Romanulu, iunie 1892 (Anul 36)

1892-06-10

ANUL AL 36-LEA—EdițU ll-a Yoesce și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an în tota­l ora; 60 lei „ „ streinătate. ANONCIURI: iaga&­ag?sgn.~aaia~ Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 leii. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrâncate se refusă.—Artico­­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI LLuminéza-tQ si vei fi: * IN STREINĂTATE anunciurl se primesc: LA PARIS, la d-niî Lorette, rae Caumartln 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, SI bis rue Faub. Montmartre—Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) GENEVA, la Haasenstein și Vogler.-—AUS­TRIA la Dukes, I Wolkeile 6—8, Viena lonamente se pot face la tete biutoniiie postale din țară și streinătate. BULETIN Bucur­esei, 28/9 Florar împăratul tuturor Rasielor a sosit alaltă­ eri la Kiel împreună cu moște­nitorul său. Aci el a fost intémpinat de Imperatul Germaniei, de d. Mars­chall secretarul de stat și de d. Su­­valoff ambasadorul rusesc la Berlin. Primirea a fost din cele mai căldu­­rose. Ovațiuni entusiaste s’au făcut celor două suverani de către popula­­tiunea germană. Acesta lose nu este cea­ ce ne intereseza pe noi. Spiritul dinastic al germanilor si entusiasmeza tot­deuna când ved pe suveranul lor visitat de șeful unui stat strein, mai cu semn când acel stat este Rusia. Pe noi ne preocupă urmările politice cari pot se nască din acesta Întâlnire: fiarele streine nu au dat nici uă importantă la început acestei întâl­­niri. Ele vedeau numai uă visită de etichetă a țarului spre a intorce vi­­sita făcută de Wilhelm II lui Ale­­sandru III anul trecut. Acum Insă pare că ele­­ și-au schimbat opiniunea. Venirea lui cu moștenitorul și aflarea staru­­mi­nistrului de esterne german cu d. Șuvaloff, a făcut pe mai multe foi streine se bănuiască că nu este nu­mai uă visită de etichetă la Kiel, ci și că Întâlnire politică. Unele merg până a declara că logodna prințului moștenitor al României cu prințesa Maria de Edimburg ar fi contribuit mult la grăbirea aces­tei intâlniri și că cu acesta oca­­ziune se vor discuta și cestiuni însemnate politice cari privesc Eu­ropa. Chiar­­ ziarul parisian Le Temps, care își făcea ilusiuni despre ura vecinică a Rusiei contra Germaniei și despre o­ apropiere constantă către Francia, a început și el se șovăască în credințele sale. In nu­­mărul său de la 5 Iunie, vorbind despre importanța căsătoriei prin­cipelui Ferdinand cu prințesa Ma­ria, se exprimă ast­fel : «Ar fi uă ilusiune ca cine­va se credea că acesta logodnă regală po­t se modifice intr’un mod trainic ra­porturile guvernelor și ale poporelor In câmpul Închis al peninsulei bal­canice. Dar ar fi uă greșală tot așa de gravă de a nu vedea că acest incident, de curte și de familie, a­­testă și aduce un apropiere în rela­­țiunile ore­căror dinastii din conti­nentul nostru. Este probabil că a­­cesta logodnă va forma una din tesele cele mai puțin compromiță­­tore și mai ltsne de atins în repe­dea Întrevedere Intre Alexandru III și Wilhelm II la Kiel » Dupe faia franceză, dar, cel doul monarh­i se vor ocupa în convor­­birele lor, pe lângă cele­l­alte ces­tiuni, și despre căsătoria moștenito­rului dinastiei Hohenzolern In Ro­mânia. Cari vor fi Inse acele ces­tiuni despre care vor trata cei doui suverani Împreună cu miniștrii lor spre a apropia relațiunile dintre ei? Aresta nu se pate sei, dar se pate ghici Noi am spus-o adesia că Rusia lingușesce pe Francia. Ni face avansuri, sărbătoresce flota ei la Cronstadt pentru a putea la timpul oportun căpăta de la Germania mai multe concesiuni. Nici spiritul poli­tic, nici tradițiunile nu pot permite Rusiei de a se alia cu Francia. A fost prin urmare numai un joc de optică care a întrebuințat Rusia până acum cu Francia. Vétlend­rise că nu câștigă nimic prin acesta, căci a fost ințelesă de către cei interesați în cestiune, ea s’a întors ărăși la vechia și înteia ei dragoste. De câți­va ani se luptă se înfrângă cerbicii unui guvern forte neînsemnat ca al Bulgariei, și nici atâta nu a putut se facă cu sprijinul Franciei. De ce folos I­ mai pate fi el ? Prin urmare ,și-a întors privirile urăși către aceea care a lasat’o se facă cea ce a voit In Orient acum 15 ani. Ea speră că Germania, care este aprope condu­­catarea politicei celor doue puteri aliate, va putea se înduplece pe Austria se închiria ochii la unele îm­prejurări și se’l facă concesiuni mai importante. E pate convinsă chiar, că, la un pas de împotrivre, o va pune la locul ei cu sila, decá nu o va reduce la neputința de a mai e­­xista ca putere mare, ca stat confe­derativ. Tóte acestea sunt naturale, căci Rusia nu se odihnesce nici un de­a, ea lu­creza necontenit pentru a a­­junge la scopurile sale. Inté ce se va trata despre noi la Kiel ? Ce dis­­positiuni se va lua in privința nós­­tră ? Negreșit că au lucruri rele. Se ved pe tota diua, ce e drept, rudenii certându-se și desbrăcându­-se unele pe altele, dar aci nu pate să fie ast­fel. Prea e nouă alianța, ca să nn dicem că încă nu e făcută. Prin ur­mare deca suveranii celor două im­perii se vor ocupa de noi, vor pune bazele unei politice de mai­mu­tă sigurantă pentru noi, căci unul va avea pe nepotul seu și altul pe ne­­pota sea pe tronul României. Atâta totuși ar fi destul. Inse deca Impe­­ratul tuturor Rusiilor voesce ca să capete influența ce a perdute în țe­­rile române și ca poporul românesc sé primescá cu mare entusiasm pe nepoita sea, care va deveni în cu­rând regina lui, ar face cel mai mare act politic și de dreptate înapoindu-ne întrega Basarabia. Acesta ar fi cel mai frumos dar de nuntă principe­sei Maria și pe Rusia nu ar costa-o nimic. De dar a venit, de dar să se­dea. Se’și aducă aminte Majestatea sta că nu este singurul fapt de felul acesta. Mai avem exemplu. Când George I s’a urcat pe tronul Gre­ciei, fiind rudă cu familia domnitore a Engliterei, Marea Britanie a oferit insulile Ionice ca dar pentru insta­larea sa ca rege al elinilor. Cea ce a făcut Englifera, rivala sea in Asia, de ce să nu facă Rusia care are destul posesiuni, des­ti tule țări subjugate ? mare parte a reformelor și îmbună­tățirilor ce se cer prin disul Memoriu ar fi măsuri de ordine generală care tind la ridicarea bunei stări morale și materiale a membrilor baroului, la strângerea relațiunilor dintre avo­cați, la strângerea solidaritatei între dânși, la reformarea instituțiunei ba­roului pe bazele unei asistențe ge­nerale, care se recheme la demnita­tea profesiunei pe toți acei care — din diverse cause—își permit astăzi familiarități și contacturi cu samsarii tribunalelor. Samsarii avocaților In afacerea memoriului baroului avocaților din capitală aflăm că deja s’ar fi elaborat memoriul despre care am vorbit într’un număr trecut că el se află chiar sub tipar: că consiliul de disciplină se va însărcina cu chel­­tuelile de imprimare, că acest me­­moriu va fi în urmă împărțit tuturor advocaț­lor din tablou cu rugăciune de a’l studia și de a’l adnota, iar în urmă se va convoca corpul ad­vocaților în ședință publică pentru a di­scuta măsurile ce se propun a se lua și a se elabora fie un regu­lament—dacă se va găsi că e sufi­cientă calea reglementării — sau să se stăruiască pe tate căile pentru legiferarea acestor măsuri — de va fi nevoe de acesta formă. De asemenea aflăm că cea mai întrevedere a împăraților I — — Prin fir telegrafic­­— Kiel, 7 Iunie. Impăratul Wilhelm a pus pe Țar­ă la suite din marina Germană. La prânzul de gală, Impăratul Wilhelm a ridicat un toast în sănătatea Țaru­lui, amiral â la suite din flota ger­mană. Țarul a răspins ridicând un toast în sănătatea trapézatului Wil­helm și mulțumindu-i într’un mod cordial pentru primirea ce ’i s’a făcut. Din viața Țarului Acuma cu ocasiunea vi­zitei Ța­rului la Kiel, credem că e interesant a scie câte ce­va­ din traiul Țarului Rusiei. E interesant de asemenea de a scie cu cara îngrijire se servesc bucatele la masa familiei imperiale a Rusiei. De frica vre­unei Inveninari, s’a instituit un oficiu de control separat, care are datorința se ve­gheze asupra bucatelor începând din mo­mentul, când acele es din mâna bucăta­rului, și pena când ajung în stomacul Ța­rului. Fie­care bucătar trebue mai întâiu se guste însuși din bucatele preparate de el; spre scopul acesta, comisarul de a fi, însărcinat cu acest lucru, ia ua părticica din bucate, ori un singura din supa pre­parata și ’i le da bucătarului, care necon­diționat trebue să le înghită la prezența tuturor funcționarilor însărcinați cu acest control. Dupe bucătar urmeza însuși co­misarul, care tot așa trebue se guste din bucate la presența tuturor. Cel ce duce mân­cările, de la bucătăria până în ușa sufrage­riei este însoțit de un inspector inferior. In ușa sufrageriei se află inspectorul superior care aci­ia din mă­care blid de mâncări mai multe linguri ori bucaturi, pe cari le da celui ce aduce mâncările și inspecto­rului inferior ca se le mănânce in pre­sența tuturor. Dupe ce ei le-au mâncat, bucatele, se pun pe masă in presența și supraveghiarea strictă a inspectorului su­perior, care din bucatele așezate pe masă ia câte-va linguri ori bucătari și le înghite înaintea tuturor; cu acestea apoi, depăr­­tându-se de la masă, începe Țarul se mă­nânce. Cu un cuvânt, mai întâi, servi­torii se îndópa bine și numai dupe aceea urmeza familia imperială. I­n­formațiuni Pe liniile căilor ferate austriace se proiecteza urcarea taxelor de trans­port și călătorie. Acesta vă reclamă sim­ațiunea critică, în care se află a­­tât funcționarii, cari după 26 ani de serviciu abia pot înainta la un sa­lar de 700 fl. la an, cât și numărul mic al vagonelor, starea desolată a gărilor etc. Prin urcarea taxelor, ve­nitul se va spori cu 3 jum. milione fl. la an și astfel se vor putea a­coperi măcar cele mai neîngiurate lipsuri. — x— Vaporul local, care făcea curse intre Galati și Vidin odată pe săp­tămână, de aici înainte nu va mai circula. —x — Ar fi vorba de a se înființa la tribunalul de Ilfov, un post de prim­­grefier, pe lângă grefierul actual. —x— Iată procesele care se vor judeca în prima sesiune a Curței cu jurați din Ilfov, care începe Luni 1 Iunie. La 1. Constituirea curței. La 2, N. Pătrașcu Fidot și alții, bătae la alegeri (afacerea d-lui Pa­­ladi). La 3, San-Cerbo—calomnie. La 4, Preotul M. Fortunescu, in­cendiu. La 5, Niță Florea, tâlhărie. La 6, Florea Oprea și alții, tâl­hărie. La 8, Niculae Ilie și alții, omor. La 9, 1. D. Verescu, calomnie. 2. M. Goldstein, calomnie. —x— Procesul Adevărurilor. D. Tom­a Basilescu a făcut oposi­­ție contra sentinței comerciale care ii respinsese acțiunea intentata ca nesusținută contra d-lor Beldiman și Gr. Luis, fixându-se termenul jude­­căței pentru z­iua de 24 iunie a. c. —x— Procesul lui Toma Lerescu, dar in judecata că in calitatea sa de aju­tor al comandantului acciselor co­munale a comis mai multe escroche­rii și mituiri in dauna sergenților accesari, a fost amânat din causa neîndeplinirii de procedură. [x] Societatea funcționarilor publici posedă actualmente o­ avere de mai bine de 500,000 lei.­­x — A apărut în Milano un elegant volum cartonat in alle Poezie di una Regina, Carmen Sylva, prima versione dal tedesco. (Poeziile unei Regine, Carmen Sylva, prima tra­ducere din limba germană). Volumul cuprinde urmă­rele bu­căți din uvragele Autorei : Repaosul meu­, Mama și copilul, înțelepciunea lumei. Cântece de la Mare. Acest volum este tota artă și îngrijire în tipărit cu a­­cât M. S. Regina a permis grai să-l orneze cu editorulul-tipo­­portretul Séu precum și cu un scri sőre adresată traducatorel. —x — la darea de semn a Adevărului despre banchetul dat de d. Mari­­nescu Bragadiru delegaților Ligel se fa­ce că D. Gr. Brătianu ar fi vor­bit în testul său despre primirea neplăcută ce au avut-o Românii la Viena și despre scrierile Carmen Sylver. Adevărul publică adi­că desmin­­țire în care se zice că nici d. Bră­­tianu, nici altul dintre cel de față la banchet n’a rostit nici un toast de felul acesta, și n ci măcar alu­­siune nu s’a făcut la nici una din aceste două lucruri. VINERI, 10 IUNIE, (29 MAIU) 1892 ADUNAREA DEPUTAȚILOR (Ședința de la 27 Maiu­ 1892) Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub președinția d-lui general Manu. Presenți 104 deputați. Se fac formalitățile obicinuite și se a­­probă samariul ședinței precedente. D. Președinte comunică Camerei rea­­punsul Principesei Josephina, mama M. S. Regelui, la feliciturile adresate de Cameră cu ocasiunea logodnei Principelui moște­nitor. La ordinea­­ filei discuțiunea câtor­va articole din legea servitorilor, discuțiunea amânată pe aefl. D. Boldescu, raportor da citire amen­damentelor propuse la art. 19 din lege. Comitetul delegaților a respins amenda­mentul propus de d. Stoicescu la acest articol, și anume: Că poliția Unu póte pătrunde in casa cuiva de­cat diva și cu prealabila Invoire a autoritaței judecătoresc!. D. I. Aliclescu propune tot la acest ar­ticol amendamentul In sensul că poliția nu se póte introduce la domiciliul cui­va de­căt cu învoirea stăpânului. Amendamentul d-lui Stoicescu e respins pri 70 bile albe contra 32 negre. Amendamentul d-lui Miclescu e respins prin sculare și ședere. La art. 20. de­nască uă discuție Înfierbântată la care participa d-nii L Miclescu și Dem. A. Sturdza cari susțin un amendament cer­â ud ca judecătorul de ocol și nu ju­decătorii comunali se judece divergințele dintre servitori și stăpân și d. Lascar Ca­­targiu­, Al. Catargiu și Boldur Epureanu cari mențin textul legel. D. M­. Voinov susține asemenea ca ju­decătorul comunal se judece diferendele In cestiune. D. Take Ionescu aduce un amendament prin care se permite apelul de la judecă­torul comunal la judecătorul de ocol insă cu condiție ca apelul se vu suspende e­xecuția. Acest amendament se respinge. Se respinge și cele­la­lte amendamente. Articolul 20 și cele­lu alte se prim­esc ne­modificate. Guvernul declară ca primește proectul amendat de Cameră. Legea nn totul se pune la vot și se ad­mite. Se procede la alegerea comisiunei de verificare a socotelilor statului. Se voteză in timpul despoiarei scruti­nului, proectul de lege dupe care pensiile și legile functionarilor și militarilor nu se pot urmări decât până la o a treia parte pentru datoriile către stat și privilegiate și pănă la jumătate pentru plata dotei și pen­tru alimente datorite soției și copiilor. D. D.Kimarcu propune ca sa nu se dea diurne de­cât acelor membrii din comi­­s­uunea socotelilor statului cari ar lucra la adevăr și ar iscăli­i­ilnic lucrările lor. D. Lazăr Kiculescu cere ca membrii cari verifica socotelile cesturei Camerei sa nu ia diurna. D. președinte spune ca după regulament nu ii se cuvine diurnă. Se votează legea după care inginerii statului să fie asimilați celor alți funcțio­nari in ce privesce pensiile. Se alege trei membri­ In comisia de ve­rificare a socotelilor statului, și se închide sesiunea. SILIVA-TUK­ Ședința de la 27 Marit 1892 Ședința se deschide la orele 2 sub pre­­ședenția d-lui G. Cantacuzino. D. Urdăreanu anunța un interpelare In privința crimei din Hinova și cere a se numi un ancheta. D. Lahovari va comunica ministrului de justiție cererea d lui Urdăreanu. Se anunță morte­i d-lui Leon Eraclide și se declară vacant colegiul al 2 lea de Roman. Se autoriza diverse Împrumuturi și se votéita în urmă legea servitorilor, ast­fel cum a fost modificata de Camera. La 5 ore se da citire mesagiului de în­chidere al sesiunei.

Next