Romanulu, iunie 1892 (Anul 36)

1892-06-11

ANUL AL 36-LEA—Ediții lI-a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Voesce și vei putea. ABONAMENTE: 42 lei pe an în tota țara; 60 lei „ „ streinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lei. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația ziarului. EXEMPLARUL 15 BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director:­­1 UTILĂ C. A. ROSETTI SÂMBĂTĂ, 11 IUNIE, (30 MAIU) 1892 Lumineza­te și vel fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: LA PARIS, la d-niî Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 81 bis rue Paub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN (IERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) LA GENEVA, la Haasenstoin și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tete biorom­üe postale din țară și străinătate. BULETIN București, 29/10 Florar Corpurile legiuitore s’au închis Mercuri la 27 Maiü. Déca guvernul ar fi venit cu un decret prin care să mulțumască de­putaților și senatorilor de concursul ce ’l-au dat, și déci representantii țărei ar fi mulțumit guvernului pen­tru diurna ce au luat, nu am fi avut de <cis nimica. Ar fi fost uă satisfacere mutuală din amândouă părțile și țara ar fi vêd­ut cu indi­ferență cum ’și-au­ spălat rufele in familie. Inse Camerile s’au închis cu un Mesagiu regal în care se a­­duce laude corpurilor legiuitore că au dotat­­ éra cu mai multe legi im­portante. Intre acele legi, cea din­­tâia pe care o pune înainte gu­vernul este acea pentru organi­­sarea esteriora a ministerului de interne. Acesta ni se pare că adevărată sfidare ce se face tarei din partea ministerului conservator. Toți stim că forte puține legi s’au votat în aceste trei luni ale sesiunilor ordi­nare și extra-ordinare, tote neînsem­nate și tote mai mult pentru inte­resul partidului de la putere. Insă legea cea mai nenorocită, acea care lovește în libertățile publice și în in­dependența cetățenilor este acea pri­­vitore la organisarea externă a mi­­nisteriului de interne. Dupe acea lege se dă subt-prefec­­tului atâtea drepturi și atâta putere, că pe viitor nici un om din plași nu mai póte fi stăpân pe propria sea voință. Independența comunală e desființată cu totul și pusă la dis­­posițiunea sub-prefectului. Décu­pénti acum se mai strecurau pe ici pe cele comune rurale indipendente și delegați ostili guvernului pentru ale­gerile deputaților în colegiul al IlI-lea, de aici înainte nu vor mai esista de loc. Cea ce va voi sub-prefectul, acea se va face. Ceva mai mult. S’a dat sub-pre­­fecților autorizația de a chiăma ar­mata ori când va voi și în ori­ce împrejurări. E destul ca nisce să­teni se se opue a eși la munca u­­nui arendaș esploatator, ca adminis­tratorul se aducă forța publică subt pretenst că sătenii s’au revoltat. Dar un­­ jliar oficios se întreba: «Unde e primejdia cea mare? Care va fi sub-prefectul care va cuteza să abuzeze de uă asemenea facultate lăsată la aprecierea lui, când el sc­ă cât de mare va fi răspunderea sea décá va întrebuința acest drept fără scuse Întemeiate?» Se vede că confrații noștril nu s’au gândit la țara românescá când au scris aceste rânduri. Primejdia e destul de mare pen­tru că țeranul, care până aci mai avea nădejde In primar și în cele 1’alte autorități, va cădea numai pe mâna subt-prefecților cari nu prea sciU ce este îndurarea și dreptatea. Sub­-prefecții, după sistemul care domnesce la noi, vor fi luați dintre aceia cari procură guvernului voturi mai multe la alegerile județiene­ și legislative. Ei vor fi puși prin ur­mare la adăpostul acelor voturi și în loc de a se duce , care va fi sub­prefectul care se abuzeze de pute­rea mea, se va putea dice : care mi­nistru va fi In stare se scuta pe a­­cel sub-prefect dispus a nedreptăți și împila pe săteni ? Sub­-prefecții vor ajunge niște sa­trapi In plășile lor nu vor avea să se teamă de nimeni și in loc ca el se fie la disposițiunea guvernului, guvernul va fi la disposițiunea lor. Pe urmă mai vine și un alt rău pentru săteni. Proprietarii, cari vor fi în parte deputați și senatorii vor susține pe subt­ prefecți prin ori­ce miciloc, pentru că aceștia vor face interesele lor în protriva sătenilor. Legea pentru organisarea esteriorä a ministeriului de interne este dar nu numai rea, ci și un flagel pentru populațiunea rurală. Ea nu paare de­cât să dispereze pe sătean și se-l aducă la revoltă. Acesta voesc cei de la gu­vern ? Déca voesc acesta, au isbutit în scopurile lor. Déca n’au voit acesta, atunci au făcut cea mai mare gre­­șeală și In zadar se încerc să o jus­tifice prin frase sfârâitare. Alarma ce o dau fețele oposițiunei nu e false, ci este alarma ce o dau sentinelile credinciose când văd că se apropie pericolul. Intervenția statului Cu ocazia legei pentru reforma credite­lor agricole, a venit și s’a discutat în Parlament între diferiți oratori chestia in­tervenției statului. Unii conservatori au­tentici, ca d-nii Al. Lahovari, N. Filipescu, Balș Mihail au combătut ideea ca statul să intervină în raporturile dintre cetățeni, și au susținut să se lase inițiative­ private, dreptul de a se produce. Alții, ca juni­miștii, autorii legei creditelor agricole, au apărat principiul intervenției statului, ca fiind uă idee conservatore, menită a păs­tra armonia între clase, căci progresul unei societăți, d­e aceștia, se pote face prin armonia dintre clase, iar nu prin lupta de clase, cum susțin radicalii și so­cialiștii. Ne vom ocupa și noi de acestă afacere, și vom încerca să scotem adeverata teo­rie a intervenției statului și s’o desfacem din cofa in care ideea a fost înfășurată de oratorii ambelor tabere. Pentru a pricepe mai bine ce este in­tervenția statului, e interesant de văzut ce este inițiativa privata ; căci In ori­ce discuție despre una, se ridică cea­laltă ca antiteză. In specie, partizanii initiativei private combătând legea care face din creditul a­gricol actual un credit de stat, au zis : Ce caută statul să se amestece și să se facă bancherul­­ cranilor ? Să se lase ca­pitalului privat locul de a se asocia și a ajuta pe tăran. Acesta au susținut-o con­servatori, în cap cu d. Al. Lahovari. Dar pentru a se asocia capitalul privat, trebuesc să serie de împrejurări cari să’l stimuleze, cari să’l atragă; mai inteiü tre­buesc procente mari, căci particularul e atras numai de câștig însemnat; apoi tre­buesc garanții din partea tiranului, ca ca­pitalul să nu fie espus la perderi even­tuale. Țiranul póte oferi dobenzi mari, dar nu pote asigura achitarea promptă a capita­lului împrumutat, pentru că n’are nici de­prinderea regulelor comerciale, unde uă po­liță se plătesce negreșit la termenul sca­dentei, nici posibilitatea de a avea bani la scadentă. In așa condițiuni nesigure, ca­pitalul privat nefiind atras, urma, după partizanii inițiativei private, ca creditul a­­gricol să se desființeze și țeranul să aș­tepte până ce se vor produce acele îm­prejurări favorabile care să atragă capita­lul privat, adică să stimuleze inițiativa privată. Partizanii intervenției statului die că a­­colo unde uă clasă socială simte un ne­­voe pe care inițiativa privată n’o póte sa­tisface, statul are datoria să intervină in favorul acelei clase. Deci, intervenționiștii de stat nu exclud inițiativa privată, nu sunt contra acestei initiative când ea se póte produce , s’ar cuveni ca nici partizanii inițiativei private sé nu fie in contra intervenției statului. In acest caz. Și aci este buba afacerei. Partizanii inițiativei private, cari se dec­lară ín principiu contra intervenției statu­lui, și pe care o taxeza ca pe un principiu forte periculos, pentru că face sé nasca in spiritul unora dreptul la capitalul mobiliar, cum s’a născut in capul­­ cranilor dreptul la pământ, acești partizani primesc In fapt intervenția statului deca ea vine să a­jute inițiativa privată, deca statul ar veni adică să ajute pe capitaliști a forma el creditul agricol. — Nu interveniți In ajutorul­­ cranilor strigă conservatorii autentici, lăsați pe fie­care individ și pe fie­care clasă se lupte cu mijlocele sale, lăsați liberul joc al forțelor private, pentru că rolul statului este să fie cumpăna dreptá Intre clase. E un princi­­­ipiu periculos intervenția de stat. — Puțin Îmi pasă de mai multe sau mai puțina intervenție ce cereți de la stat, dice­ct. M. Balș, daca aș vedea la sfârși­tul acestei intervenții o afirmare și uă în­tărire a inițiativei private. Cu alte cuvinte conservatorii nu primesc intervenția statului când vine In ajutorul claselor nevoiașe, dar doresc acesta inter­venție în folosul capitaliștilor, în folosul clasei exploratore. Cel puțin, conservatorii sunt consecinți cu trecutul lor ca partid. Ei tot­deuna au socotit statul ca un apanaj al lor, și s’au folosit de densul. Credem că In viitor nu se va mai Întâmpla acesta. Scrisore din Germania Berlin, 2 Iunie. X­oaa a avu­le director. Décà cum­va scrisorea acesta nu te va mulțumi pe deplin, nu a mea va fi vina, ci a Berlinului care de câte­va z zile de când mĕ aflu în si­nul său, mĕ indispune grozav de tare prin înfățișarea aspră a vieței sale publice, prin formalismul sec, bi­rocrat, și bruschețea necioplită a cetățenilor săi. Pot se’ți spun numai atâta că mai strein ca aici nu m’am simțit încă până acuma In nici unul din ora­șele mari cari îmi sunt cunoscute. De altmintrelea trebue să mărturi­sesc că cu tota zăbava mea cea lungă din streinătate, am remas to­tuși în adâncele ascunderi ale su­fletului meu atât de provincial, atât de reservat față de viața mare în­cât n’ași putea duce cu sinceritate despre nici un oraș mare și univer­sal c’ași dori să’mi petrec totă viața mea acolo. Nicăeri Insă n’am întâlnit ómeni mai grăbiți și mai grăbitori, nicăeri n’am dat peste omeni mai energici și mai siguri de sine, de valorea lor. Dar energia acesta berlineză ași pu­tea zice că nu e de­cât primară, mașinală. Uă mașină de pildă care se înzestrază cu forța necesară pentru producerea unui anumit soiü de miș­care. Este o­ energie monotonă, sim­plistă, care nu se reinoesce in dife­rite chipuri și In diferite timpuri. Berlinezii au uă tărie de fer, iar nu de oțel. Nici grație, nici agerime și nici politeță. In Berlin viața publică, socială, care conține in sine tote antitezele sociale, politice, religiose și intelec­tuale ale societăței moderne, indivi­­dualizeza cu un deosebită putere și originalitate pe copil săf. In mijlo­­cul monotoniei caracterelor și a u­­niformării disciplinare a spiritelor, tipurile originale sunt multe la nu­­mar și conflictele lor cu lumea In­­congiuratore sunt obiectul predilect al curentului realist al literaturei ger­mane. Acesta și este pricina pentru care mai numai în Berlin «cea mai ti­­nera literatură germană» cu realis­mul ei cras și fotografic este fórte gustată și iubită. Berlinezilor le place rachiu tare, țigări tari, berea negru, fórte alcoolică, întruniri zgomotase, representații teatrale tumultuase,... prin urmare și cetirile dătătore de sensații și emoțiuni iritatare. Ca activitate incontinuă, perseve­rentă și staruitare, berlinezii Întrec mi se pare, pe toți locuitorii din cele­l­alte capitale mari și mai mari ale Europei. De America nu vorbesc, pentru că nu o cunosc. Multă sare și piper le place In tote. Fripturile lor sunt grozav de sărate, literatura lor piperata și pap­­licată, gândirea lor nu mai puțin, nu­mai vorba le este lipsită de farmec și eleganță. Un straniu amestec de monotonie și viață zgomotosa, banalitate și o­­riginalitate, discip­ină și independență, intimitate și reservă rece, forma­listă. Când mergi pe stradă, ți se pare ca vecii înaintea ta uă imensă ar­mata în rezervă sau mai bine o jlis­ită imensă armată activă care nu portă numai uniformă și muniția. Pași puternici, resunători, uniformi și mărturisitori de un belșug de pu­tere fisică și sufletesca a umble­­ților. Și acuma, iubite directore, inchi­­pueșteț­ că de uă dată mulțimea a­­céstá zgomotósá, militáréscá cu pașii hotărîți se oprește, mută, mai se­­riosá încă ca de obicei­, mai con­centrată In sine, mai glnditóre, Z­eci de mii de capete se descoper, razele serelul se jóca prin valurile blonde ale unei mări de ómeni și In mij­locul lor trece un car mortuar splen­did dar simplu. Încununat, dar nepre­tențios. Berlinul a venit sau mai bine dis s’a oprit să facă onorurile de pe urmă unuia dintre marii săi cetățeni primarul Max v. Forcken­­beck. Un primar liberal, care a început ca un democrat republican, roșie și intransigent și care In cursul vre­­mei s’a desvoltat politicesce și eco­­nomicesce la drepta, terminând ca liberal de etichetă și conservator de fapt. Dar viața unui om nu se judecă numai după un singură fașă a sea, ci după Intrega sea desfășurare. Și ast­fel democrația germană—pentru care de mult murise Max v. For­­ckenbeck—regretă pe mort care nu mai puțin e mare și depune uă la­crimă pe mormântul său, aducân­du-și aminte spre gloria lui numai de acele vremuri când tenor și do­ritor de luptă era un campion va­loros al democrației. In corespondența asta, ar fi pute locul se va mai scriu și despre alte lucruri mai mult sau mai puțin im­portante cari preocupă actualmente Germania, dar nefiind încă el sin­gur bine orientat asupra lor, le las pentru corespondența cea mai apro­piată pe care v’o vom­ scrie din fru­mușelul orășel universitar, Gottingen, unde ve rog să -mi trimiteți ctțsarul. Certăneanu Informațiuni . Se declară de urgență luarea în stăpânire a terenurilor necesare pen­tru construcțiunea liniei de drum de fer Dorohoiu-Iași, a cărei utilitate publică a fost sancționată cu decre­tul de la 29 Marte 1885. D. V. Mandinescu se rechiamă, cu începere de la 1 Aprilie 1892, In postul de șef al cancelariei S­ tel E­­p­scopil de Roman, post ce deja l’a ocupat mai mult timp. —x— Un individ de naționalitate ungur, lucrător la fabrica d-lu­l Götz et C-ie. din Galați a atentat la puderea unei fetițe de 10 ani a unui locuitor de pe vale. —x— Se numesc definitiv la catedrele lor, conform art. 364 din legea ins­trucțiunei publice: D-na Maria Vasilescu, institutora la clasa 11 de la șcdla primară de fete No. 16 din Capitală, d-na Eug. Frunză, institutora la cl. 1—11, și d-ra Elena A. Malcoci, institutorä la cl. III—IV, ambele la școla primară de fete din Târgul-Moinesc I. —x— Mercur­, 27 Maiü curent, la orele 12, Exc. La D. Baron Forgeur, trimis extra­ordinar și ministru plenipotențiar al M. S. Regelui Belgilor, a fost primit, la Palatul din Capitală, in audiență oficială cu cere­monialul prescris. Exc. Sa D. Baron Forgeur a avut o­­nore­a remize M­ S. Regelui, in presența d-lui ministru secretar de stat la departa­mentul afacerilor străine, scrisorile cari ’l acredita în calitate de trimis extra­ordinar și ministru plenipotențiar al M. S. Regelui Belgilor pe lângă M. S. Regele. După terminarea audienței oficiale, Ex­celența Sa a fost recondus la aspețul său cu ceremonialul ce a prezidat la sosirea s. —x— Mic buletin comércial pe qliua de atjll: »•' ' —x— L'ndépendance roumaine anunța cri­că d. Deșliu și-a dat demisia, acel Constituționalul, alt confrate ofi­cios, dă cea mai formală desmințire acestei sorii. Oficiosele s’au luat la certa. —x— Mémorial diplomatique anunță ur­­mătarele numiri: — Baronul R. de Frankenstein, atașat la legațiunea Austro-Ungariei din Bucuresci este înlocuit cu d. de Pirquet.­­ Prințul Lichnowsky, primul se­cretar al legațiunei germane din Bu­curesci e inlocuit cu d. de Munin. Gran hectolitrul 11.60. Orez * 5.90. Porumb » 7.10. Meia » 6.50. Secară » 10.25.

Next