Romanulu, iunie 1892 (Anul 36)
1892-06-11
ANUL AL 36-LEA—Ediții lI-a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Voesce și vei putea. ABONAMENTE: 42 lei pe an în tota țara; 60 lei „ „ streinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lei. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația ziarului. EXEMPLARUL 15 BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director:1 UTILĂ C. A. ROSETTI SÂMBĂTĂ, 11 IUNIE, (30 MAIU) 1892 Luminezate și vel fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: LA PARIS, la d-niî Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 81 bis rue Paub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN (IERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) LA GENEVA, la Haasenstoin și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tete bioromüe postale din țară și străinătate. BULETIN București, 29/10 Florar Corpurile legiuitore s’au închis Mercuri la 27 Maiü. Déca guvernul ar fi venit cu un decret prin care să mulțumască deputaților și senatorilor de concursul ce ’l-au dat, și déci representantii țărei ar fi mulțumit guvernului pentru diurna ce au luat, nu am fi avut de <cis nimica. Ar fi fost uă satisfacere mutuală din amândouă părțile și țara ar fi vêdut cu indiferență cum ’și-au spălat rufele in familie. Inse Camerile s’au închis cu un Mesagiu regal în care se aduce laude corpurilor legiuitore că au dotat éra cu mai multe legi importante. Intre acele legi, cea dintâia pe care o pune înainte guvernul este acea pentru organisarea esteriora a ministerului de interne. Acesta ni se pare că adevărată sfidare ce se face tarei din partea ministerului conservator. Toți stim că forte puține legi s’au votat în aceste trei luni ale sesiunilor ordinare și extra-ordinare, tote neînsemnate și tote mai mult pentru interesul partidului de la putere. Insă legea cea mai nenorocită, acea care lovește în libertățile publice și în independența cetățenilor este acea privitore la organisarea externă a ministeriului de interne. Dupe acea lege se dă subt-prefectului atâtea drepturi și atâta putere, că pe viitor nici un om din plași nu mai póte fi stăpân pe propria sea voință. Independența comunală e desființată cu totul și pusă la disposițiunea sub-prefectului. Décupénti acum se mai strecurau pe ici pe cele comune rurale indipendente și delegați ostili guvernului pentru alegerile deputaților în colegiul al IlI-lea, de aici înainte nu vor mai esista de loc. Cea ce va voi sub-prefectul, acea se va face. Ceva mai mult. S’a dat sub-prefecților autorizația de a chiăma armata ori când va voi și în orice împrejurări. E destul ca nisce săteni se se opue a eși la munca unui arendaș esploatator, ca administratorul se aducă forța publică subt pretenst că sătenii s’au revoltat. Dar un jliar oficios se întreba: «Unde e primejdia cea mare? Care va fi sub-prefectul care va cuteza să abuzeze de uă asemenea facultate lăsată la aprecierea lui, când el scă cât de mare va fi răspunderea sea décá va întrebuința acest drept fără scuse Întemeiate?» Se vede că confrații noștril nu s’au gândit la țara românescá când au scris aceste rânduri. Primejdia e destul de mare pentru că țeranul, care până aci mai avea nădejde In primar și în cele 1’alte autorități, va cădea numai pe mâna subt-prefecților cari nu prea sciU ce este îndurarea și dreptatea. Sub-prefecții, după sistemul care domnesce la noi, vor fi luați dintre aceia cari procură guvernului voturi mai multe la alegerile județiene și legislative. Ei vor fi puși prin urmare la adăpostul acelor voturi și în loc de a se duce , care va fi subprefectul care se abuzeze de puterea mea, se va putea dice : care ministru va fi In stare se scuta pe acel sub-prefect dispus a nedreptăți și împila pe săteni ? Sub-prefecții vor ajunge niște satrapi In plășile lor nu vor avea să se teamă de nimeni și in loc ca el se fie la disposițiunea guvernului, guvernul va fi la disposițiunea lor. Pe urmă mai vine și un alt rău pentru săteni. Proprietarii, cari vor fi în parte deputați și senatorii vor susține pe subt prefecți prin orice miciloc, pentru că aceștia vor face interesele lor în protriva sătenilor. Legea pentru organisarea esteriorä a ministeriului de interne este dar nu numai rea, ci și un flagel pentru populațiunea rurală. Ea nu paare decât să dispereze pe sătean și se-l aducă la revoltă. Acesta voesc cei de la guvern ? Déca voesc acesta, au isbutit în scopurile lor. Déca n’au voit acesta, atunci au făcut cea mai mare greșeală și In zadar se încerc să o justifice prin frase sfârâitare. Alarma ce o dau fețele oposițiunei nu e false, ci este alarma ce o dau sentinelile credinciose când văd că se apropie pericolul. Intervenția statului Cu ocazia legei pentru reforma creditelor agricole, a venit și s’a discutat în Parlament între diferiți oratori chestia intervenției statului. Unii conservatori autentici, ca d-nii Al. Lahovari, N. Filipescu, Balș Mihail au combătut ideea ca statul să intervină în raporturile dintre cetățeni, și au susținut să se lase inițiative private, dreptul de a se produce. Alții, ca junimiștii, autorii legei creditelor agricole, au apărat principiul intervenției statului, ca fiind uă idee conservatore, menită a păstra armonia între clase, căci progresul unei societăți, de aceștia, se pote face prin armonia dintre clase, iar nu prin lupta de clase, cum susțin radicalii și socialiștii. Ne vom ocupa și noi de acestă afacere, și vom încerca să scotem adeverata teorie a intervenției statului și s’o desfacem din cofa in care ideea a fost înfășurată de oratorii ambelor tabere. Pentru a pricepe mai bine ce este intervenția statului, e interesant de văzut ce este inițiativa privata ; căci In orice discuție despre una, se ridică cealaltă ca antiteză. In specie, partizanii initiativei private combătând legea care face din creditul agricol actual un credit de stat, au zis : Ce caută statul să se amestece și să se facă bancherul cranilor ? Să se lase capitalului privat locul de a se asocia și a ajuta pe tăran. Acesta au susținut-o conservatori, în cap cu d. Al. Lahovari. Dar pentru a se asocia capitalul privat, trebuesc să serie de împrejurări cari să’l stimuleze, cari să’l atragă; mai inteiü trebuesc procente mari, căci particularul e atras numai de câștig însemnat; apoi trebuesc garanții din partea tiranului, ca capitalul să nu fie espus la perderi eventuale. Țiranul póte oferi dobenzi mari, dar nu pote asigura achitarea promptă a capitalului împrumutat, pentru că n’are nici deprinderea regulelor comerciale, unde uă poliță se plătesce negreșit la termenul scadentei, nici posibilitatea de a avea bani la scadentă. In așa condițiuni nesigure, capitalul privat nefiind atras, urma, după partizanii inițiativei private, ca creditul agricol să se desființeze și țeranul să aștepte până ce se vor produce acele împrejurări favorabile care să atragă capitalul privat, adică să stimuleze inițiativa privată. Partizanii intervenției statului die că acolo unde uă clasă socială simte un nevoe pe care inițiativa privată n’o póte satisface, statul are datoria să intervină in favorul acelei clase. Deci, intervenționiștii de stat nu exclud inițiativa privată, nu sunt contra acestei initiative când ea se póte produce , s’ar cuveni ca nici partizanii inițiativei private sé nu fie in contra intervenției statului. In acest caz. Și aci este buba afacerei. Partizanii inițiativei private, cari se declară ín principiu contra intervenției statului, și pe care o taxeza ca pe un principiu forte periculos, pentru că face sé nasca in spiritul unora dreptul la capitalul mobiliar, cum s’a născut in capul cranilor dreptul la pământ, acești partizani primesc In fapt intervenția statului deca ea vine să ajute inițiativa privată, deca statul ar veni adică să ajute pe capitaliști a forma el creditul agricol. — Nu interveniți In ajutorul cranilor strigă conservatorii autentici, lăsați pe fiecare individ și pe fiecare clasă se lupte cu mijlocele sale, lăsați liberul joc al forțelor private, pentru că rolul statului este să fie cumpăna dreptá Intre clase. E un princiipiu periculos intervenția de stat. — Puțin Îmi pasă de mai multe sau mai puțina intervenție ce cereți de la stat, dicect. M. Balș, daca aș vedea la sfârșitul acestei intervenții o afirmare și uă întărire a inițiativei private. Cu alte cuvinte conservatorii nu primesc intervenția statului când vine In ajutorul claselor nevoiașe, dar doresc acesta intervenție în folosul capitaliștilor, în folosul clasei exploratore. Cel puțin, conservatorii sunt consecinți cu trecutul lor ca partid. Ei totdeuna au socotit statul ca un apanaj al lor, și s’au folosit de densul. Credem că In viitor nu se va mai Întâmpla acesta. Scrisore din Germania Berlin, 2 Iunie. Xoaa a avule director. Décà cumva scrisorea acesta nu te va mulțumi pe deplin, nu a mea va fi vina, ci a Berlinului care de câteva z zile de când mĕ aflu în sinul său, mĕ indispune grozav de tare prin înfățișarea aspră a vieței sale publice, prin formalismul sec, birocrat, și bruschețea necioplită a cetățenilor săi. Pot se’ți spun numai atâta că mai strein ca aici nu m’am simțit încă până acuma In nici unul din orașele mari cari îmi sunt cunoscute. De altmintrelea trebue să mărturisesc că cu tota zăbava mea cea lungă din streinătate, am remas totuși în adâncele ascunderi ale sufletului meu atât de provincial, atât de reservat față de viața mare încât n’ași putea duce cu sinceritate despre nici un oraș mare și universal c’ași dori să’mi petrec totă viața mea acolo. Nicăeri Insă n’am întâlnit ómeni mai grăbiți și mai grăbitori, nicăeri n’am dat peste omeni mai energici și mai siguri de sine, de valorea lor. Dar energia acesta berlineză ași putea zice că nu e decât primară, mașinală. Uă mașină de pildă care se înzestrază cu forța necesară pentru producerea unui anumit soiü de mișcare. Este o energie monotonă, simplistă, care nu se reinoesce in diferite chipuri și In diferite timpuri. Berlinezii au uă tărie de fer, iar nu de oțel. Nici grație, nici agerime și nici politeță. In Berlin viața publică, socială, care conține in sine tote antitezele sociale, politice, religiose și intelectuale ale societăței moderne, individualizeza cu un deosebită putere și originalitate pe copil săf. In mijlocul monotoniei caracterelor și a uniformării disciplinare a spiritelor, tipurile originale sunt multe la numar și conflictele lor cu lumea Incongiuratore sunt obiectul predilect al curentului realist al literaturei germane. Acesta și este pricina pentru care mai numai în Berlin «cea mai tinera literatură germană» cu realismul ei cras și fotografic este fórte gustată și iubită. Berlinezilor le place rachiu tare, țigări tari, berea negru, fórte alcoolică, întruniri zgomotase, representații teatrale tumultuase,... prin urmare și cetirile dătătore de sensații și emoțiuni iritatare. Ca activitate incontinuă, perseverentă și staruitare, berlinezii Întrec mi se pare, pe toți locuitorii din celelalte capitale mari și mai mari ale Europei. De America nu vorbesc, pentru că nu o cunosc. Multă sare și piper le place In tote. Fripturile lor sunt grozav de sărate, literatura lor piperata și paplicată, gândirea lor nu mai puțin, numai vorba le este lipsită de farmec și eleganță. Un straniu amestec de monotonie și viață zgomotosa, banalitate și originalitate, discipină și independență, intimitate și reservă rece, formalistă. Când mergi pe stradă, ți se pare ca vecii înaintea ta uă imensă armata în rezervă sau mai bine o jlisită imensă armată activă care nu portă numai uniformă și muniția. Pași puternici, resunători, uniformi și mărturisitori de un belșug de putere fisică și sufletesca a umbleților. Și acuma, iubite directore, inchipueșteț că de uă dată mulțimea acéstá zgomotósá, militáréscá cu pașii hotărîți se oprește, mută, mai seriosá încă ca de obicei, mai concentrată In sine, mai glnditóre, Zeci de mii de capete se descoper, razele serelul se jóca prin valurile blonde ale unei mări de ómeni și In mijlocul lor trece un car mortuar splendid dar simplu. Încununat, dar nepretențios. Berlinul a venit sau mai bine dis s’a oprit să facă onorurile de pe urmă unuia dintre marii săi cetățeni primarul Max v. Forckenbeck. Un primar liberal, care a început ca un democrat republican, roșie și intransigent și care In cursul vremei s’a desvoltat politicesce și economicesce la drepta, terminând ca liberal de etichetă și conservator de fapt. Dar viața unui om nu se judecă numai după un singură fașă a sea, ci după Intrega sea desfășurare. Și astfel democrația germană—pentru care de mult murise Max v. Forckenbeck—regretă pe mort care nu mai puțin e mare și depune uă lacrimă pe mormântul său, aducându-și aminte spre gloria lui numai de acele vremuri când tenor și doritor de luptă era un campion valoros al democrației. In corespondența asta, ar fi pute locul se va mai scriu și despre alte lucruri mai mult sau mai puțin importante cari preocupă actualmente Germania, dar nefiind încă el singur bine orientat asupra lor, le las pentru corespondența cea mai apropiată pe care v’o vom scrie din frumușelul orășel universitar, Gottingen, unde ve rog să -mi trimiteți ctțsarul. Certăneanu Informațiuni . Se declară de urgență luarea în stăpânire a terenurilor necesare pentru construcțiunea liniei de drum de fer Dorohoiu-Iași, a cărei utilitate publică a fost sancționată cu decretul de la 29 Marte 1885. D. V. Mandinescu se rechiamă, cu începere de la 1 Aprilie 1892, In postul de șef al cancelariei S tel Epscopil de Roman, post ce deja l’a ocupat mai mult timp. —x— Un individ de naționalitate ungur, lucrător la fabrica d-lul Götz et C-ie. din Galați a atentat la puderea unei fetițe de 10 ani a unui locuitor de pe vale. —x— Se numesc definitiv la catedrele lor, conform art. 364 din legea instrucțiunei publice: D-na Maria Vasilescu, institutora la clasa 11 de la șcdla primară de fete No. 16 din Capitală, d-na Eug. Frunză, institutora la cl. 1—11, și d-ra Elena A. Malcoci, institutorä la cl. III—IV, ambele la școla primară de fete din Târgul-Moinesc I. —x— Mercur, 27 Maiü curent, la orele 12, Exc. La D. Baron Forgeur, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al M. S. Regelui Belgilor, a fost primit, la Palatul din Capitală, in audiență oficială cu ceremonialul prescris. Exc. Sa D. Baron Forgeur a avut onorea remize M S. Regelui, in presența d-lui ministru secretar de stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile cari ’l acredita în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al M. S. Regelui Belgilor pe lângă M. S. Regele. După terminarea audienței oficiale, Excelența Sa a fost recondus la aspețul său cu ceremonialul ce a prezidat la sosirea s. —x— Mic buletin comércial pe qliua de atjll: »•' ' —x— L'ndépendance roumaine anunța crică d. Deșliu și-a dat demisia, acel Constituționalul, alt confrate oficios, dă cea mai formală desmințire acestei sorii. Oficiosele s’au luat la certa. —x— Mémorial diplomatique anunță următarele numiri: — Baronul R. de Frankenstein, atașat la legațiunea Austro-Ungariei din Bucuresci este înlocuit cu d. de Pirquet. Prințul Lichnowsky, primul secretar al legațiunei germane din Bucuresci e inlocuit cu d. de Munin. Gran hectolitrul 11.60. Orez * 5.90. Porumb » 7.10. Meia » 6.50. Secară » 10.25.