Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)

1888-11-25

1158 Judecătorul de instrucție și procurorul din Neamțu s’au transportat imediat la pe­nitenciar.­­ Un conflict s’a născut în comuna Oarja Stanislavești din Argeș între ajuto­rul sub-prefecturei și primarul comunei cu câți­ va tulburători, cari voiau să împedice oă anchetă administrativă. S’a pus în stare de arestațiune șapte persone, din care in­tre care Voicu Ră­­dulescu, tânăr de 25 de ani, instigator principal, și ale cărui antecedente judecă­toresc­ sunt deplorabile. ROMANULO 25 NOEMBRE Abusul băuturilor alcoolice 81 (Estras din raportul d-lui dr. Felix asupra inspecțiu­­nei făcută serviciului sanitar din circumscripțiunea I sanitară). Domnule ministru, $ Abusul băuturilor alcoolice, cărui este de data­ta parte a populațiunei orașene și rurale, este un molimă mai distrugatare de câte tóte epidemiile, căci el causăzâ deca­dența morală, economică și fisică a fami­liei întregi, compromite sănătatea genera­­țiunilor viitore, micșorăzâ numărul tineri­lor capabili pentru serviciul militar, pro­duce un proletariat până de unu­­l necu­noscut la noi și populeză institutele de a­­lienați. Numărul crescând al bulelor mintale se datoresce beției intr’o­ proporțiune mai mare de­cât pelagra și, înaintea datoriei a construi institute noul pentru alienați, ni se impune imperios aceea a combate, a preveni căușele smintirei. Cestiunea alcoolismului este complicată; ne interesăm ca cantitatea alcoolului con­sumat să fie cât de mică din cause sani­tare și economice, ne interesăm însă ca și calitatea lui să nu fie rea, ca să nu se dea țăranului rachiu fabricat din alcool brut, nerafinat, ca să dispară odată din cârciumi acea băutură otrăvitore care se mai de­­biteza, mai ales în județele de peste Milcov. Este adevărat ca în cel din urmă 2 ani numărul cârciumelor s’a mai redus in 1 circumscripțiune sanitară, cu tote acestea el este și astă­zi pe alocurea prea mare și se mai găsesc prea mulți locuitori de­dați abusului băuturilor, ca să dau un e­­xemplu, menționez comuna Dumbrăveni din județul Botoșani, locuita de 890 familii, cu 13 cârciumi, comuna rurală Săveni (târg) din județul Dorohoi­, cu 760 familii și 32 cârciumi. La întrebarea, daca beția s’a mai întins, agreprilmi' comansate,"^.«» tea primarilor­­ și altor săteni, răspunsul­ beau numai aceia cari au de unde, beau toți la cârciumă când se strâng, beau la noi ca în tot locul. La Dorohoi, am văzut că toți țăranii cari se întorceau de la târg precum și so­­țiele lor erau beți ; parte din recolta noua, dusă la târg, a rămas la cârciumă. ua mare parte din banii luați cu împrumut de la creditul agricol, merge asemenea la câr­ciuma și unii prefecți m’au asigurat ca în iarna trecută oă parte din porumbul îm­părțit celor lipsiți de hrană a fost aseme­nea preschimbat în rachiu. Am zis că abusul băuturilor alcoolice produc un proletariat rural; în multe sate unde m’am informat despre căușele să­răciei a unor locuitori, mi s’a răspuns pe lângă refrenul repetat în nenumărate rânduri : nu au pământ și nu au vite, și cu acela: « sunt bețivi » și părinții lor »au fost bețivi»; ceea ce este mai trist este că și femeile sunt dedate a­­busului alcoolului. Impositele fiscale și comunale nu au scumpit rachiul într’u­ proporțiune suficientă, pentru ca să limi­teze beția, nu am însă competința pentru resolvarea costimnei scale, dacă ele mai sunt pasibile de uă sporire ulterioră și menționez numai că experiențele făcute în alte state nu confirmă că scumperea ra­chiului ar limita alcoolismul. Nu ni se pote spune că rachiul este in­dispensabil pentru numerasa clasă a lo­cuitorilor țărei cari se hrănesc rău, că ra­chiul facilităza digestiunea alimentelor in­digeste, că el sporesce forțele muncitoru­lui ; aceste afirmațiuni sunt eronate, nu putem însă refuza să el ucidă cu de rachiu țăranului, care nu’l pute înlocui prin vin său prin bere și voim numai să oprim consumațiunea escesivâ a acestei băuturi și să asigurăm puritatea ei relativă. In vecinătatea imediată a României vi­itul beției este mai întins de­cât la noi; deja în anul 1877, guvernul austriac a promulgat pentru Bucovina și Galiția un lege contra beției și voiesce a întinde acea lege, acum, asupra imperiului întreg, te­­măndu-se cu drept curent că sporirea în­semnată a impozitelor asupra alcoolului, introdusă de curând, nu va fi suficientă pen­tru stingerea abuzului băuturilor ; acesta lege pedepsesce cu amendă și cu închi­­sore beția, seducerea la beție mai ales a personelor minore și văndarea de rachiu la persone de la bete. Ni se pare, cel puțin pentru țăra nostră, cu o asemenea lege insuficienta și impracti­cabilă, căci pe do­uă parte este mai pu­țin periculosa îmbătarea sporadică care nu se repetăză adese­ori, de­cât consumațiu­nea zilnica a cantităților mediocre sau mai mari de rachiu din partea personelor deja obicinuite cu acestă băutură și care se îmbată mai de rare ori, iar pe de alta ne temem, că în comunele rurale personele chemate a constata abaterile respective ar fi mai indulgente de­cât organele poliției Statului însărcinate în comunele urbane cu asemenea constatări. Mai folositore ni se pare regulamentarea timpului când cârciumele pot a fi deschise și s’ar putea și la noi opri vănsarea ra­chiului sera la uă oră ficșată și prescrie că în zilele de Dumineca și de sărbători cârciumele nu pot fi deschise de­cât câte­va ore după amiazi;­ua măsură ulteriora ar putea să fie asemănarea datoriilor de cârciumă pentru băuturi cu datoriile de joc, pentru cari cine­va nu pute fi urmă­rit și oprirea vănsărei de rachiu în con­tra materiilor animale și vegetale (ouă, brânza, lapte, pasări, grâne, malaiii, și în contra productelor industriei casnice (țe­sături, rogojini, cofe, etc). Aceste măsuri trebuie să­­ fie completate prin combaterea alcoolismului în școli, prin îndemnarea copiilor la sobrietate, la eco­nomie, la utilizarea caselor de economie, prin imprimarea de povețe populare forte scurte asupra relelor ce produce a­busul băuturilor spirtase. In cât privesce calitatea rachiului pus în consumațiune în județele de peste Mil­­cov, constat cu mâhnire că ea nu s’a îm­bunătățit, că nu s’a luat nici ua măsură pentru escluderea din consumațiune a spir­tului brut, nerafinat și pentru constrângerea fabricanților ca să supună la rafinare al­coolul fabricat in velnițe ordinare. Dintre velnițele din 1 circumscripțiune sanitară (județele Iași, Suceava, Dorohoi­ și Botoșani), nici una nu posedă aparate pentru rafinarea spirtului și în tote jude­țele de peste Milcov, nu există de­cât 3 fabrice cu asemenea aparate; alcoolul se rafinăzu numai pentru esport; in interio­rul țării se consumă spirtul cel mai im­pur, cel mai otrăvitor; în județele Doro­­hoie și Botoșani se produce spirtul din cartofi, care este cel mai bogat în alcool amilic și in alte alcoole superiore emina­mente tocsice, chiar farmaciștii nu găsesc alcool curat și în mai tote farmaciele din circumscripțiunea I sanitară tincturile sunt detestabile, preparate cu alcool nerafinat. De 6 ani de zile s’a pus la ordinea un­ei regulamentarea fabricațiunei alcoolului și a comerciului cu băuturi alcoolice și pe ne astă­zi nu s’a făcut nimic în acestâ pri­vință, cu escepțiunea unui început de o­­prirea în capitală a debitului de rachiu ra­din... w Ceia ce în urma inițiativei sub-scrisului, a putut face primarul capitalei printr’un simpla ordonanță basata pe legea sanitară, pe cea comunală și chiar pe codul penal, o póte face do­uă cam dată fără regula­ment special, fie­care prefect în județul său în parte, său ministerul de interne pentru tota țara. Recunoscem că fabricațiunea de alcool este un industrie agricola forte importantă pentru țăra nostru, că mulțimea de cazane mici pentru fabricarea de rachiu pentru u­­sul casnic din prune, tescovina, drojdie de vin face forte dificilă introducerea măsu­rilor generale, că prin urmare reforma a­­cestei industrii trebuie să se opereze cu prudență, din acesta causă mă abțin de uă cam­dată a recomanda introducerea mo­nopolului Statului pentru comerciul de al­cool, care din punctul de vedere al igienei sociale ar fi măsura cea mai radicală pen­tru îndreptarea răului, rămânând ca eco­nomiști competinți să studieze cestiunea și din punctul de vedere al economiei na­ționale ; ceia ce solicităm este ca intere­sele sanitare și sociale ale majoritaței po­­porațiunei să nu fie subordonate interese­lor economice a acelei minorități care tră­­iesce din fabricațiunea și din comerciul băuturilor alcoolice. Preținut cu dânșii asupra procesului său și a de mai multe ori și-a exprimat speranța că curtea de casație îi va casa sentința. După ce, cea­l­altă amantă a lui, Eu­genie Forestrier află despre condamnarea lui prin un bilet conceput ast­fel: «Prado este condamnat la marte, dar înainte de a muri el, vei muri tu». Ea îndată se duse la un amic al ei și-l rugă să plece cu dânsa afară din Paris căci «décá voiu ră­mânea în Paris, dicea ea, ei mă vor u­­cide ca pe Marie Aquetant. Eu țin la vo­ința mea, nu voiu să mor, te rog numai de­cât scapă-mă, haide să plecăm». Către sora, uu trăsură se opri înaintea casei unde locuia ea și Eugenie Forestier împreuna cu amicul ei se suită și coman­dară birjarului No. 2 la gara de Nord. La gara Paris-Lyon se sui fosta metresa a lui Prado și a tuli în Italia sau pentru Algeria. Femeia lui Prado, seniora Dolores Gar­­cis de Marcilla, locuește într-un hotel din strada Valaude No. 63. Ea are ca vecin pe bijutierul Yvre Gar­cia Dimenes, care o acompaniază pretutin­­denea, zicând ca e unchiul ei. Intrând în sala audiențelor, unde bărba­tul ei a fost condamnat la marte, biata femeie a fost apucată de un acces de nervi forte teribil; ea nu facea alt­ce­va de­cât sa repete necontenit vorbele : — bărbatul meu, sermanul meu bar­­batü! Era în anul 1878, când i s-a făcut cu­noștință cu Prado, la Saint Sébastien. Ea venise atunci în acest oraș fiind mințita de mama mea și de unchiul e . Prado dicea pe atunci că era marchis și frtquenta societățile cele mai bune. Ei s’au întâlnit amândoi la Casino. Prado fu încuviințat ca să vie in fami­lia tinerei fete și nu trecu mult și el o ceru de la mama sea, însurându-se cu dânsa. Sermana femee, care a fost altâ-datâ bo­gată, esercita adi meseria de cârpitore de haine vechi și cu care de abia câștiga câte un b­anc pe­­ J*­— E un miserabil, dicea ea în­tot­de­­una când i se vorbea de Prado , dar cu tote acestea nu voia ca să-l omore, e băr­batul meu ! Ea are oróre de condamnarea lui Prado. — Chiar aici a plecat din Paris, du­­cându-se la Madrid, unde unchii ei cei bogați, îi vor veni în ajutor. vț CRONICA JUDICIARA Prado întors în închisore Tata lumea scre și cunosce tóte peripe­țiile acestui proces, toți au auzit cine e Prado, cea ce a făcut el. Judecata a sta­bilit că el a fost un aventurier forte di­­baciu, că schimbându-și de mai multe ori numele, a putut să înșele mai multe fe­mei. Justiția a mai stabilit că el­­ și-a ucis amanta și tocmai pentru a căsta Curtea cu­­ jurați l’a condamnat la morte. j Vom da aji după­­ fiarele francese cum­­ el a petrecut timpul său, în temnița de la­­ Roquette, după ce a primit sentința de morte.­­ Prado și-a petrecut­­ luna de alaltăieri în , cea mai mare liniște. Și ajl ca și în ajun a fumat forte mult și vorbind și puțin celor două gardiști al siguranței publice, cari au fost însărcinați cu paza lui. El stete așezat pe marginea patului său și forte mult timp a stat cu ochii ficși și cu capul înclinat, părea că reflectăzâ. A mâncat la ora obicinuită și cu apetit chiar. S’a culcat la orele nouă, fără a vorbi cu gardiștii, cum o făcea în fie­care după a­­‘ meară. Cu tote acesta era diminețâ s’a în­fi scos din flăcări pe copila, care, după­­ puțin timp, a Încetat din viață. Alcolismul.­­ S’a găsit pe câmpia Flo­­reasca, din județul Ilfov, lângă drumul care duce la moșia Floreasca, cadavrul lui Ia­­cob Moise, supus austro-ungar. După cer­cetările urmate s’a constatat că numitul era de profesiune cismar, că în noptea de 30 Octombre a plecat din capitală spre a i se duce la soția sea Voina, care se află o servitore la arendașul moșiei Floreasca, dér­­ că, fiind turmentat de băuturi spirtase, a încetat din viață pe drum. Accident.­­ Catinca Vâsoiu, din co­muna Brâhoșeșcu, județul Tecuciu, aflân­­du-se în petrecere la Nicolae Hanganu, tot din acea comuna, a voit să stingă un lam­pă, ce era aprope să ia foc, dar din im­prudență gazul s’a vărsat peste ea, i s’au aprins și ars hainele, causându-i grave ră­niri. Pacienta a fost transportata îndată la spitalul din Tecuciu. Incendiu.­­ S’a ivit foc la armanul lui State Amza, din comuna Geacâru, ju­dețul Brăila. Paguba se urcă la suma de lei 1.050. Incendiul a provenit din negli­jența soției numitului, care a făcut foc în coșarul în care curăța porumb, și, luând cu nebăgare de semn ful de porumb ce erau aprinse, le a dus în arman lân­gă paie.­­Monitorul­. D. Elise Donici, directorul prefecturei ju­dețului Falciu, este însărcinat să gireze a­­facerie acelei prefecturi, pe timpul absen­ței d-lui Th. Cerchez, prefectul titular, în concediul ce i s’a acordat. Sunt numiți și transferați: In administrația județului Neamțu, D. Dimitrie Apostoliu, actual sub-prefect al plășei De-sus-Mijlocul, în funcțiunea de di­rector al prefecturei acelui județ, în locul d-lui Constantin Isăcescu, depărtat. D. Iancu Gingir, actual polițai al orașu­lui Peatra, în funțiunea de sub-pr­efect la plasa De-sus-Mijlocul, în locul d-lui Dimi­­trie Apostoliu. In administrația județului Brăila : D. Cons­tantin I. Lazarovici, în funcțiunea de co­misar polițienesc al garei Brăila, în locul d-lui Al. Ghiasia, care rămâne în dispo­nibilitate. In administrația județului Tecuciu: D. Dionisie Gheorghiu, în funcțiunea de aju­tor la sub-prefectura plășel Berheciu, în locul d-lui Dimitrie Teodorescu, care ră­mâne a se chema în altă funcțiune. S’a numit d. medic-veterinar P. Budu­­rescu, în funcțiunea de veterinar al urbei Craiova, provisoriu până la facerea con­cursului, în locul d-lui M. Ștefanescu Pri­boi, trecut în altă funcțiune. D. lon Dascălescu, maior în retragere, s-a numit în postul de director al arestu­lui preventiv din județul Prahova, în locul d-lui G. Mihăescu, demisionat. D. G. Triandafil este numit mijlocitor de mărfuri și cereale la portul și bursa din Brăila. D. I. Custius s’a numit șef de biutoU în divisia comptabilitatei la ministerul de in­terne. Sunt numiți: D. N. Balâcescu comisar polițienesc în orașul Târgu-Jiu. D. E. D. Nicolau comisar polițienesc în orașul Galați. D. A. Christescu, copist în serviciul ca­sieriilor generale. Viață lângă. — In ziua de 26 Octom­bre trecut, Stana Alecsandru Paraschiv, din comuna Fin­aș, județul Dolj, a încetat din viață in vrâsta de aprope 120 de ani. Fier țărâna ușor­. ARTE. - TEATRE Astă sără, Sâmbătă, d-na Sarah Bernardt va juca Tosca, mâine Duminică, Francillon* *** Irena de Vladaia s’a angajat a cânta în timpul carnavalului la Verona, de unde în urmă va cânta la Milano. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI Copil ars. — In­­fiua de 26 Octombre trecut, Mândița, fiica lui Gheorghe Vieru, din comuna Negri, județul Roman, în etate­a de 4 ani, s’a suit cu ajutorul altor copii pe un căpiță de rogoz, ce era clădită în dosul caselor părinților săi. Cei­l­alți copii­­ jucându-se au dat foc căpiței, și, aprin­­­ dându-se, au sărit în ajutor megieșii și abia INFORM­A­TIUMI Asera Camera ocupându-se cu alegerea secretarilor, cestorilor și cu tragere la sorți a secțiunilor, minis­terul n’a putut face declarațiunea sa. După cât se afirmă mâine guvernul va cere Camerei un vot de încre­dere. --------­ Curtea de Casațiune a respins recursul căpitanului Dimancea și al d-lui Davila. Motivele de casare invocate de recurenți au fost­­ două, și anume : 1. Că Curtea de apel nu putea să asculte pe d. Horia Rosetti, fiind su­pleantul procurorului, adică un pro­curor al procurorului general; 2. Că Curtea, dându-le circum­stanțe ușurătore, i-a condamnat réa la 2000 lei. Ambele aceste motive, susținute de d. avocat D. Popescu, au fost resspinse de Curtea de Casațiune, rămânând bună și executoriă hotă­rârea Curței de apel. —X---­Băile Eforiei sunt intr’un stare cât se pote de presta. In fie­care z­i se surpă câte­ ceva. După cât aflăm, reparațiunile se vor face abia prin luna Aprile vi­itor. —x— FELURIMI Un consul ca falsificator de polițe.— Direcțiunea poliției din Stockholm a făcut cunoscut tuturor polițiilor din orașele cele mari a Europei, următorele : „Comerciantul Elias Israel Wimmermark din Stockholm, a scontat la banca din a­­n I­ ti ORini A I (fest oraș, mai multe polițe în valori alerte­i ^ ILl­LL mare, ce pe urmă s’au dovedit că au fost false. Wimmermark a scontat înainte de 21 Octombrie pe la mai multe banci din a­­cest oraș de vr’ua 12 mii de franci trate false. De vr’uă câte­va zile a dispărut ne­­știindu-se unde. Se presupune că ar fi tre­cut la Hamburg, ca de acolo să se îmbar­­ceze pe un vapor care pleca în America. Acest Wimmermark e consulatul din­ Para­­guay la Stockholm. Poliția e pe urma lui, dar cu tóte aceste până in presant el n’a putut fi prins. Se presupune că nici n’ar fi trecut în America, ci că s’ar afla încă în Europa. Ultima instanță.­­ Din Edinburg se scrie: «Un copil anume James Watt, in etate de 14 ani, fiul unui proprietar de mine de cărbuni, se certă nu de mult cu un fetiță de 7 ani. Băiatul devenind furios, luă un ciocan și lovi fata drept un cap. Țeasta îl sări îndată, căutând fetița mortă la pă­mânt. Băiatul fu tradus înaintea justiției și fu achitat. Ca motiv doctorii au arătat că mart­­a fetei a provenit, fiind­câ ea avea uă fastă cu totul subțire, excepțională de tot. Ucigașul după ce fu achitat, merse cu conștiința împăcată drept acasă. Masa i-a eșit în întâmpinare și le-a îmbrățișat. Ta­tăl său însa îi făcu acum din ochi ca să treca în odaia cea­l­ altă de alăture. Nu trecură nici cinci minute și de­odată se auz­i­ua detunătură de revolver. Toți se precipitară înăuntru și găsiră bă­iatul scăldat în sângele seu. Tatăl fiind în­trebat, respinse liniș­tt : „Déca l’ar fi ți­nut în arest, mi-ar fi părut bine, dar așa fiind, nu pot să sufăr în casa mea pe un ucigaș. Din Iași ni se scrie că mai mulți comercianți din acel oraș au avut a suferi mari pierderi în urma fali­mentului celui mare de două mili­­one ce l’a dat casa Ossianoff din O­desa. —x— Contrar tuturor scirilor, medicii recrutori nu s’au numit încă. A­­ceste numiri se fac în ajunul ope­rațiunilor recensimentului. —x— Aflăm că caricaturistul Jichide din Iași, împreună cu d. D. R. Rosetti (Max,), vor scote în curând on nouă revistă humoristică în capitală. I Un autograf al Reginei Serbiei.— In Berlin s’a vândut dilele trecute, în­tre alte multe autografe de ale omenilor însemnați și un autograf al M. R. Regina Natalia a Serbiei. Autograful e datat din Kinchi-Wada, 20 iulie 1887, e scris în limba franceză și e adresat fiului ei, principelui Alexandru. Iată conținutul lui: Bunul și scumpul meu Șașa: «Maică-ta și toți câți suntem aci, ducem «la viață cu adevărat ca a gâștelor, pe «cari le îndopa cine-va, ca apoi să facă «pâte de foie de Strassbourg». «Suntem de un lene îngrozitore».... «La revedere scumpul meu, la reve­dere». «Mii și mii de sărutări». Natalia —x— D. Grigore Fălcoianu, director­ ge­neral al penitenciarelor, pleca în cur­sul săptâmânei viitóre prin Moldova în inspecțiune. —x— Programul cursurilor de la semi­nar va fi în curând modificat. De asemenea și la facultatea de teologie se vor mai creia catedre nuoi. Cu data de 10 (22) Noembre­ni se scrie din Brăila următorele : Pe la orele 10 jum. a isbucnit un incendiu pe bulevardul Cuza, aprópe­­ fiece case, mai tote locuite de omeni săraci meșteșugari, stau în flăcări. E ceva sfâșietor se aud I țipetele a­­cestor nenorociți cari rămân în­ tim­­pul iernei fără acoperiș și numai cu cămașa. Ca în tot­dea­una pompierii au re­­venit când focul era deja în apogeul său. Ca în totă țara, și la noi, ser­viciul pompierilor lasă forte mult de dorit. Superiorii și soldații se purta într’un mod cât i se póte de brusc cu publicul care ajuta și contribuia la localisarea focului mai mult de­cât denșii. Poliția sta pasivă; un sub-comi­­sar care fâra lume la pompă, a fost pus la locul său într’un nud cât se póte de bine de directorul prefecturei d.Ionescu.­­ Pene diminâța se speră că focul I va fi cu totul stins. CONSILIUL DE RESBEL AFACEREA STANCIULESCU Ședința de la 11 (23) Noembre. Ședința se deschide la orele 9 și jumă­tate. Martorul Weiss A cumpărat mai multe lucruri de la po­liția. A dat căpitanului Stanciulescu 1500 lei, de­și la licitație rămuseserâ efectele pe numele său cu prețul de 7300 lei. Acuș, nega că ar fi luat banii. Mart. Din nisce conturi ce le recunosce că le-a făcut împreună cu acuzatul, re­­zultă că acesta a mărit conturile pentru ca prisosul să rămâe în buzunarele sale. D. Gherghe arată cum acuzatul la com­punerea conturilor le-a mărit chiar și con­tra ordinului de la minister. Mart. declara că acuzatul nici n’a cum­părat mașina de cusut­­ de la dânsul, nici nu i-a plătit pentru că i-a împrumutat-o Mart. Colonel Logadi D. Logadi este invocat din partea apă­rării. I s’a permis să depună pentru că, fiind senator, nu póte veni tot mereu pe aci. Declară că acuzatul ca­­ subordonatul d-sele s’a purtat bine, nici ua dată nu l’a bănuit că ar face ceva reu și ca ofițer de administrație avea la dânsul și banii și în mânuirea lor nu s’a observat uă inco­rectitudine. Sumele de bani ce-i erau încredințate, nu erau bani al Statului ci al martorului. Se urca de la 800—2000. D. Paladi, martor al apărării. Spune că acuzatul ca subordonat al dânsului s’a purtat bine. Serviciul îl făcea exact. Despre cum a mânuit banii, nu scie bine de­ore­ce asta era ceva particular, lucru ce se întâmpla intre acuzat, prefect și casier. Arata modul cum d-sea presida comisia însărcinată cu primirea postavului. I>.­căp. Savopol, mart­­al acuș. Arată din ce se alimenteza adi fondul de economii de la poliția. Sunt de la A­­prilie pâne adi adunați 9 mii lei afară de cele 3 mii ce s’au cheltuit.­­Sunt și alți agenți civili. Ii plătește d-sea. Ei sunt trecuți pe numele lor proprii, sunt sergenți și sunt îmbrăcați civili. Arata registrul zhim­ic unde se trece chel­­tuelile făcute din fondul de economie. Este în regula. In trecut nu se practica asta. Din registre și alte acte ce martorii arată, se póte vedea diferitele îmbunătă­țiri ce s’au făcut in poliția de la Aprilie Incoce. Intre altele se arată clar cum se între­­buințeza și administreză adi fondul de e­­conomii. Fres, in fața unor observațiuni maliți­­ose ale apararii, atrage atenția că «schim­­bându-se firma s’a schimbat și sistemul», că în present se țin registre în regula des­pre banii de la poliția și nu se cheltuiesc așa numai fară nici un rost și control ca în trecut. D. Missir cere unele lămuriri în pri­vința cum se alimentese fondul de eco­nomii și ce se face cu banii proveniți din vinderea efectelor. Mart. spune ca acești bani nu se trimit la minister ci rămân pentru alimentarea așa numitei «mase comune», din care be­neficiază sergenții cu purtare bună. ^.D. Gherghe invită pe martor a spune daca in present sunt toți sergenții din state în serviciu și daca unii fac­­ serviciu particular. Mart. La întrebarea întâia răspunde da, la cea din urmă nu. Toți sergenții fac ser­viciu de pază. Sunt unii cari fac serviciu de curier, ori sunt puși la porta miniștrilor, ori la procu­rorul general. D. Lascar íntreba daca cei puși la pafta miniștrilor plenipotențiari fac același serviciu ca ceilalți. Martorul. Dr. D. Missir. Când ai luat comanda după depărtarea acuzatului, sergenții au făcut vr’o reclamație ? Martorul. Nu. S’a încheiat și proces­­verbal despre asta. Ședința se suspendă pentru cinci minute. Mart. Ion Petre. Referitor la mașina de cusut, spune că dânsul, cu alți cinci omeni, a dus-o acasă la Vejh. Nu ’și aduce aminte timpul când i s’a înapoiat mașina. Se stabilește însă, in urma întrebărilor puse de d. Gherghe că mașina a fost îna­poiată pe când acuzatul era încă comandant. Căp. Savopol declară că n’a luat în pri­mire de­cât una. Mart. F. Ion spune și dânsul că nu căp. Savopol i-a dat ordin să ducă mașina. Ionescu Anghel­i, adus din nou, spune cum a fost trimis pe la evrei în cestiunea cu vinderea efectelor. Schalen Hübsch. A cumpărat cizme vechi de la poliție. Nu scie cui a plătit, căci fiind vâră, acesta a fost desbrâcat în cămașă. I. Alexandrescu. Pice că vinde de tóte. Déca n’are în prăvălia, cumpără de la alții. I se arată un cont, iscălitura e a lui, dar dice că sunt acolo nisce lucruri cari nu le-a vândut dânsul. Făcea conturi după cerere. A dat bani pentru nisce haine în mâna lui Stănciulescu. Ședința se suspendă la ora 12. După amen­i Ședința se deschide la orele 2 p. m. ASCULTAREA MARTORILOR APARAREI Radu Mihaia Protesteza mai înainte de tote contra modului cum a fost adus aici: citația nu i s’a înmânat ci a fost adus în urma u­­nui mandat. Depună apoi în cestiune. A fost tot­dea­una forte mulțumit de pur­tarea acuzatului pe când acesta îi era su­bordonat. Nu-și aduce aminte decâ i s’ar fi dat. DUPĂ REDESCHIDERE Oprea Sare. Arâtându-l d. Gherghe un cont, tagâ­­duește că iscălitura pusă acolo ar fi a d-sele. D’asemenea dice ca nur vinde nici coltuce de stejar nici cărbuni, ceea ce cuprinde contul. Acesta îl vor fi făcut alții, dânsul nu scie nimic. Este mirat de acest lucru. < r­r >

Next