semn ful de porumb ce erau aprinse, le a dus în arman lângă paie.Monitorul. D. Elise Donici, directorul prefecturei județului Falciu, este însărcinat să gireze afacerie acelei prefecturi, pe timpul absenței d-lui Th. Cerchez, prefectul titular, în concediul ce i s’a acordat. Sunt numiți și transferați: In administrația județului Neamțu, D. Dimitrie Apostoliu, actual sub-prefect al plășei De-sus-Mijlocul, în funcțiunea de director al prefecturei acelui județ, în locul d-lui Constantin Isăcescu, depărtat. D. Iancu Gingir, actual polițai al orașului Peatra, în funțiunea de sub-prefect la plasa De-sus-Mijlocul, în locul d-lui Dimitrie Apostoliu. In administrația județului Brăila : D. Constantin I. Lazarovici, în funcțiunea de comisar polițienesc al garei Brăila, în locul d-lui Al. Ghiasia, care rămâne în disponibilitate. In administrația județului Tecuciu: D. Dionisie Gheorghiu, în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plășel Berheciu, în locul d-lui Dimitrie Teodorescu, care rămâne a se chema în altă funcțiune. S’a numit d. medic-veterinar P. Budurescu, în funcțiunea de veterinar al urbei Craiova, provisoriu până la facerea concursului, în locul d-lui M. Ștefanescu Priboi, trecut în altă funcțiune. D. lon Dascălescu, maior în retragere, s-a numit în postul de director al arestului preventiv din județul Prahova, în locul d-lui G. Mihăescu, demisionat. D. G. Triandafil este numit mijlocitor de mărfuri și cereale la portul și bursa din Brăila. D. I. Custius s’a numit șef de biutoU în divisia comptabilitatei la ministerul de interne. Sunt numiți: D. N. Balâcescu comisar polițienesc în orașul Târgu-Jiu. D. E. D. Nicolau comisar polițienesc în orașul Galați. D. A. Christescu, copist în serviciul casieriilor generale. Viață lângă. — In ziua de 26 Octombre trecut, Stana Alecsandru Paraschiv, din comuna Finaș, județul Dolj, a încetat din viață in vrâsta de aprope 120 de ani. Fier țărâna ușor. ARTE. - TEATRE Astă sără, Sâmbătă, d-na Sarah Bernardt va juca Tosca, mâine Duminică, Francillon* *** Irena de Vladaia s’a angajat a cânta în timpul carnavalului la Verona, de unde în urmă va cânta la Milano. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI Copil ars. — Infiua de 26 Octombre trecut, Mândița, fiica lui Gheorghe Vieru, din comuna Negri, județul Roman, în etatea de 4 ani, s’a suit cu ajutorul altor copii pe un căpiță de rogoz, ce era clădită în dosul caselor părinților săi. Ceilalți copii jucându-se au dat foc căpiței, și, aprin dându-se, au sărit în ajutor megieșii și abia INFORMATIUMI Asera Camera ocupându-se cu alegerea secretarilor, cestorilor și cu tragere la sorți a secțiunilor, ministerul n’a putut face declarațiunea sa. După cât se afirmă mâine guvernul va cere Camerei un vot de încredere. -------- Curtea de Casațiune a respins recursul căpitanului Dimancea și al d-lui Davila. Motivele de casare invocate de recurenți au fost două, și anume : 1. Că Curtea de apel nu putea să asculte pe d. Horia Rosetti, fiind supleantul procurorului, adică un procuror al procurorului general; 2. Că Curtea, dându-le circumstanțe ușurătore, i-a condamnat réa la 2000 lei. Ambele aceste motive, susținute de d. avocat D. Popescu, au fost resspinse de Curtea de Casațiune, rămânând bună și executoriă hotărârea Curței de apel. —X---Băile Eforiei sunt intr’un stare cât se pote de presta. In fiecare zi se surpă câte ceva. După cât aflăm, reparațiunile se vor face abia prin luna Aprile viitor. —x— FELURIMI Un consul ca falsificator de polițe.— Direcțiunea poliției din Stockholm a făcut cunoscut tuturor polițiilor din orașele cele mari a Europei, următorele : „Comerciantul Elias Israel Wimmermark din Stockholm, a scontat la banca din an I ti ORini A I (fest oraș, mai multe polițe în valori alertei ^ ILlLL mare, ce pe urmă s’au dovedit că au fost false. Wimmermark a scontat înainte de 21 Octombrie pe la mai multe banci din acest oraș de vr’ua 12 mii de franci trate false. De vr’uă câteva zile a dispărut neștiindu-se unde. Se presupune că ar fi trecut la Hamburg, ca de acolo să se îmbarceze pe un vapor care pleca în America. Acest Wimmermark e consulatul din Paraguay la Stockholm. Poliția e pe urma lui, dar cu tóte aceste până in presant el n’a putut fi prins. Se presupune că nici n’ar fi trecut în America, ci că s’ar afla încă în Europa. Ultima instanță. Din Edinburg se scrie: «Un copil anume James Watt, in etate de 14 ani, fiul unui proprietar de mine de cărbuni, se certă nu de mult cu un fetiță de 7 ani. Băiatul devenind furios, luă un ciocan și lovi fata drept un cap. Țeasta îl sări îndată, căutând fetița mortă la pământ. Băiatul fu tradus înaintea justiției și fu achitat. Ca motiv doctorii au arătat că marta fetei a provenit, fiindcâ ea avea uă fastă cu totul subțire, excepțională de tot. Ucigașul după ce fu achitat, merse cu conștiința împăcată drept acasă. Masa i-a eșit în întâmpinare și le-a îmbrățișat. Tatăl său însa îi făcu acum din ochi ca să treca în odaia ceal altă de alăture. Nu trecură nici cinci minute și deodată se auziua detunătură de revolver. Toți se precipitară înăuntru și găsiră băiatul scăldat în sângele seu. Tatăl fiind întrebat, respinse liniștt : „Déca l’ar fi ținut în arest, mi-ar fi părut bine, dar așa fiind, nu pot să sufăr în casa mea pe un ucigaș. Din Iași ni se scrie că mai mulți comercianți din acel oraș au avut a suferi mari pierderi în urma falimentului celui mare de două milione ce l’a dat casa Ossianoff din Odesa. —x— Contrar tuturor scirilor, medicii recrutori nu s’au numit încă. Aceste numiri se fac în ajunul operațiunilor recensimentului. —x— Aflăm că caricaturistul Jichide din Iași, împreună cu d. D. R. Rosetti (Max,), vor scote în curând on nouă revistă humoristică în capitală. I Un autograf al Reginei Serbiei.— In Berlin s’a vândut dilele trecute, între alte multe autografe de ale omenilor însemnați și un autograf al M. R. Regina Natalia a Serbiei. Autograful e datat din Kinchi-Wada, 20 iulie 1887, e scris în limba franceză și e adresat fiului ei, principelui Alexandru. Iată conținutul lui: Bunul și scumpul meu Șașa: «Maică-ta și toți câți suntem aci, ducem «la viață cu adevărat ca a gâștelor, pe «cari le îndopa cine-va, ca apoi să facă «pâte de foie de Strassbourg». «Suntem de un lene îngrozitore».... «La revedere scumpul meu, la revedere». «Mii și mii de sărutări». Natalia —x— D. Grigore Fălcoianu, director general al penitenciarelor, pleca în cursul săptâmânei viitóre prin Moldova în inspecțiune. —x— Programul cursurilor de la seminar va fi în curând modificat. De asemenea și la facultatea de teologie se vor mai creia catedre nuoi. Cu data de 10 (22) Noembreni se scrie din Brăila următorele : Pe la orele 10 jum. a isbucnit un incendiu pe bulevardul Cuza, aprópe fiece case, mai tote locuite de omeni săraci meșteșugari, stau în flăcări. E ceva sfâșietor se aud I țipetele acestor nenorociți cari rămân în timpul iernei fără acoperiș și numai cu cămașa. Ca în totdeauna pompierii au revenit când focul era deja în apogeul său. Ca în totă țara, și la noi, serviciul pompierilor lasă forte mult de dorit. Superiorii și soldații se purta într’un mod cât i se póte de brusc cu publicul care ajuta și contribuia la localisarea focului mai mult decât denșii. Poliția sta pasivă; un sub-comisar care fâra lume la pompă, a fost pus la locul său într’un nud cât se póte de bine de directorul prefecturei d.Ionescu. Pene diminâța se speră că focul I va fi cu totul stins. CONSILIUL DE RESBEL AFACEREA STANCIULESCU Ședința de la 11 (23) Noembre. Ședința se deschide la orele 9 și jumătate. Martorul Weiss A cumpărat mai multe lucruri de la poliția. A dat căpitanului Stanciulescu 1500 lei, deși la licitație rămuseserâ efectele pe numele său cu prețul de 7300 lei. Acuș, nega că ar fi luat banii. Mart. Din nisce conturi ce le recunosce că le-a făcut împreună cu acuzatul, rezultă că acesta a mărit conturile pentru ca prisosul să rămâe în buzunarele sale. D. Gherghe arată cum acuzatul la compunerea conturilor le-a mărit chiar și contra ordinului de la minister. Mart. declara că acuzatul nici n’a cumpărat mașina de cusut de la dânsul, nici nu i-a plătit pentru că i-a împrumutat-o Mart. Colonel Logadi D. Logadi este invocat din partea apărării. I s’a permis să depună pentru că, fiind senator, nu póte veni tot mereu pe aci. Declară că acuzatul ca subordonatul d-sele s’a purtat bine, nici ua dată nu l’a bănuit că ar face ceva reu și ca ofițer de administrație avea la dânsul și banii și în mânuirea lor nu s’a observat uă incorectitudine. Sumele de bani ce-i erau încredințate, nu erau bani al Statului ci al martorului. Se urca de la 800—2000. D. Paladi, martor al apărării. Spune că acuzatul ca subordonat al dânsului s’a purtat bine. Serviciul îl făcea exact. Despre cum a mânuit banii, nu scie bine deorece asta era ceva particular, lucru ce se întâmpla intre acuzat, prefect și casier. Arata modul cum d-sea presida comisia însărcinată cu primirea postavului. I>.căp. Savopol, martal acuș. Arată din ce se alimenteza adi fondul de economii de la poliția. Sunt de la Aprilie pâne adi adunați 9 mii lei afară de cele 3 mii ce s’au cheltuit.Sunt și alți agenți civili. Ii plătește d-sea. Ei sunt trecuți pe numele lor proprii, sunt sergenți și sunt îmbrăcați civili. Arata registrul zhimic unde se trece cheltuelile făcute din fondul de economie. Este în regula. In trecut nu se practica asta. Din registre și alte acte ce martorii arată, se póte vedea diferitele îmbunătățiri ce s’au făcut in poliția de la Aprilie Incoce. Intre altele se arată clar cum se întrebuințeza și administreză adi fondul de economii. Fres, in fața unor observațiuni malițiose ale apararii, atrage atenția că «schimbându-se firma s’a schimbat și sistemul», că în present se țin registre în regula despre banii de la poliția și nu se cheltuiesc așa numai fară nici un rost și control ca în trecut. D. Missir cere unele lămuriri în privința cum se alimentese fondul de economii și ce se face cu banii proveniți din vinderea efectelor. Mart. spune ca acești bani nu se trimit la minister ci rămân pentru alimentarea așa numitei «mase comune», din care beneficiază sergenții cu purtare bună. ^.D. Gherghe invită pe martor a spune daca in present sunt toți sergenții din state în serviciu și daca unii fac serviciu particular. Mart. La întrebarea întâia răspunde da, la cea din urmă nu. Toți sergenții fac serviciu de pază. Sunt unii cari fac serviciu de curier, ori sunt puși la porta miniștrilor, ori la procurorul general. D. Lascar íntreba daca cei puși la pafta miniștrilor plenipotențiari fac același serviciu ca ceilalți. Martorul. Dr. D. Missir. Când ai luat comanda după depărtarea acuzatului, sergenții au făcut vr’o reclamație ? Martorul. Nu. S’a încheiat și procesverbal despre asta. Ședința se suspendă pentru cinci minute. Mart. Ion Petre. Referitor la mașina de cusut, spune că dânsul, cu alți cinci omeni, a dus-o acasă la Vejh. Nu ’și aduce aminte timpul când i s’a înapoiat mașina. Se stabilește însă, in urma întrebărilor puse de d. Gherghe că mașina a fost înapoiată pe când acuzatul era încă comandant. Căp. Savopol declară că n’a luat în primire decât una. Mart. F. Ion spune și dânsul că nu căp. Savopol i-a dat ordin să ducă mașina. Ionescu Angheli, adus din nou, spune cum a fost trimis pe la evrei în cestiunea cu vinderea efectelor. Schalen Hübsch. A cumpărat cizme vechi de la poliție. Nu scie cui a plătit, căci fiind vâră, acesta a fost desbrâcat în cămașă. I. Alexandrescu. Pice că vinde de tóte. Déca n’are în prăvălia, cumpără de la alții. I se arată un cont, iscălitura e a lui, dar dice că sunt acolo nisce lucruri cari nu le-a vândut dânsul. Făcea conturi după cerere. A dat bani pentru nisce haine în mâna lui Stănciulescu. Ședința se suspendă la ora 12. După ameni Ședința se deschide la orele 2 p. m. ASCULTAREA MARTORILOR APARAREI Radu Mihaia Protesteza mai înainte de tote contra modului cum a fost adus aici: citația nu i s’a înmânat ci a fost adus în urma unui mandat. Depună apoi în cestiune. A fost totdeauna forte mulțumit de purtarea acuzatului pe când acesta îi era subordonat. Nu-și aduce aminte decâ i s’ar fi dat. DUPĂ REDESCHIDERE Oprea Sare. Arâtându-l d. Gherghe un cont, tagâduește că iscălitura pusă acolo ar fi a d-sele. D’asemenea dice ca nur vinde nici coltuce de stejar nici cărbuni, ceea ce cuprinde contul. Acesta îl vor fi făcut alții, dânsul nu scie nimic. Este mirat de acest lucru. < rr >