Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)
1893-06-10 / nr. 124
ANUL AL 37-LEA-T Vo. 134—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 SAMBATA, 10 IUNIE (29 MAI st. v.) 1998 Voesce și vei putea. 36 tei pe an in tată era: 20 „ „ sase Imii „ 10 „ „ trei „ n 60 lei pe an în streinătate tii ii p 1 lili 1. ^a^ ^ ^ bani; 15f A Mi N 11 Up 1. 1 leü. Inserții și reetail^ 2 A HON/ Scrisorile nefrâncate se refusasese nepublicate se află EXEMPLARUL * ■' ••40 yj-wr -'■>*/ Anunciuri și abonamente se primesce la administrația barului. BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI V APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, VINTILĂ C. A. ROSETTI Lummeză-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PAHIS, la d-ii» Lorette, me Oaumartin 61 —Havas SI place (le la Bourse—Jones, 31 bis rue i'aub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis La' (íEKllANiA la d. A. Steiner (Hamburg și V Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). IMlGENEVA, la Haasenstein si Vogler.—AUÍ-- 1TM*A la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena .if ---- j^Șroonamente se pot face la tóté biurourile poștale din țară și streinătate. Bucuresci 28 Florar (9 Ciișar) Uă faia a partidului de la putere (iucea filele acestea că atitudinea oposițiunea, de a critica totul, nu duce la nici un resultat bun, căci „nici opiniunea publică, nici regimul care se află la cârma țarei nu mai pot distinge punctele asupra cărora critica oposițiunea ar fi bine venită». Le lăsăm deuă parte opiniunea publică, căci s’au făcut atâtea greșeli, atâtea rele și atâtea crime în numele ei, incât dacă ar trebui pentru acasta pedepsită, ar fi nevoie de eternitate pentru a -și ispăși pedepsa. Pe urmă cei de la putere nu pot judeca nici vădată despre opiniunele ei. Dânșii constituindu-se epitcopii opiniunei publice, cred că ea trebue sa cugete și se judece după cum cugetă și judecă ei. Rămâne dar numai vorba despre regimul care se află la cârma țârei. Sâ ne ocupăm de el. Serios ne spune foaia oficiosä că acest regim nu pote distinge punctele asupra cărora critica ar fi bine veniți de la oposițiune. Orice om cu deprinderi în luptele politice și cu judecata sănătasă nu pote decât sâ râtjlă de acesta declarațiune. Un guvern, are două misiuni într’un stat: una de a pune în lucrare programul sau și una de a administra. In tote statele sunt mai multe partide cu programe deosebite. Unele programe sunt mai restrânse mai reacționare, cr altele mai largi, mai liberale. Aceste din urmă sunt mai apropiate de vederile poporului. Când reacționarii sunt la putere partidele celelalte cari sunt în oposițiune critică negreșit din puntul lor de vedere opiniunele celor de la guvern. Ei disting forte bine puntele asupra cărora critica ar fi bine venită, dar nu le vine la socotela sa le admitâ, căci atunci programul lor dispare și nu mai au cuvântul de a esista ca partid. De asemenea în administrațiune partidul de la putere are omenii sai cu cari s-a servit în oposițiune cari au dat tot concursul lor in aleșigeri. Aceștia fac abuzuri, profită de posițiunea lor pentru a nesocoti legile și morala publică. Oposițiunea denunță acele abuzuri și acele acte scandalose, strigă și protestă. Insa tóte sunt In zadar. Cum pate sa lovescä regimul în nisce omeni cari l’au ajutat in oposiție, îl ajută la guvern ? Mai este pe urmă aplicarea legilor. Aci mai era guvernul nici născusă. Legea tocmelelor agricole, legea poliției rurale, legea asupra comerciului ambulant sunt lăsate în plină neactivitate, când este la mijloc mai cu sema un interes séüită favore. Legea asupra comerciului ambulant mal cu semn nu se aplică de loc. Uă sumă de streini cutreeră stradele și localurile publice subt ochii agenților administrativi, vând mărfuri fără nici uă permisiune și nimeni nu’l impedică. Presa oposițiunei a strigat și strigă mereu, dar guvernul nu voeșce sa audă. Acesta este un punct forte bine distins, însâ regimul nu voeșce să-l distrugă pentru că se uită rău la el jupăn Ițik din fundul căruței. Nu dar critica condusă, face pe regim sâ nu distrugă critica opozițiunei, ci deosebirea de vederi în principiile politice, interesul de partid și complesența interesată sau neinteresată către unele personaie ori state streine. Prin urmare oposițiunea combătând regimul de acji ’și face datoria câtre principiele sale, cum regimul ’și face pe a sa față cu interesele lui. D’de cuiles la numerul nostru de mâine începem a publica Provincialii in Bucuresci, o serie de scrieri în cari se arată impresiile ce face capitala noastră acelora cai o visitează pentru prima oară. * Pentru d-l N. Filipescu, primarul capitalei . De câteva jile se curăță latrinele casarmei Alexandria din calea 1B Septembre. Această operațiune se face prin uă deschizătură ce se află pe un loc liber între casarmă și trotuarul stradei. Cei însărcinați cu dânsa nu respectă vise câtuși de puțin pe locuitorii din vecinătate, căci in fie ce oi incep de pe la orele 7 după amiaiii să lucreze. Astfel, lumea care-și deschide ferestrele caselor pentru aer curat, dau de un aer cât se pote de infect. De asemenea trecătorii sunt iubiți de mirosul cel greu ce iese de la operația atât de necesară dar neplăcută și periculosă, și care ar trebui să fie esecutată numai în decursul noptei. * Elevii școlei normale a „Societăței pentru învățătura poporului român“ vor pleca Luni, însoțiți de mai mulți profesori ai lor, în escursiune la Comana. * D-mi G. Nicoleanu, șeful serviciului viticol, și E. Munteanu, inspector în acelaș servici, au plecat ieri în Franța pentru congresul de viticultură ce se va ține la Montpellier. * Astăzi se judecă la tribunalul de Ilfov, secția I, procesul capilor de căruțași cari au luat parte la manifestațiunea de la 5 Aprilie. Sunt în număr de nouă inculpați. Acusațiunea e susținută de d. procuror Rachtivan. * Citim în Voința Națională, de aseară , Ieri, 26 curent, pe la orele 9 jum. dimineața, guardul comunal cu No. 82, anume Nae Cristea, se afla în curtea ospețului comunal plin de sânge și cu figura desfigurată din causa bătăei ce o suferise de la ajutorul comandantului guardilor, anume Otopeanu. Causa pentru care a fost bătut este următorea: In naptea de 25 corent, pe la orele 11 jum., sus numitul guard, s pe când se afla la postul său, în punctul Colentina, a prins o contrabandă de spirt pe care confiscând’o a și trimis’o locului în drept. Pe la 4 și un sfert dimineța, pe când se afla tot la post, a venit sus zisul adjutant și pe când îi raporta, a început a’l bate zicându-i: Ai făcut ispravă! credi că o să te pricopsești dacă ai prins contrabanda ? Lasă că’ți arăt eu ție. Acestea toate le spunea guardul, plângând, la toată lumea care se adunase împrejurul lui, adăugând că numitul adjudat este înțeles cu contrabandiștii. * Ieri s’a condus la secția 43 Ion Gheorghe din strada Traian No 127, din cauză că a încercat a se strangula cu uă frânghie pe care o luase de la uăbina unde lucra. * De câte-va zile, tote fiarele §u* vernamentale desminea in dor scirile date de cele din oposițiune, ca domnul Alex. Marghiloman va face înainte de plecarea la concediu, că mișcare (n magistratură. După ce desmințirile de felul acesta au făcut raita prin colanele tuturor oficioșilor noștrii, găsim următorea informațiune în Constituționalul de asâră. M. s. regele va iscăli mâine decretul pentru câteva mișcări în magistratură care se raportă la locurile vacante in Ialomița, și la mici modificări in cabinetele de instrucțiune din Vlașca și Ilfov. Prin urmare, tot roi am avut dreptate. Nu înțelegem însă, pentru ce confrații noștrii guvernamentali destiințău pe totă lumea, ca la urmă sa se desmință ei înșiși ? * Ministerul cultelor și al instrucțiunei publice a însărcinat pe d-nii profesoriiDimitrescu (Iași), dr. M. Brândza și C. Gogu, ca să asiste la ecsamenele de la școlele private de fete din capitală, iar pe d-nii I. Crăciunescu, Caloianu și St Sihlenu la scólele private de băețî. ____ * Miniștri cari vor lua parte Duminică la banchetul de la Curtea de Argeș sunt d-niî. L. Catargiu, A. Lahovri, M. Ghermani, Tache Ionescu și probabil și d. G. Olănescu. * D. Al. Marghiloman, ministrul justiției, d. de Coutouly, ministrul Franciéi, și prin țul Al. Știrbei plecă astăzi la Curtea de Argeș, spre a visita mănăstirea de acolo. TELEGRAME Paris 8 Iunie.—Se anunță că taxele de vamă asupra petroleurilor brute vor fi reduse la 9 franci iar cele asupra petroleului rafinat la 12 franci 50. Deputatul Turrel va intreba pe d. Develle pentru a ști dacă e adevărat că Austro-Ungaria aplică vinurilor franceze drepturi de vamă mai mari decât celor ce taxează asupra altora, mai cu seamă asupra vinurilor italiene. Se asigură din sorginte oficioasa că Rusia in schimbul unei reduceri a taxelor asupra petroliului, va face reducțiune asupra vr’o 60 articole, intre cari vinurile stofele de lână și instrumentele de musică Buenos Ayres, 8 iunie.—Ministerul și-a dat demisiunea.. Un nou cabinet s’a constituit cu d-nn Cane la externe, cu generalul Viege Bueno la resboia, Escalante la interne, Avellaneda la finanțe d. Avellaneda va continua politica predecesorului séü, Belgrad 8 Iunie.—Mitropolitul Michail a remis din nou demisiunea sea regelui care i-a refuzat-o uă dată. Bona 8 Iuinie.—D. Barzilai va interpela in privința declarațunilor d-lui de Kalnoky. Inundații Belgrad 8 Iunie.— In urma ploilor ce cad de patru zile în continuu culturile sunt vătămate și comunicațiile întrerupte. Interiorul țârii e amenințat de inundații. Budapesta 8 Iunie.—In urma inundațiunilor podul Intre Nagy-Tolmacs și Telek, pe linia Sibiu-Făgăraș e vătămat; transporturile de mărfuri sunt întrerupte iar cele de călători continuă. Viena 8 Iunie.— Inundațiile au întrerupt linia drumului de fier Berhomet-Mezebrody-Hatina - Cernăuți- Novosulitza. Calea ferată Stanislau- Strug a reluat serviciul. In districtul Stanislau semănăturile sunt nimicite, șoselele și podurile sunt distruse. Lemberg 8 Iunie.— Apa Dniestru stade. In apropierea de Hallcz aprope 300 case sunt inundate. Văile Bistriței și ale Sulotwieskes sunt de asemenea inundate. 8 sate sunt atinse de apă. Râul Dornatec a debordat și a inundat mai multe sate. Români și maghiarii .i In articolul nostru de ieri, * am spus că privind la atitudinea din ce in ce mai provocatare ce o iau maghiarii față de români, nu-și poate omul da seama de intențiile ce vor fi având dânșii. In adevăr, cestiunea este foarte greu de intrevăzut. După cum am arătat, starea actuală de lucruri nu poate avea decât două consecințe : 1). maghiarii continuesc cu persecuțiunile și caută uă învoială pacinică cu celelalte naționalități din Ungaria, în special românii cari sunt mai numeroși, și pun astfel basa unui stat federativ ; 2) persistând în a tiranisa pe români, aceștia vor ajunge la desperare și vor fi siliți sa se rescoale, la care cas, victoria va fi a acelorl mai tari. Și, cari sunt mai tari, maghiarii sau românii ? Sa cercetăm : Maghiarii cu evrei cu tot, sunt un număr de vruă șapte milione in toată Ungaria. Nu locuesc în mase compacte decât în puține ținuturi ale Ungariei (socotind sub acest nume toate țările de sub coroana S-tulul Stefan); în întreaga țară aprope, sunt amestecați cu alte naționalități, români, slavi, germani, cari în general sunt mult mai compacți, mai ales românii și slavii. Că urmare a acestei situațiuni este că dânșii nu scrü unde le este adevăratul punct de forță națională : cel din Transilvania I consideră a fi în ținuturile de pe lângă Dunăre și Tisa, dar noi părți destul de însemnate ale populațiunii sunt slavi, români și germani; nordul și sud-vestul Ungariei e locuit în mase compacte de slavi; cea mai mare parte a Transilvaniei, ținuturi Întinse din Banat și Crișiana, precum și întreg Maramureșul, formeza citadela românismului. Maghiarii din părțile Dunării și Tisei, privesc ca punct de forță națională a lor partea estică a Transilvaniei, unde locuesc săcuii. Dar și aceștia se compun in mare parte de români mai) A se vedea „Românul de la 9 Iunie st.nghiari sați, cari, pe lângă religia ortodoxă, păstrează și acum urme de vechia naționalitate, la care se pot ușor readuce, mai ales când se are în vedere ecsigențele luptei pentru existență a indivizilor. Intru cât privesce calitățile lor naționale, trebuie sâ li se recunoscâ, că sunt un popor mândru și râsboinic, dar prin exagerație cad în Ingânfare, soboticie și cruzime. Ca forțe intelectuale, ca orice popor neautohton in Europa imigrat de curând din Asia, nu sunt destul de viguroși. In ce privesce distribuirea socială, constau : 1 Din uă nobilime ruinata, puțin cultă și cu tendințe de decadență, mai putendu se ține numai prin câteva privilegii feudale ce sunt și acum la ființa. Au câteva trăsături de cavalerism evi-median, dar trec adesea In aroganță. Deorece prin vechele așezăminte ale regatului ungar constituia aceea ce se numesce națiunea maghiară propriu -zisă, posedă actualmente consciință națională dezvoltată. Din causa ruinei în care se află, este însă în majoritate îndatorată cu deosebire la evrei cari sunt In număr forte mare, se bucură de drepturi nețărmurite și pretind a fi maghiari cu sentimente patriotice maghiare. 2. ) Din uă burghezime puternică, nu tocmai avută, cu multă demnitate și consciință națională, desvoltată mai ales în urma luptelor ce-a repurtat întreg poporul maghiar contra casei de Habsburg care voia sa ’și intemeieze In Ungaria domnia astfel, că sâ formeze dintr’msa un apendice de domenii familiare cum sunt ducatele și principatele din părțile de sud ale Austriei. Fie din causa concurenței de traiu, sau in urma îngânfarei de rasă, este cu totul netolerabilă față de celelalte naționalități, escepțiune făcând în cozurile de interese fie materiale sau de orice altă natură. 3. Poporul de 103, are întru atâta consciință națională, întru cât vede deosebirile de limbă și de obiceiuri ce are cu națiunile conlocuitoare, cari se feresc d’a se amesteca cu dânsul. In decurs de secole a fost in mare parte iobagul, adică, clăcașul nobilimei stăpâne pe moșii. Ca la tóte națiunile, fiind sute de ani esploatat de clasele mai înalte, are față de dânsele uă sinciune caracteristică celor asupriți, uă ură care neputând isbucni contra lor, se îndreptează contra naționalităților conlocuitoare cu cari văd că nu se aseamână. Prin firea iute și escesivâ a întregei lor naționalități, cade ușor în acte de sâlbătăcie. Acestea sunt schițele însușirilor maghiarilor. Prin natura lor se deosebesc în mod capital de popoarele conlocuitoare pe cari ar dori să le aibă asemenea cu dânșii, de unde tendințele de maghiarizare. Pentru a maghiari sa fac cele mai mari sacrificii, și renegații se bucură de multe protecții; de aci, evreii cari au fost totdeauna gata să simuleze cu îmbelșugare sentimente ce nu le simt, sunt îmbrățișați cu multă dragoste. La aceasta contribuie și faptul, că religia creștină n’a putut avea niciuodată uă adâncă influență asupra fondului caracterului importat din Asia ; astfel, deosebirile de confesiuni religioase nu joacă mare rol la dânșii, deși biserica catolică ce se bucură de multe privilegii, este foarte puternică în stat. Cum îșî au putut menține cazac-