Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)
1889-11-25
ANUL AL XXXIII-LE EXEMPLARUL ]§ Bân SCANDALURILE BIM GIURGIU MOHI ÄMAHÜITI BUCURESCI, 24 BRUMAR Abia a trecut un an de când s’au ales Camerile actuale, și deja ne așteptăm să intrăm într’u nouă periodă electorală , căci, după tóte probabilitățile, guvernul nu va putea s’o ducă cu aceste Camere și disolvarea se va impune de la sine. Rilele actualelor Camere deci sunt numărate, și nu rămâne decât ca un nou apel la țără să hotărască între situațiunea de azi și situațiunea de mâine. Lupta ce se va încinge de astă dată în tota țăra va fi dintre cele mai crâncene, astfel că putem flce că arareori mișcare electorală a fost mai mare, ca aceia care se pregăteste pentru alegerile viitorelor Camere. Fiecare grupare își va măsura puterile pe câmpul de luptă, căutând ce posițiune să ia mai sigură și cu cine să dea mâna pentru a avea mai mulți sorți de isbândă. Și, în dorința unora ș’a altora d’a învinge, nu se va cruța nici un mijloc și nu se va uita a se face nici uă pregătire. De uădată cu începerea periadei electorale, toți se vor pune la lucru și’n totă țăra va domni una și același preocupare și va fi una și aceiași mișcare. Luptătorii liberalismului și democrației ar trebui deci să se gândescă forte serios la ziua de mâine, căci, prin alegerile ce se vor face, alegătorii vor avea să dovedescă că, cu tote că s’a flis că țăra acesta este guvernamentală, ea n’a încetat însă de a fi liberală și democratică. Conservatorismul cel vechi, de mult s’a înmormântat; acum rămâne să se vădă întrucât conservatorismul cel nou pate să ’nvingă liberalismul și democrația. Nuanțele liberale și democratice, cari n’au făcut causă comună cu naționalii-liberali și s’au aflat chiar în luptă cu dânșii, au hotărît—după cum deja am anunțat cititorilor noștri —se stabilescă o înțelegere între denșii Gruparea acestor nuanțe neavând altă țintă decât isbânda liberalismului și a democrației, credem că este un pas făcut pentru întemeierea pe adevăratele ei case a acelei partide a viitorului, pe drapelul căreia fliceam cândva aci că trebue să fie scrise cuvintele : înainte! și necontenit înainte! Tot ce e adevărat și sincer liberal și democrat nu pate decât să privăscă cu ochi buni acestă grupare și să dorescă, în interesul ideilor și principiilor generose ale viitorului, a stabili un acord comun de vederi între toți acei cari luptă pentru una și aceiași causă. Adevărații liberali și democrați au afls dinainte de exemplul vechilor liberali, astfel cum îl am cunoscut noi, adecă fiind întotdeauna gata se jertfască interesele lor personale pentru ideile și principiile pe cari le aparau, și fără ca egoismul sau ambițiunea să fi putut vrnă dată să stăpânască simțimintele lor de iubire și de devotament nemărginit pentru causa cea mare a liberalismului, causă pentru care luptau ca nisce adevărați soldați, strânși uniți împrejurul unuia și aceluiași drapel și măsurându’și puterile cu protivnicia lor, cu cea mai mare vrednicie și cea mai patriotică abnegațiune. Cu acest exemplu și cu credință nestrămutată în ideile și principiile lor vor putea întotdeauna să fie siguri de isbânda causei lor, deschizând calea aceia pe care are să se îndrumeze adevărata partidă a viitorului. Acesta este simți mântuiterei întregi, și nu ’mî de acest simțimânt trebue să fie inspirați acei cari voesc să lupte împreună în alegerile viitore, ca adevărați luptători ai liberalismului și democrației. Scandalurile din Giurgiu Unui redactor al Luptei îi s’a comunicat de d. Hariton Racotă, care a venit în Bucuresci spre a reclama ministrului de interne, că pe când lumea se afla în cafeneaua centrala s’a pomenit cu un bandă de bâtâu și comandată de Vărlânescu, secretar la primărie, Mărăcin, comandant al sergenților de oraș și Tutuar. Banda a inceput prin a sparge giamurile de la cafenea, apoi a năvălit asupra d-lor Carcale, Epurescu, Florian și altora. Pe d. Advocat Bănulescu bătăușiii l’au gonit până la el acasă. Ua panică grozavă domnesce în Giurgiu Procurorul general a venit la Giurgiu spre a face uă anchetă. * Se pretinde că banda de batăuși a fost organisată de prefectul d. Părianu, spre a se resbuna in contra celor cari au flucrat la gară pe d. G. Lahovari. * D-nu Marin Florian fiind atacat se apără cu bastonul și lovi pe doi din agresorii; lui Filinescu îi sparse capul. Banda Înfuriata ’i trânti la pământ și ’i tară pe stradă, maltratândul în modul cel mai sălbatec. * Sergenții de oraș luau apărarea bandelor. * Procurorul sosind la fața locului a ordonat să se aresteze cei bătuți. * După săvârșirea scandalului bandele de bătăuși cutreerară orașul. * Uă delegațiune a orașului Giurgiu s’a presentat el la ministerul de interne. Primind deputațiunea d. ministru a fls, dupa cum scrie Națiunea următorele : „A fost resultatul anchetei ce o va face „d. procuror general, și vom avisa la schițarea personalului administrativ, care și mie ’mi pare că nu este la înălțimea funțiunelor ce ocup“. Delegații au răspuns însă că nu au încredere în cercetarea ce face Procurorul general, căci acesta a dovedit parțialitate cu ocazia celor alte bătăi ce s’a făcut rândul trecut la 3 August. Delegații au mai arătat că vor merge și la ministerul justiției ca sâ se plângă și se ceară ca ancheta sâ nu se facă de d. procuror general. Atunci ministrul l- au flis ca sâ fie pe pace că se duce el singur să vorbască ca sâ dea ordin telegrafic Procurorului general la Giurgiu. A se vedea la ultime informațiuni telegramele pe care ni le trimite colaboratorul nostru care se află la Giurgiu. SERVICIUL TELEGRAFIC TV „ROMÂNIUD“ Berlin, 23 Noembre, Deputatul Richter a întrebat pe guvern in cursul discuțiunii asupra bugetului afacerilor străine dacă este adeverat că șeful statului-major general are un acțiune örecare în afacerile străine; în acest caz, el s’ar crede autoritata protesta în contra acetei influențe care n’are răspundere și care este contrara politicei de pace pe care tota lumea se silește a o menține. Ministrul de resbel răspunde ca știrile răspândite In astă privința, merită a fi tratate de copilării; ele constitue pe lângă acesta, ua ofensă armatei, al cărei ofițeri superiori se caută a se descredita în opiniunea că se pun în opoziție cu guvernul Maiestații sale, Ziațele cari primesc aceste știri, cu sau fără conștiință, comit o ușurința și tind la același scop. Cornitele Herbert de Bismark declară că se unește cu ministrul de rebelii pentru a califica de fabula știrile date în astă privința. Politica exteriora e deligenta de împăratul care nu ia avis decât de la personele competente. D. de Bismark adaugă că e tot cea ce avea de flis în asta privința. Reichstagul a aprobat bugetul secțiuni coloniale instituita, pe lângă ministerul Afacerilor streine. Cu ocazia paragrafului privitor la legațiunea din Berna, D. Baumbach deplânge neînțelegerea provocată de afacerea Wohlgemith, între Germania și Elveția. Cornitele de Bismark respunde ca relațiunile cu Elveția sunt din cele mai bune, că incidentul Wohlgemith e regulat și că ambele țări au un egal interes de a sfărâma forțele socialismului. Paris, 23 Noembre. In urma votului din ședința precedentă în cestiunea chibriturilor, d. Rouvier manifestase dorința de a-și da demisia, el a consimțit a conserva funcțiunile sale după stăruința d lui Tirard cu care a avut un întreținere în timpul dimineței. Senatul a aprobat creditul de 58 milione pentru corăbiile ce trebue să se construăscă de industria privată. D. Barbey anunța că și propunea cere pentru anul viitor alte credite menite pentru construirea de cuirasate în șantierele statului. Agenția Română Havas. De peste munți Intemolare de școli. Din Banat ne vine sorie bună. In urma zelului desfășurat de d-nii C. Brediceanu și Dobrin și a d-nei Sabinia Florescu s’a constituit și în Lugoj oă reuniune de femei cu scopul d’a înființa o școlă de fete. Urăm succes. In același timp nu putem decât să ne esprimăm regretele auzind că reuniunea femeilor din Arad nu mai face nimic. De când, din causa miseriilor venite din partea elicei de Îs Episcopia s’a retras din capul acestei reuniuni zelasa naționalistă, dna Letiția Onca, reuniunea nu mai există decât cu numele. Ședințe nu ține, noul membre nu se înscriu și nici se face vreun pas înainte pentru realisarea scopului propus: stingerea unui fond din care se se ridice o școlă pentru fetele române din oraș și prejur. Actuala presidentă, d-na Petcu, n’are autoritatea și trecerea pentru a putea aduna în jurul ei tote elementele necesare pentru ducerea la îndeplinire unul atât de frumos plan. Episcopul Mețianu se póte felicita că a putut se paraliseze și se înăbușe nobilele porniri de care au fost conduse româncele grupate în jurul Anei Oncu. Alegeri Septemâna acesta s’au făcut în Ardel mai multe alegeri pentru complectarea consiliilor comitatense (județiane). Ungurii au ținut să arate și cu acestă ocaziă modul cum înțeleg el a se aplica constituția : la Gurghiu, unde majoritatea alegătorilor sunt români, autoritatea comunală a făcut alegerea fără a convoca pe alegători, proclamând bani aleș pe candidații maghiari guvenament "’ll . Confrații noștrii de la „Telegraful român» spun că românii trebue să conteste alegerea. Picem și noi că așa trebue să facă, dar suntem siguri că și cei din centru, înaintea căror se vor trimite contestațiunile, vor privi cu bine făcută alegerea. Corb la corb nu ’și scote ochii! In cercul electoral al Rebei maghiare frații noștril luptând și pregătiți fiind pentru alegeri, au reușit ntr’un mod strălucit: candidații lor d-ni notari V. Mera și I. Grama și preotul Alexandru Tirnovenu au fost aleși cu mare majoritate. CESTIA BULGARA Ocupându-se cu cestia bulgară, ficarul Horesti scrie: «Rusia a scos de sub jug pe Bulgaria vărsând sânge și cheltuind sume enorme de bani. Se înțelege că nu de aceia a liberat’o ca s’o pună apoi sub jugul rusesc. Primul lucru ce Rusia a făcut cu Bulgaria, a fost ca să’i dea deplina independență în lăuntru. Și că nu a voit ca să’i îngrâdescă libertățile se pote vedea și și d acolo că întotd’auna a mers până la estrem cu concesiile când l’a ivit vr’uă neînțelegere. «Singurul lucru ce Rusia a cerut țerei liberate de densa a fost ca la un caz de complicațiuni seriose ce s ar ivi în Balcani, Bulgaria să nu se alipăscă puterilor dușmane Rusiei, ci să o ajute pe protectarea sa a-și realisa planurile ce voiesce a esecuta pe țărmurile mărei negre și asupra țărilor cari sunt aprope de marea negră. «Statele interesate însă se pare că tocmai aici au voit să lovăscă în Rusia : s’au pus să convingă pe bulgari că noi nu le dăm deplină libertate și astfel înstrăinându’î de noi, să ne ia nișce aliați atât de firesci, asigurând totde nădată pe bulgari că la caz de conflict cu Rusia, puterile din occident îi iau sub protecția lor. «S’a veflut pene unde le a succes să facă acesta. «Dăc. Austriei îi va succede să câștige cu totul pe partea sa Bulgaria, desigur nu va întârzia apoi d’a ridica orice libertate bulgarilor, după cum a făcut’o cu Serbia, pe care o pusese cu totul sub influența politicei sale, o subjugase politicesce și economicesce. «Austria s’a și folosit de ajutorul ce i s’a dat din partea Germaniei pentru a lua în sfera ei pe Bulgaria. Acesta este un fapt atât de cert încât nici că mai încape îndoială asupra lui și rușii ar perde numai timpul discutând contrariul. «Când atât de mult se vede scopul ligei de pace, este ridicol a mai vorbi și a <plice că Rusia mai are ceva de socotit cu Bulgaria. Nu în bulgari nici în Bulgaria este puterea LUNI 25 NOEMBRE (13 NOEMB. st. v.) 1889 cu care trebue a ne măsura bulgarilor nici prin minte nu le-ar trece a se strica cu noi, deci nu ar fi îndemnați și ajutați de capitalele statelor din centrul Europei. «Deci, și din atâta se pute vedea că afacerea bulgară ni se presintă sub u formă mult mai seriosă și mai gravă decât s’ar fi crezut la primul moment. Organisarea Liberalilor și democraților. Vorbind despre înțelegere dintre liberali îndependinții și democrații, Națiunea scrie : Azi vedem cu bucurie că tote elementele liberale independente și democratice se întrunesc, se reorganiseza și se pregătesc să dea un nou asalt puternic pentru ca țara să potă scăpa de regimurile ce i se impun fără voința ei. Țara are nevoe și cere, credem noi un regim sincer liberal și democrat. Căldura cu care a fost îmbrățișată de toți ideea reorganizărei liberale, și vigorea ce au arătat totdeauna în luptă elementele democratice ne dau dreptul să ne așteptăm la un viitor mai fericit. Să continuăm dar cu energie și stăruință opera începută, să o activăm, și să nu ne îndoim de suces. Elementele pentru reorganisarea liberală nu lipsesc, condițiunile de lupta ne sunt favorabile față cu compromiterea rind pe rînd a altor grupuri ce s'a arătat incapabile de a cărmui acesta țară.—La lucru clar. Lupta face următorele drepte reflecțiuni: Al doilea mijloc pentru a ajunge la ținta comuna, este unirea tuturor elementelor liberale și democratice la un loc, în jurul unui program exprimând un minimum de reforme. Să se noteze că nu propun de loc contopirea acestor deosebite elemente. Acesta nu trebue chiar. Așa, noi radicalii și democrații de la Românul și Lupta, nu vom renunța nici odată la individualitatea nostră, nu vom ascunde nici o dată programul nostru în buzunar. Noi vom continua propaganda nostră înainte pe tărâmul ideilor și a reformelor. Acesta însă nu ne va împedica de a lucra în mod real și călduros cu toți ceilalți tovarăși de luptă, cu tote celelalte elemente liberale independente. Ba mai mult, eu cred că numai prin o unire a nostră a tuturor în jurul unui program, numai așa putem izbuti, pe de o parte, a resturna pe conservatori, iar pe de altă parte a ținea în respect pe colectiviști. Acesta unire însă e nevoe ca să fie complecta. Toți cei rezleți, tote forțele ce se perd zadarnii, toți omenii de talent și de bunăvoință, trebuesc să se introduce la un loc și în o acțiune comună. Așa, în jurul d-lor D. Brătianu și M. Cogâlnicenu ca mai bătrâni, va trebui să vie : d nii Fleva, N. Ionescu, Djuvara, T. Ionescu, Arion, frații Lecca, V. Rosetti, etc. etc. Cu alte cuvinte, este vorba de a opune atât conservatorilor cât și colectiviștilor o grupare puternică, conținând omeni de valore, având ramificații în țară și ecou în parlament. SCIRI D’ALE PILEI Aijl la orele trei după amenl în sala noului Ateneu se va da representația dramatică literară a d-lui Armand Dutertre de la Teatrul Odeon din Paris. Se pöte ca să asiste și M. M. L. L. Regele și Regina. * ♦ * Se făcuse vorba despre intrarea în actualul minister a d-lui P. Poni, profesor la universitatea din Iași. D-lui Poni i se oferise departamentul cultelor. Se asigura însă că d. Poni nici un moment nu a avut de gând să primescá a intra în noul cabinet. Destinul de principii îl despart mult de domnii de la putere. Adevărul află că epitropia sf. Spiridon, a comandat facerea unei Cărți de aur pentru epitropie, bogat lucrată în argint și prevăzută cu mai multe desenuri. In acesta Carte de aur, vor fi trecute numele diferiților donatori ale spitalurilor sf. Spiridon, de la înființarea instituției și până în zilele nóstre. Prima pagină reprezintă Caritatea, un frumos desen în acuarele datorite măestriei d-lui Eugen Ghica Budești, după care va urma portretele celor patru Voivozi, donatorii cei mari ai Spiridoniei. Argintăria cu care va îmbrăca acesta carte, se lucreza de cunoscutul argintar al lașului d. Ropală. Mane Luni, ca întrunire se va ține în sala primăriei din Dorohoia. întrunirea este convocată de d-nii Calcantraur și Burghelea. * * • * * • închiderea esposiției din Paris (Corespondența particulară a Românului) Paris 1889 Noembrie 16 închiderea esposiției.— Reflecțiunele cu acestă ocasie.— Marinele cu lumina electrică.—turnul Eiffel repăiat.— Secția română. Esposanții români.— Hala de mașini.— „Le petit journal“.— Edison.— Diferitele invențiuni mai importante. Domnule Director Cine a avut numai 7 fitle de a vedea esposiția, cum s’a întâmplat cu mine, era atât de năvalit de minunățiile ce i se presealau la fiecare pas înaintea ochilor sei, incât sora nu’l mai lăsa obosela a mi lua condeiul în mână și a pune impresiile sale pe hârtie ; astfel și corespondențele la care v’ați asceptat din parLa mea au întârziat pana acum când respir și eu mai liber. Dar ce respirație liberă, câci în Paris e un izvor nesecat de curiositați. Cu tote astea sâ încerc. Aspectul arenei esposiției după închidera ei e demn de misericordia visitatorului. Ți se pare ca ești pe un câmp de bătălie, dupa ce au trecut focul ei. Uriașii de ef, mașinele gigantice, luminele strelucitore, cari erl se luptau cu atâta bărbăție pentru esistența, așa putem considera concursul aceste mașine, obiecte și lumini electrice azi zac morte, desmembrate, stinse și se smulg de pe arena lupii ca cadavrele unor bravi soldați, cari și-au împlinit misiunea lor. Singur turnul Eiffel sta sus și tare și lumea se mai sue și acum In vârful lui dupa ce vre-o trei zile a fost supus reparațiunei, câci se tocise și mașinăria ascensorului de sus de atâta lume ce a cărat. De aci înainte trebue să merg ca lacul spre recapitularea celor văzute, dar ne rog se nu asceptați de la mine detaliuri. Secția româna a făcut o buna impresiune asupra mea. Nu vom cerceta a cui e vina ca nu am fost representați și mai bine, caci ce a fost a trecut și să fim bucuros, ca am fost representați. O mâhnire mare ar fi avut visitatorul român când ar fi văzut ferișore în miniatură ca Monaco este representate, iar țara sa liberă și independentă nu. Firesce că și mie mi-a căzut cu grefi a nu afla între meseriașii și industriașii esposanți mai nici un nume românesc. De vedei vr’unul te întrebai nu cumva și Lucescu e contrafaiul lui Glanz ? Dar lumea 1 mare nu întrebă cum se termină numele românilor ci zice; asta-i secția română, asta-i minunata colóna de sare româna,, pele bine lucrată din fabrica militară română, lucruri de artilerie română demne, de tota atențiunea gingașele lucrări ale!