Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)

1889-09-15

ANUL AL XXXIII-LE Voiesce și vei putea. anunciüei Linia de SO litere, petit pagina IV ......................40 banii Dettin * * n Hl..............2 lei „ , Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia .2 „ — n ' A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (darului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass) IN ELVEȚIA, la „ Din țările cele alte direct la administrațiunea darului . — Scrisorile nefrancate se refusií — Fundatore: C. A. ROSETTI ESÉMPLARUL 1§ BANI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No. 2. Da-cctore : VINT1LA C. A. ROSETTI BUOURESCI, 14 BRUMAREL Românulă, care a fost totdeuna cel mai aprig apărător al presei, Românulă In care C. A. Rosetti a arătat tuturor cât de mare e puterea presei și cât de bine făcătorre a fost ea pentru opera de regenerare întreprinsă de vechii democrați, Românul c are a<fi fericirea se constate încă ul&dată cât de folositare și de binefăcătorre este presa. In timpul vacanțelor, In timpul sesonului mort, ca se fie așa, când toți părăsesc luptele politice, când nimeni nu mai are grijă de ce se face, numai presa a stat la postul ei, numai ea a controlat acțiunele guvernului, numai ea a denunțat relele de care suferă societatea nostra. Ea, nu ’și-a mărginit rolul aci, ci a avut cutezanța să spuie, cea ce toți cugetau: «partida liberală, a făcut greșeli, partida s’a desorganisat, partida nu mai are drapel, partida nu mai poate trăi astfel cum este». Fiecare organ de publicitate ’și a dat părerea, fiecare a arătat că are grijă pentru viitor, fiecare a spus care este leacul după densul. Insă că greșală mare s’a făcut, personalitățile n’au fost escluse din acele discuțiuni, ele au jucat chiar un rol însemnat. Neputând primi discuțiunea pe acel tărîm, Românulă s’a mărginit a ’și espune vederile, Intr’uă cestiune atât de Însemnată, ne amestecându-se în polemice în care se făceau personalități. Reluând însă, după uă absință de câteva săptămâni, direcțiunea Ziarului fondat de C. A. Rosetti, mă cred dator către public și către foștii amicii ai părintelui meu, să răspund la acusațiunile indirecte ce ni s’a adus, cu voie sau în nescrie, și, espunând adevăratele cause ale destinărei produse în partida liberală, să reamintesc care erau dorințele părintelui meu și condițiunile de care atârna existența partidei liberale, despre credința mea și a urmașilor săi de la Românulă asupra unirei liberalilor. Nu’mi voi perde timpul cu zădarnice discuțiuni spre a ser dă că partida liberală trebuie reformată, cum pretind unii, reorganizată după alții, sau purificată, ci voi recunosce, lucru netăgăduit de nimeni, că oă parte din liberali s’au desbinat, unii urmând pe d-nul Ion Brătianu, alții pe C. A. Rosetti, alții pe d. D. Brătianu, pentru ca mai în urmă uă parte să revie la d. Ion Brătianu, la d. D. Brătianu sau să trecă în tabăra guvernamentală, pe când alții rămaseră cu drapelul lor, neurmând pe nici unul din șefii cari mai sunt în viață. Astfel fiind situațiunea, că singură grijă trebuie să avem; cu toții trebue să ne întrebăm: Ce este de făcut ? Din parte’mi nu văd, după cum am spus’oin nenumărate rânduri în colónele Românului, decât un singură soluțiune . Unirea tutor celor cari au aceleași credințe sau cel puțin aceleași vederi asupra principalelor cessiuni sociale și politice, înainte deci de a ne întinde mâna, caută să ne cunoscem bine, să stim cine suntem și ce voim. Acest lucru este, pentru moment cel puțin forte întunecos și spre a’l lămuri, vom fi nevoit să revin asupra căușelor care au făcut să se formeze, dintr’un partid liberal, grupuri ca colectiviștii, disidenții, lateralii, radicalii și democrații. Cestiuni personale, cestiuni secundare, au răspuns și vor răspunde mulți din părtașii unirei liberalilor. Pate că unele persone au intrat în una din acele grupări împinse de vreun motiv secundar dar, cel puțin în cât privesce pe amicii noștri, trebue să o spun, ori cât de mult ași dori unirea, numai cestiuni de uă mare însemnătate, numai principii cu totul opuse, îl au făcut să urmeze pe C. A. Rosetti, iar nu pe d. Ion Brătianu. E necesar ca acest pont să fie bine lămurit, să se scie decâ cei cari n’au voit să cedeze lui C. A. Rosetti recunosc a<ci greșala lor, dacă ei sunt dispuși să cedeze acum și să considere acele cerințe ca făcând parte din programa lor. Pentru ca neînțelegeri să nu poată exista, vom reaminti puntele care au dat naștere destinărei dintre cei două șefi ai partidei liberale, arătând în urmă care sunt, după noi, unirile ce se pot face, singurile cari trebuie să se facă. Causa pentru care n’am putut noi, ce știa de la Românulă, să dăm sprijinul nostru guvernului numit colectivitate de d. Eugeniu Stătescu, a fost, după cum am spus, numai deosebirea de principii care există între noi. C. A. Rosetti fiind sincer democrat, remase credincios principiilor emise în tinerețea sa, voind pe fiecare zi să facă un pas înainte. In Constituțiunea pe care o primi în 1866, făcend concesiuni d-lor Ion Brătianu, Ion Ghika, Dumitru Ghika, Ion C. Cantacuzino, Petre Mavrogheni, Dimitrie Sturdza, Lascar Catargiu, cu cari se unise în timpul revoluțiunei din 1866, se făcu un pas înainte, dar acea Constituție nu putea fi aceia visată de democrații români. Rosetti, îndată ce partida liberală reveni la guvern, crezu că datoria ei este să facă un nou pas înainte și ceru revizuirea acelei Constituțiuni. După mult timp și multe dificultăți el isbuti să înduplece pe d. Ion Brătianu se primesc revizuirea unor puncte, dar nu în sensul ideilor sale, și de aci se născură primele neînțelegeri, manifestate în public, între cei doi șefi ai partidei liberale. Rosetti întreprinseră adevărată campanie pentru colegiul unic, pentru electivitatea magistraturei, pentru libertatea presei și pentru îmbunătățiri de adus în serta sătenilor. D. Ion Brătianu nu voia să sperie pe boerii, pe conservatorii raliați la partida sea, prin primirea acelor reforme și Rosetti nu voi se cedeze asupra acelor patru punte principale. El, deși avea uă încredere aprope drică în d. Brătianu, deși o iubea ca pe un frate, năbuși simțimintele sale de prietenie și se decisese întreprinda singur campania pentru reformele pe cari le făgăduise alegătorilor săi. Marea majoritate a deputaților merse cu d. Ion Brătianu, pe când cel cari se manifestară în favorea vederilor lui Rosetti fură numai vr’vă 35. Deși desbinarea nu se produse atunci în public, totuși relațiunile dintre cei ciuci șefi se răriră și causa nu era alta decât uă deosebire de principii, nu de cestiuni secundare, nu uă cestiune de interes personal cum par a crede unii. Când însă guvernul liberal vor să sugrume libertatea presei, Rosetti și amicii săi se manifestară într’un mod care nu putu lăsa cea mai mică umbră de bănuială că numai deosebiri de principii îl fac să nu urmeze pe d. Ion Brătianu, care rămase șeful partidei numită colectivitate. Acusațiunile ce s’au adus părintelui meu de bărbați ca d. Eugenie Stătescu și de ziare ca Voința Națională, esplicațiunea pe care au dat’o el despre disidență, confirmă cele ce amintim aci. Organele oficiase ale d-lui Ion Brătianu au declarat în nenumărate rânduri"că nu Rosetti s’a despărțit de partida liberală ci colectiviștii au fost nevoiți să se despartă de densul pentru că programa lui Rosetti «nu corespundea gradului de desvoltare în care ne aflăm». Și acele idei care nu corespundeau gradului de desvoltare în care ne aflăm, erau, după acele foi oficiose, că Rosetti «revenise la finele carierei sale către ideile și puțin spre visurile generose ale tinereței sale,» că el era «un credincios discipol al ideilor revoluțiunei Francese, al cărui admirator a fost întotdeauna». Acele visuri generose ale tinereței lui Rosetti, acele aspirațiuni care despartea pe cel de la Româniță, de cei de la Voința Națională, le respectăm și ne fălim că ele n’au dispărut din inimele nostre. Cei cari vor deci să le întindem mâna, dovedescu ne mai întuiü că au și el acele visuri, acele aspirațiuni generose. Acestea doream să amintesc înainte de a începe discuțiunea asupra mirei liberalilor. Vintilă C. A. Rosetti SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Viena, 13 Septembre. Se scrie din Sofia Correspondinței Politice cu d. Pasici, șeful radicalilor șerbi, a dat d-lui Stambuloff asigurări satisfacătóre asupra intențiilor Serbiei în privința Bulgariei. El a adăogat ca serbii sune actualmente preocupați de cestiuni interiore și cu idea de a ataca Bulgaria le este cu desevârșire strânnâ. Cu tote aeste asigurări repetate, neliniștite ,’au luat sfîrșit în Bulgaria din pricina înarmărilor continue pe cari Serbia le face pe granițele sale. Minden, 13 Septembre. La prânzul de gală ce s’a dat în onorea Impăratului Wilhelm. Suveranul a ridiat un toast în sănătatea corpului al 7-lea de armată adaugând că doresce ca si se imiteze exemplul dat de părinții lor la Duppel și la Mars la-Tour. Kiel, 13 Septembre. Marele duce moștenitor al Rusiei a sosit și a fost salutat de tote corăbiile. El a fost primit de amiralul Goltz și de toți ofițerii. După prânz, marele duce moștenitor a plecat în Hanovra. Hanovra. 13 Septembre. împăratul Wilhelm a sosit erl la opt ore sera. Imperatesa îl aștepta la gară. Suveranul a fost primit cu entusiasm. Petersburg, 13 Septembre. D. de Schweinits, ambasador al Germaniei, va pleca, pare, pentru a merge în Germania în virtutea unui concediu de șase luni. In orice cas el se va afla, Zicese, la Posidam în timpul vizitei Țarului. Roma, 13 Septembre. Papa a trimes nunțiului din Bruxel 10,000 franci pentru victemele din Anvers. Agenția Română Havas. Consiliul general de instrucție Eri la orele 12 jum. s’a deschis consiliul general al Istrucției. Au fost present!, pe lângă d. ministru Boerescu, d. Mihăilescu, secretar general al minister Tui, d. Odobescu, Angh. Demetrescu, Vitu, Urechiă, Manliu, Grâciunescu, Enescu, Șonțu, Bârsanu, Episcopul Râmnicului, Coloman, Cazacescu, Nitulescu, S. Stefanescu, Velescu, Hazu, Badarău, A. DUMINECA, 15 SEPTEMBRE (3 SEPTEM, st. v.) 1889 • Luminetate și vei fi. % *1 •' . ABONAMENTE ■. X. Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei pe an Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la birrourile poștale. — Articolele nepublicate se ard — bore, Arion, Brâtilă, Gheorghian, Bombâcilă, Preotul G. Rugescu, Vadhman S. Vernav. Discursul dlui Boerescu D. O. Boerescu, ministru al instrucțiunei publice pronunță următorul discurs : Domnilor. Sunteți Parlamentul școlei, și școla este singurul d-vestru câmp de luptă. Sclința, binele obștesc, patriotismul, era singurele cause de îmboldire ale minții și ale inimei, cause care au s- vă călăuzescă pentru îndeplinirea nobilei misiuni cu care legea va insarcineza. In acesta adunare totul este majestos . D-vostia n’aveți să vé preocupați nici de zgomotele din afară, nici de intrigile politice, nici de succese oratorice. Legiuitorul a voit ca, în tăcere, cu demnitate și modestia, să înălțați școla, se ridicaui acest templu al luminii și al măririi. Convinși de acest adevăr, pătrunși de aceste sentimente, nu mé îndoesc că toți, ca un singur om, ve veți preocupa de școla și numai de școlă ; cu veți aduce în serviciul ei tata solința ce posedați, tot devotamentul, totă activitatea inteligenței și a inimei. A trecut un sfert de secol peste legea instrucțiunei publice de la 1864 : e timpul ca să ne punem serios pe lucru pentru a realisa și noi progresele introduse în legislațiunile națiunilor civilisate în acest lung interval. Este prea puțin timp de când am fost chemat de M. S. Regele în capul Departamentului cultelor și instrucțiunei publice, și deși m’am ocupat de tóte părțile marelui edificiu al învățământului, totuși n’am putut să veprezint planul general de reformele ce am proiectat. Cu tote acestea sunt fericit să represint lucrări forte meritorii relative la tot ce se atinge de instrucțiunea primară, basa educațiunei nóstre naționale. Aceste lucrări sunt datorite unora din meritorii representanți ai scalei, d-vóstra le veți perfecționa și le veți da forma care se cuvine unui proiect destinat a fi supus cercetării Corpurilor Legiuitore. Delegații ministerului, d-nil Odobescu, Vițu și Anghel Dumitrescu, ve vor arăta în sânul comisiunilor ce veți alege, modificările pe cari le propunem. Cât pentru instrucțiunea secundară, speciala și superioră, am început să fac multe cercetări caii sper se-mi procure mijlocele necesarii pentru a realisa reforme importante si bine-facotare. Puneți-va dor, d-lor membrii, riguros la lucru, și faceți așa ca sesiunea actuală a Consiliului să fie dintre cele mai roditore. Raportul d-lui Odobescu D. Odobscu citeșce apoi următorul raport : Domnule ministru. Conform art. 21 din legea instrucțiunii publice, Consiliul Permanent vine a ve supune alăturatul Tablou sinoptic de numărul sculelor din România, în raport cu poporațiunea pe județe ; din acest tablou, lucrat în cancelaria ministerului în cursul anului încetat 1888, se constată, în mod statistic, atât cantitatea de scule de fiecare grad ce se află atâ Zi în țară cât și frecventarea lor. Sumele votate în bugetul anului școlar 1889—90, vor permite diferite înființări în curgerea acestui an, și anume : 55 scóle rurale se pot lua de la comune pe sema Statului și înființa din nou ; 21 catedre pe la școlele primare urbane prin, înființări din noți și separări; se vor egalisa remunerabele la tot personalul scólelor secundare (conform legei de la 1883), afară de personalul gimnasiului real din Brăila, unde va avea loc uă compensațiune prin acordarea de diurne acelora dintre profesori cari vor fi însărcinați cu predarea cursurilor și la divisionarea clasică; se vor putea de asemenea complecta sau crea din nou câte-va scule secundare, cum ar fi: adăugirea catedrei de pedagogie la Ext. Sec. de fete din Ploești, înființarea unei divisionare pentru cursurile clasice pe lângă gimnasiul real din Brăila unde, pe lângă cei 4,000 de lei preveztiti în budgetul ministerului, marcă și comuna 5,000, se va putea pune începutul unui gimnasiu clasic in Râmnicu Sărat și T.Magurele, etc. se vor crea 2 catedre noue la Universitatea din Bucuresci, una de fisica cu termodinamica, și alta de aimbele slavice ; se va putea procura materialul trebuitor unei mai întinse desvoltări, pentru unele laboratorii sciintifice superiore. In rezumat, putem constata unele înmunatatiri partiale, dar si mai mult încă se simt, in tate ramurile invetamântului, trebuințe de reforme, unele chiar radicale. Neapărat ca a voi se se întreprindă toto deuă dată, ar fi o încercare fara nici un spor. Părerea d-vóstre a fost se se marginesca pentru ăst timp acesta încercare, în cursul învățământului primar, atât rural cât și urban, coprindându se ânse intr’visul și școlele normale pregatitore pentru învetâtori și institutori. Comisiuni speciale numite de d-vostră au lucrat, în mod cu totul independent, memorii și proiecte pe care d-vostră ve propuneți a le pune în deliberarea consiliului general de instrucțiune, remânând ca ideile cuprinse într’casele să fie desbatute în acel consiliu împreună cu representanții ministerului. 30 August, 1889. Ss. Hasdeu, Odobescu, Alex. N. Vitzu, Aug. Demetrescu. Secretarii aleși D-nil Arbore și Arion ca mai tineri, ocupă locul de secretari. D. C. Boerescu, ministru, dă citire regulamentului privitor la organizația internă a consiliului. Se primesce a se lucra tot odată acest regulament. Era vorba de a’l modifica. D. Coloman și Arbore sunt aleși secretari definitivi. Discuțiunile Se începe o aprinsă discuțiune, pe care o provoca d. Enescu. D-sea acusa consiliul permanent că nu și-a făcut datoria înscrisă în lege: d’a veni cu proiecte de lucrări înaintea consiliului general. D. ministru Boerescu nu înțelege de ce d. Enescu atacă aici consiliul permanent. Dar nu este dreptul d-săle să facă asta, fiind consiliul permanent respunzător numai ministrului, ci daca cineva nu este mulțumit cu ceea ce face ministrul, apoi în parlament, și nu aici se interpeleze. Consiliul general nu pate sé ia la răspundere pe consiliul permanent, menirea lui e d’a lucra în liniș ce ceia ce i se indica. Respinge într’un mod absolut maniera de a vorbi a dlui Enescu, precum nu înțelege nici causa pentru care d. Enescu cere ca consiliul se nu încăpa lucrările sale de cât mâine séra. Termină esprimându-și dorința ca consiliul se proceda numai decât la alegerea comisiilor cari se ia în cercetare lucrările comisiunelor numite de minister și să facă asupra lor un raport. D. V. A. Urechiă Zice: Mi se pare ca debutam cam reu. Să lăsăm reul la o parte, să nu facem politica aici—și sunt în drept, s’o zic asta, deorece eu nici o dată n’am făcut politică în școla, și oricam ar fi nuanțele deosebitóre între noi—între mine și d. ministru, eu mă felicit că avem în capul nostru. Să ne grupăm deci în jurul lui, ca să facem ceva, și să nu pățim cum au pățit cel din trecut, cum am pățit și eu ca ministru, eu ai carui proiect a rămas în cartene, deși în consiliu nu avem decât trei opozanți. Le procedam imediat la lucru. D. Bădărăă. Susține cele emise de d. Enescu. Crede că d. Enescu are dreptate, și câ ministrul trebuia să vină aici cu un proiect de lege în totă regula, éi nu cu cele două broșuri ale comisiei, cari nu sunt decât nisce puncte de plecare. D. Boerescu: Dér & trebue sé fie. Consiliul general, tótá latitudinea. D. Bădărău continuă a acusa autoritatea școlară că nu a anunțat pe membrii consiliului general de cele ce vor avea a discuta aici. Termină pronunțându-se pentru amânarea ședinței pe mâine, și zicând câ chiar de se va alege comisiunele, de uă cum data să nu se alega decât una, cea care se se ocupe cu procesul de reorganisare a învățământului primar. D. ministru Boerescu obiectază că nu se pute face lucrul acesta, că singură comisiune nu póte să studieze memoriile făcute de comisiunele ad-hoc. Cât despre acuzația d-lui BâdârâU, că de ce n’a pus in cunoscințâ pe membrii cons. general de cele ce vor urma a discuta, observă că proectele au fost publicate în Monitor. D. Nitzulescu Zice cam încet. El, asta e! Dar ce, o se mé pun eu să citesc Monitorul ! D. Al. Odobescu, care ocupă, dimpreună cu d-nii An. Demetriescu și Witzu loc în banca ministerială a Senatului, regretă ca unii s’au pus pe acusări. Se vede pentru că d-lor, din consiliul permanent, se află pe banca ministerială. Apoi décât așa, d-sea cu plăcere trece pe acea a prelaților. Declară ca a venit aici să lucreze în pace și frăția cu toți cei din cons. gen. și prin urmare face apel la toți ca să lase d’ua parte discuțiunele aprinse, recriminările aduse cons, permanent care d’altfel și a făcut datoria. Arată cum proiectele aduse sunt făcute de omeni competenți și cu multă consciințâ. D. Enescu, declară că stimază și iubesce cu mult mai tare pe d. ministru, de când a luptat cu d-sea alături pentru sorta profesorilor, decât să-i facă incriminări. Crede însă și acum că d-sea are dreptate, ministru trebuia să vină cu un proect regulat. După o scurtă cuvântare a d-lui Boerescu, punându-se la vot propunerea d-lui Enescu d’a se amâna ședința, consiliul cu majoritate respinge propunerea, care de altfel n’a întrunit de cât 6 voturi. Comisiunele După uă suspendare de un jumătate oră a ședinței, la redeschidere se procede la alegerea comisiunalor cari vor face raportele asupra proiectelor întocmite de comisiunele numite de minister. Zota resultatul alegerei: a) Comisiunea pentru întocmirea raportului general D-nii. V. A. Urechiă, dr. Mâldărescu, Leonardescu. b) Comisiunea pentru raportul școlelor primare D-nii: Poni, Bârseanu, Buțureanu, Arbore, Nicolopulo, Bădăran, Lascar, Șonțu, Rășcan. c) Comisiunea pentru raportul șcalelor normale D-nil, Coloman, Manliu, Arion, Crâciunescu, Bumbucilă, Brâtilă, Praja, S. Stefanescu, E. S. Episcopul Ghenadie. La ora 4 ședința se ridică, anunțânduse cea viitare pentru Sâmbătă sera. Conferințele învețâtorescî i. Urmare la prima ședința. In ședința de eri ce s’a ținut in sala Atheneului vechiu, înainte de amiazi au mai vorbit d. Nicolescu, sub-revisorul, tot asupra predarei gramaticei române. D-sea a insistat cu deosebire asupra părței practice cari învățătorul sé’i dea desvoltare în școla. Azi Preotul Alex. Popescu va continua făcânduă lecții de gramatică model, pe lângă cele expune ieri. După aniia]í 0, medic primar al județului Beșteig ține uă conferință despre vaccinare, vaccinând chiar în prezența învățătorilor. Conferința fiind ținută mai mult din punct de vedere practic, d. Bestely promite a vorbi azl și teoria. D. Nicolescu (Bánása) urmeza cu expunerea ideilor sale asupra limbei române, și anume asupra gramaticei ce trebue a se face în clasa III și IV primară. Tot el s’a ales și comisiunea care se merge la d. ministru. Au fost aleși d-nul și d-na Vasilescu (Radovanu), d. Constantinescu, Sebăreanu, Nicolescu. II. Ședința de la 2 (14) Septembre Preotul Al. Popescu face o lecție de model reușită. S-sea arată cum face cunoscut copiilor părțile cuvântului, cum le explică bucățile de citire și cum face apo analiza unei proposițiuni. D. Stancu Niculescu face observări asupra secțiunei preotului Popescu, și aratâ tot două-data și modul d-sale de a preda gramatica. DIN BÉRLAD (Corespondență particulară a Românului) Berlad, 31 Angust. Eri a fost oă întrunire la care au luat parte tóte nuanțele liberale. Au vorbit d-nii deputați Nicorescu și Pallade. D. Nicorescu, care a luat cel d’ânteiu cuvântul, a vorbit de purtarea administrațiunei și de procedarea parchetului față cui viitorele alegeri comunale, prin acusările ce s’au adus atât d-sele cât și altor liberali din Bârlad. D-sa a dovedit cum administrațiunea, în unire cu parchetul, a voit sâ-și râsbune în contra protivnicilor guvernului actual și a arâtat în ce consista acu sările aduse.