Romanulu, noiembrie 1892 (Anul 36)
1892-11-25
ANUL AL 36-LIA CBBMBKifflenun Yoesce și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an in totă era 60 lei „ „ streinătate ANVINCIURI: Ediția III Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lea. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrancate se refusă.— Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația sarului. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Vineri, 25 noembre (is noem. st.v.) 1892 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE țELELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, MINITILA C. A. ROSETTI EXEMPLARUL 15 BANI Lu iminéza te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. me Faubt. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis 1 'i GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg , Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) T*A GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6^8 Viena Abonamente se pot face la tote birourile poștale din țară și streinătate. mi iiiim '»"HiioiiHniipi Jucuresci, 12/24 Răpciune Cestiunea Jerănască Cea mai grea cestiune de resolvat este acea a sătenilor. Partidul liberal a făcut dintr'însa una din principalele sale preocupări și, în actualul program, spune că densa reclamă atențiunea sea neadormită. Soluțiunea pe care liberalii o propun, este cea vechie, adecă împroprietărire atund când sătenilor, crezând că afiecare țăran va fi proprietar, ori ce încercare de cotropire a Regatului se va sdrobi de resistența inimiisă și devotată a sute de mii de patrioți». Mărturisim că acestă soluțiune nu are darul d’a ne entusiasma mult. Am spus, și trebuie să repetăm, că pentru noi acesta nu este uă soluțiune ci un paliativ in cestiunea agrară. După cum spuneam în programul Românului, publicat în 1889 : Făcând pe țăran proprietar, alini durerea lui pentru un moment, pot chiar să alini durerile unei sau chiar a două generațiuni, dar numai printr’uă operațiune radicală poți scăpa viața, nu numai a generațiunei presinte, dar chiar a viitorei generațiuni. A vinde moșiile Statului, a lua chiar pământ de la proprietarii cei mari, spre a i da acelora cari n’au nimic, spre a face proprietari mici, însemnează a îmbunătăți traiul multor săteni, dar nu a asigura viitorul sătenimea. Când împărțirea proprietăților statului se va isprăvi, vor mai fi încă săteni fără pământ. Aceia considerând ca un drept, cea ce s’a făcut pentru părinții lor, vor reclama necurmat, și văzând că petițiunile lor stau în arhhivele Camerei, se vor râscula precum s’au mai resculat, spre ai dobândi, cea ce de el va fi privit ca un drept. Răsvrătirea de care s’a temut generațiunea de atali, se va ridica pe capul celei de mâine. Paliativul e bun, spre a ușura că durere, operațiunea este însă indispensabilă spre a o vindeca. Spre a înlătura deci răul, spre a scăpa de miserie pe săteni și a înlătura viitorea năvălire a țăranilor asupra moșiilor proprietarilor, noi nu vedem decât uă soluțiune : Trecerea proprietăților Statului în stăpânirea comunelor. Spre a nu lăsa, până atunci, pe cel suferind în prada durerilor sale, trebue sa recurgem la întrebuințarea paliativului. De aceia, și numai din acest punt de vedere, vom sprijini pentru moment propunerile din programul liberal, care se resumă în următorele măsuri 1. Fiecare țăran, care nu posedă in acea deplină și reală proprietate un lot de pământ cultivabil de cinci hectare, este îndreptățit a reclama pe domeniile Statului un lot de acestă întindere. Acest drept îl vor avea și învățătorii rurali, mărginașii orașelor, precum și preoții și servitorii bisericești. Acest drept va mai putea fi reclamat de comunele rurale pentru uă întindere ce se va fixa de lege. 2. Se vor crea instituțiuni naționale, care vor avea de scop : a) a inlesni țăranilor cumpărarea de proprietăți particulare cu bună învoială sau la licitație publică prin emiterea de bonuri funciare, garantate de Stat și plătitóre prin amortisare cu lung temin. b) a asigura pe țărani in contra daunelor provenite din incediu, din grindină, din mortaltatea vitelor și din recoltele rele ; c) a facilita țăranilor construcțiunea de locuințe sanatase, procurarea de semințe de instrumente agricole și de vite. 3. Legea învielilor agricole va avea de țintă: — a esclude din transacțiunile dintre proprietarii și muncitorii de pământ oă esploatare ușurată a acestora; — a împedica esploatarea muncitorilor prin intermediari și precupeți; — a stabili in aceste transacțiuni cea mai perfectă ecitate intre valorea productivă a pământului și prețul muncei, prin mijlocirea unei bune înțelegeri dintre părți și a asociațiunilor agricole, care le vor călăuzi și lumina. Vom insista în special asupra fâgăduelii ce fac liberalii că vor lupta pentru desrobirea materială și morală a sătenilor, pentru ca munca sa fie în adevăr liberă și «țăranul să aibă și el parte la produsul muncii lui și să participe și el la beneficiile cele mari ce le dă pământul, muncit de dânsul». Prin acesta liberalii au luat un angajament care le face onore. N’au adoptat soluțiunea, motra, dar ați primit paliativul. Nu noi vom pune pedici. Iata deci încă un punct, care va face ca in luptă să ne găsim alături. Vintilă Rosetti. DESCHIDEREA OAMENILOR lată programa pentru deschiderea sesiunei ordinare a Corpurilor Legiuitore, la 15 Noembre 1892. 5 La orele 11 de dimineță se va celebra un Te-Deum la Mitropolie in presența : D-lor Senatori și Deputați; D-lor Miniștri ; înaltei Curți de casațiune; înaltei Curți de compturi; Curților, Tribunalelor, corpului profesoral, autorităților administrative, militare, consiliului comunal și camerei de cormeț. I La orele 11 juni. înaltele corpuri și autorități se vor întruni in sala ședințelor Adunărei și vor ocupa: înaltele Curți de casațiune și de compturi, tribuna a doua din drapta tribunei diplomatice , Curțile, Tribunalele, corpul profesoral, autoritățile administrative, comunale și camera de comerț, tribuna oficială. III D-nii Senatori vor ocupa intâile bănci ale Adunărei din drapta Tronului. D-nii deputați băncile din fața Tronului. IV Pornirea cortegiului regal de la Palat se va anunța prin 101 tunuri. V La orele 12, M. S. Regele, însoțit fiind de A S. R. Principele Ferdinand, moștenitorul presumptiv, este priimit la scară de către d-nii miniștrii M. S. Regele va intra in sala ședințelor Adunărei, precedat de Casa Sea civilă și militară, și Se va urca pe Tron, incongiurat de d-nii miniștrii. Casa civilă și militară a M. S. Regelui se așeză dinapoia Tronului. Locul liber se ocupă de ofițerii superiori. VI M. S. Regele, dupa citirea Mesagiului de deschidere, părăsesce sala Adunărei, și Corpurile legiuitore proced îndată la începerea lucrărilor. D-nii senatori trec la localul Senatului. VII Biletele de intrare in sala Adunărei pentru acastă di se vor da d-lor senatori și d-lor deputați prin președința consiliului de miniștri. Biletele pentru tribuna diplomatică se vor da de către d. ministru al afacerilor străine, care face și invitații n d-lor representanți ai puterilor streine spre a aasista la acastă solemnitate. Biletele pentru celel’alte tribune se vor da prin președința consiliului de miniștri. Programul liberal și Presa Presa continuă a-și da părerile asupra programului liberal D. Const. C. Bacalbașa, într’un prim articol scrieri din Lupta , impresiunea mea personală este, că programul Insemneza un mare pas înainte. Deși ași fi dorit ca partidul liberal să fi reformat legea electorală, măcar spre a permite reprezentarea proporționala a minorităților, deși ași mai fi dorit ca principiul intervențiunei Stilului să înlocuit inițiativa privată la tote reși formele economice, totuși nu mă pot opri de a recunosce că la paragrafele pur politice s’au prevăzut multe reforme democratice și liberale. La dreptul vorbind, noi nu putem pretinde partidului liberal să adopte întregul nostru program, cu tate reformele radicale, cu sufragiul universal, cu cerințele agrare, cu reorganizarea din temelie a Statului, căci, mai la urmă Statul actual, cu organizația și actuala lui situație din punctul de vedere al dreptului public, este opera liberalizmului, opera burgheziei triumfatore. Pentru Constituționalul e că degeaba s’au trudit liberalii pentru a face un program ; pentru viitor nu promit nimic, iar pentru present sunt aoi conservatorii ca sa facă ceea nevoia presentului cere, căci sunt datori a o face, sunt la cârmă și au răspunderea. «Programul liberalilor nu prețuesce absolut nimic, el nu va aduce nici un partizan, tinerimea va inforce fața sea de la el. «Cu atât mai bine. Ce facem daca liberalii faceau promisiuni falaciase?» RUSIA ȘI CARANTINELE Guvernul rusesc s’a plâns Puterilor că România prin carantinele ce a pus asupra proveniențelor rusești jicnește interesele sale și în special a contribuit ca raporturile comerciale între Ismail și Odesa se fie aprope cu desăvârșire impedicate din pricina carantinei din Oratul-Ismail, Gura Prutului, Sulina, etc. In consecință cere ca Puterile se însărcineze Comisiunea Dunăreană cu aplicarea măsurilor sanitare pe Dunăre. Acestă propunere, spune Timpul, nu va avea sorți de isbândă, deorece evenimentele au probat în mod neîndoelnic că România este forte bine armată în contra invasiunei holerei și ca probă despre acesta este că țara a fost ferită pr ia acuma de acest flagel. Disposițiunile prescrise în convențiunile internaționale din anii 1865 și 1881 au fost făcute pentru vremea de atunci când lipsea un serviciu sanitar care funcționeză forte bine când am dat dovadă că știm sa ne păzim de pericolul holerei așa de bine încât toți vecinii noștri au suferit de flagelul acesta și numai noi nu, ar fi ceva straniu ca cineva se se prevaleze de aceste disposițiuni cari nu tind decât de a feri Europa de introducerea bulelor contagiose prin Dunăre. CRONICA MUSICALA AFRICANA—TROVATORE Vineri și Sâmbăta trecută Operațtaitaliană a jucat Africana de Meyerbeer. Acest cap de operă nemuritor al compositorului berlinez s-a presentat pentru prima dată la Paris în anul 1865 Compositorul murise la 1861 în vârsta de 73 ani. Africana merita postul de onore între tote operile lui J. cerbeer. Fericirea inspirațiunilor și grandiositatea formelor musicale întrec tot ce a scris autorul , deși Aghenoțiî și Ruberto au dobândit mai multă popularitate, prin faptul că sunt mai à la portée de tout le monde. D-na Stinca-Seliba a fost tot așa de bine ca și în Aida, păcat că în aria somnului din actul al II lea a suprimat trilul care este atât de caracteristic în bucata acea. Altmintrelea a cântat bine și a cules multe aplauze dimpreună cu d. Emiliani-Valco care a arătat că e un tenor escelent de mezzo-carattere, care pote aborda cu mult succes marele repertoriu. D. Stinco-Nelusco prin vocea și talentul său recunoscut, a smuls publicului dese aplause, en vise ’l prefer în repertoriul verdian și în canto spimato italian, în genere va fi întotdeauna mai superior, proba succesul complect care l’a obținut în Trovatore Luni sara. D-ra Os. Quarenghi-Inez nu a fost tocmai bine într’acest rol care e forte dificil și delicat Basul escelent în Don Pedro cântă bine și joca rolul cu multă demnitate. Marele inquisitor și Brahma din actul al IV-lea a fost d. Coda, al douilea primul bas. Luni. Opera italiană a revenit la Verdi cu 11 Trovatore. In actul al III-lea s’au intercalat câteva numere de balet cari au fost un nou succes pentru primel dănțuitore, d-sorele Brambilla și Stocchtti. D-ra Ritzu, care nu o audisem de la Aida, ne-a plăcut cu deosebire în Azuclena. Acest rol a fost un adevărat succes pentru artista româncă: felicitările nóstre. Cele-l’alte roluri aü fost ținute de d-na Stinco-Leonora, de d. Russitani care a fost bissat în cabaletta, Di quell a pira, și de baritonul Stinco Conte di Luna. Succesul a fost din cele mai reușite pentru toți artiștii și pentru cor. LULLY IT’ale efilei M. S. Regele a priimit din partea Exc. Sele Don Miguel A. Caro, Vice-președinte al Republicei Colombia, un scrisore prin care notifică că, în urma demisiunei Președintelui, Doctorul Rafael Nunez, și în virtutea Constituțiunei acelui Stat, Ex. Lea a fost instalat ca Șef al Puterei Esecutive, in ziua de 7 August trecut, înnaintea Congresului Național. * Eri s’a îmormîntat la cimitirul Sf. Vineri, d-na Zoe Grant, născută Racoviță. Numeroși amici au asistat la acestă durerosă ceremonie. * Sâmbătă, Consiliul comunal al Capitalei va discuta cestiunea prelungirei contractului încheiat cu d. inginer Dufour. * Procesul intentat de proprietarul banului Golescu, Primăriei, pentru evacuare, s’a pledat înaintea tribunalului de Ilfov. Sentința se va da peste oă săptămână. * Recepțiunea clădirea seminarului Veniamin din Iași, s’a făcut, iar inaugurarea va fi la primăvăra viitore. * Eri Principele moștenitor a mers la cazarma vânătorilor unde a reluat comanda batalionului său. * Se zice că d. T. Rădulescu va fi numit director al vămilor, eard. V. Vârnav, director al domeniilor. Decretul pentru disolvarea consiliului comunal din Galați a fost supus semnăturei regelui. Prin noul buget al eforiei, spune Timpul, se vor reduce cheltuelile de administrație. * S’a decis a se dărâma imobilele statului din strada Plevni 26, Victorii 18, Carol 3, 5 și 9 spre a se putea începe la primăvară, construirea palaturilor camerei și senatului. * L’ Indépendance anunță că d. colonel Popescu, secretar general al ministerului de resbel, va fi înaintat la gradul de general și că va fi înlocuit, la minister, prin d-na colonel Tell. * U comisiune compusă din d-nii Bibescu, Șoimescu, C. Arion, N Filipescu, Radovici și Dr Severeanu a fost însărcinată să elaboreze bugetul comunei pe anul viitor. * Carantinele pe diua de 9 Noembre. La Sulina : invadă 2 vapore, cu 52 persone de echipagiu și 21 pasageri. Starea sanitară este satisfacetare. La ciatalul Ismail: o probetă, cu 15 persone de echipagiu , 1 remorcher, cu 4 persone de echipagiu, și 3 șlepuri, cu 7 persone de echipagiu, tóte sanatose. La gura Prutului : 15 vase, cu 55 persone. Starea sanitară este excelentă. La T.-Severin : 25 șlepuri, cu un echipagiu de 102 persone. Starea sanitară este bună. La Ungheni: 28 persone, tote sănătose* La Vârciorova: 46 pasageri. Starea sanitară este bună. *