Romanulu, august 1893 (Anul 37, nr. 166-190)

1893-08-05 / nr. 169

i ANUL AL 37-LEA -No. 100 -EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, ^fraja grozoîanu,2 SAMBATA, V Oesel și vel putea 10 lei pe trei luni în tot îi era; ALIONAMENTE 15 lei Pe » '• în streinutat0 5 fiorini „ „ în Transilvana urnaciul Uterurnia Bucovina. Pag. IV linia 20 bani; P. III AN UN CIORI:UL. r^Lsie Anunciuri mici, pe 1 colonS, cel mult 10 [rânduri, !] bani rând!. Ser îorile nefrâncate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anuneluri și abonamente se primesce la administrația oiarului. EXEMPLARUL ia Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar,SUBTILĂ C. JL. ROSETTI (S AUGUSTU IULIE si. v.) 1893 gg^^j^g^^gMgggemggMgBgHMBMijBgiggBto^g uuminézá-te și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Loretta, nie Gaumartin Cl —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre Adam, Bd ttaspail 105 bis IN" ÜEBMASLÄ. la d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) ei ± ü. L. Daube (rank fort). LA GENEVA, la Haasenstein si Vogler—AUSZTRIA la Dukes, I Wollzeiie 6—8, Vien» \ffing> /Abonamente se pot face la tote birmurile ‘V*r A / postale din țară și streinătate. V BULETIN Bucuresci 4. Gustar, 23 Cuptor Popa, când este înfundat cu faptele sale cari sunt în contradicere cu vorbele, îI respunde cu cel mai mare cinism: «Fă ce die eu, nu fă ce fac eu !» Nici vă dătă Insă acest respuns nu’l dă unui alt popă, ci numai larilor. Se pare că unele folificiose au adoptat și ele acest principiu. Iasé cu deosebirea că ele vor a’l aplica nu numai mulțimea, dar și celor 1’alț* «fiariști. IVîal cu semn foi ele junimiste ne fic : «Faceți ce «jacem noi, nu faceți ce facem doi.» Era nouă din Iași publică un articol asupra misiunei presei și Constitutionalul îl reproduce pe pagina în teiü. In acel articol ne dă lecțiuni cum trebue sa se parie presa în societate. După confratele nostru, un Ziarist e dator să fie drept, desinteresat, cuvincios, fără ură și pasiune, plin de respect pentru omeni și instituțiuni. Lecțiunea este forte frumoasă și noi o adoptăm cu cea mai mare plăcere. Dar din nenorocire ea este dată de confrații noștri, vise nici de cum adoptată de el. Dacá fiarele oposițiunei sunt câtevă deja nedrepte, adesea violente și din când în când necuviinciose, fiarele oficiose se întrec cu desevirșire. Limbagiul lor aprope zilnic te desgusta. Ele nu se mărginesc la o discuție calmă a cesiunilor cari se află la ordinea țlilei, ci voesc se lase în urmă pe acele fiare care le atacă în limbagiu și în espresiuni. In tote numerile întâlnim cuvinte cari nu se mai găsesc nici în locurile cele mai degradate. Persone bătrâne care au făcut servicii acestei țări în cercul lor sunt insultate și încărcate de calificațiele cele mai necuviinciose. Ist Ne place a crede că directorii acelor foi nu veci, nu ’i citesc acele articole chiar după ce s’au publicat și nu le împărțește, dar aceasta nu’l scuză. Ei sunt respingători pentru tóte necuviințele. Prin urmare ei nu au drept să critice un limbagiu violent și insultător la alte fiare până când nu'l părăsesc el singuri cu desăvârșire. 1iarele oposițiunel poate că sunt de multe ori greșite în atacurile și denunțările lor, poate că exagerează lucrurile. De ce însă oficiosele nu cercetăză cu sinceritate denunțările și déci nu sunt drepte să le desmință, ci dacá sunt întemeiate să le înfiereze și se cără pedepsirea vinovaților ? Confratele nostru ieșian scuzează acestă abținere prin niște proteste a căror morală merită se fie pusă la Muzeu ? ".... Pe câtă vreme partidul de la guvern, <fice Era nouă— este atacat, foile ce-l susțin sunt nevoite se renunț la orice critică pe care și ele ar fi datoare se o facă păsurilor greșite sau abaterilor ce le ar sei că s'au săvârșit. Sunt nevoite să nu mai dea arme de luptă adversarilor lor, pătimași și de rea credință ! Careva sedică, foiele oficioase ved relele, scii abuzurile ce se fac subt guvernul actual, cunosc păsurile greșite aie administrațiunei conservatoare, însă le acopere prin tăcerea lor, ca să nu dea arme adversarilor! Acest sistem poate să fie adoptat de confrații noștrii junimiști, dar noi nu’l înțelegem și nu’l putem admite. Omul conșciincios, omul cinstit, omul corect, nu ascunde nici vă dem adevărul, numai pentru că adversarul său îî denunță și pentru că dacă ar cere și el împreună îndreptarea s’ar da arme adversarului. Misiunea ziaristului este să lovescă răul ori unde l’ar găsi și ori de unde ar veni. Prin urmare sistemul popi nu are loc între membrii presei. El cată să facă ceea ce fac și să facă ceea ce <fic. Déca cer de la adversari dreptate, desinteresare, cuviință, calm și respect către oameni și instituțiuni, se fie și ei drepți, desinteresați, cuviincioși, calmi și respectuoși. Déca constată că criticele și denunțările adversarilor sunt întemeiate, se vie cu el și să cără îndreptare. Numai astfel presa noastră se va pune pe un picior de a merita respectul și încrederea publicului. TELEGRAME Kiel, 3 August.— In timpul exercițiului de tir a unei cuirasate, un cartuș a făcut explozie, omorând 9 omeni, dintre cari două ofițeri, și a rănit in mod ușor pe alții.8. Prințul Enric se afla pe bordul curățatului in timpul exprosiei și a participat cu activitate la acțiunea scăpării. Paris, 3 August.-D-nul Carnot a plecat dupé améfi la Fontaine bleaü, unde se va instala pentru vacanțele parlamentare. Mulțimea ingrămădită in împrejurimile gării a aclamat pe președintele. Viena, 3 August.— Principesa Milena din Muntenegru a sosit. D-nul de Rosty, ministrul Austriei in Persia, a murit la Viena. Paris, 3 August.— Numărul răniților in accidentul drumului de fer de la Pere Lachause este de 50, cea mai mare parte in mod ușor. Toți au fost conduși la domiciliul lor. Petersburg 3 August.— S’a constatat in guvernamentul Grodna, de la 10 la 15 Iulie stil vechin, 25 coșuri de holeră, dintre care 12 mortale. Belgrad, 3 August.— Ministrul Austriei d-DU de Thoemmel, a părăsit Belgrad în virtutea unui concediu de zece săptămâni. Londra. 3 August.— Un meeting al partizanilor bimetalismului s’a intrunit la Mansion House sub președenția lordului primar. D-na Balfour a rostit un discurs făcând să reiasă avantagiile bimetalismului, care este superior etalonului de aur din puntul de vedere al stabilității, vulgarizării și înternaționalității. Londra, 3 August.— Prima bancă națională din Psiimingham (Alabam) a încetat plățile și safe de posit add bust Companii din Denver (Colorado), a cerut lichidarea sa. Activul acestor două bănci este cu mult mai mare decât pașirul. CHOLERA Este ceva adevărat din zgomotele răspândite despre izbucnirea cholerei la Brăila ? piarele oficioase declară că nu e cholera ci cholerina care bântue in acea localitate, dar noi ne-am deprins cu desmințirile date de «fiarele guvernamentale cari au ieșit totdeauna de minciună. Când noi spuneam că holera se află in Basarabia lângă frontiera noastră, ele tăgăduiau. Insă până in sfârșit s’a dovedit că aveam noi dreptate. Nu afirmăm că int’adevăr holera bântue in Brăila, dar ceea ce vedem petrecăndu-se ne dă de gândit. Mai mulți brăileni au trecut filele acestea la Sinaia. Alții stau in Bucuresci, nu se intorc din causa unor scrisori îngrijitoare. Se spune chiar despre moartea unor turci și unui căpitan pe vasele din port. La Buzău consiliul comunal a luat disposițiuni pentru facerea taracelor de carantină. Toate acestea ingrijesc pe lume. Ar fi bine ca guvernul să ne arăte adevărata situațiune. Căcă într’adevăr există holera, să stim să ne păzim mai bine; dăcă nu, să ne vedem fiecare de interesele nóstre. "111 el Ni se scrie din Brăila și Giurgiu că de câteva zile au încetat cu desăvârșire cumpărătorile de producte și fân. Nu mima că prețurile au scăzut enorm, dar incă nu se mi caută. Noi credem că acesta este oă tactică a cumpărătorilor ca să poată sili pe vânzători a oferi cu prețuri reduse. De aceia consilieri a nu se grăbi nimeni, căci situatiunea celorl’alte state ne promite asigurarea desfacerii productelor și fânului cu prețuri destul de bune. —o— Primim din Caracal scriea despre moartea d-lui Amza Jianu, representant al județului Romanați in colegiul al douilea de Senat După uă boală grea de vr’uă tre săptămâni, dânsul a decedat alaltă ori lăsând in urmă regretele tuturor cari l’au cunoscut mai de aproape Orașul Caracal perde intr’visul pe unul dintre cei mai oneștî cetățeni, săracii un sprijinitor desinteresat Cu toate că nu a făcut nici uă dată politică pasionată de partid Amza Jianu a fost mai mult de douăsprezece ani representant al Romanaților nu în parlament. Trimitem familiei condoleanțele noastre. D. dr. Felix, șeful serviciului sanitar superior, a plecat la Brăila unde stă vreo două zile pentru a lua măsurile necesare la îmbunătățirea stărei higienice a acelui oraș. —o— D. Iancovescu inspector administrativ, a părăsit capitala ducându-se la Constanța pentru a inspecta administrațiunea acelui județ. S’a decis a se permite facerea de clădiri in zona lui. —o Noul spital comunal „Zorlenți“ din Capitală urmând a fi deschis in curând, d-nii doctori in medicină, cari ar dori să ocupe provisoriu s’au definitiv postul de medic al acelui spital, retrebuit cu cei 400 pe lună direcțiunea generală a serviciului sanitar ’ invită, ca până la 31 iulie să se adreseze cu cerere însoțită de titlurile ce posed și orice alte acte de serviciile anteriore. Eri pe la orele 5 și jum. p. m. s’a înecat in Dâmbovița la Uzina electrică un individ necunoscut in etate ca de 20 ani; cadavrul s’a rădicat și trimis la morga orașului. — o — Eri s'a oficiat la Sinaia un Te-Deum pentru diția onomastică a A. S. R. Principesa Maria. D-na Al. Lahovari a oferit Alteței Sale un buchet enorm. Dupa Te Deum a fost recepție la Castelul Jeleș. Ele au reușit 20 de candidați de bacalaureat dintre 30 examinați in seria a IlI-a. —ii — Un client intălneste pe doctorul său pe bulevardul Academiei. — Sunt forte fericit, doctore, că te-am întâlnit. zise clientul. De câtăva vreme sunt slab și când merg, numai puțin, ostenesc foarte mult. Ce crezi că trebue să iau, doctore ? — Uă trăsură, respinse doctorul. —x — Voința Națională aduce scirea că uă parte din lucrătorii brutarii din Giurgiu s’au pus in grevă. Ele au avut doc la Slatina alegerile suplimentare pentru complectarea a 2 locuri vacante in consiliul județean. S’au ales două membri ai partidului conservator. Consiliul comunal al capitalei, a părăsit ideia facerii Bulevardului in dosul gării, din cauza costului cel mare al exproprierilor ce ar necesita acest bulevard. Primirea steagului albastru la Predeal Discursul d-lui V. A. Urechia Publicându-se, în grabă, cu prea multe erori de tipar discursul d-lul Urechia, Președintele comitetului esecutiv al ligei, ținut la Predeal, la ocasiunea recepțiunei drapelului albastru din Sibiu, ’1 reproducem din nou : „Adincore, prin acest loc a trecut Carol I, acel pilot abil al vasului măreț al națiunei românesci, acel care represintă glorios majestatea ei... (aplause). Acum, in același loc comitetul esecutiv al Ligei pentru unitatea Culturală a națiunei române, primeșce din mâinile d-tră... acest Labarum ce simbolisează însăși majestatea și unitatea națiunei române. (vii aplause). D-tră doriți, ca noi din Ligă să încredințăm acest Labarum sfințit de congresul admirabil românesc, din 11 și 12 Iulie 1893, delegațiunei Universităților române in mijlocul Carpaților, spre conservare și spre a fi purtat in fruntea junimei române, la ori ce ocasiune solemne și festivități naționale, in cari va fi posibilă reîntrunirea a tostrele colorile constituind drapelul național, prin convenirea frățească, ca și astăzi bună oră, a representanților diverselor universități, cari au de a conserva câte o gloriosă fășie din el. (salvă lungă de aplauze). Primiți dar, iubiți studenți ai universităților din Bucuresci și Iași, din mâinile Comitetului executiv acest deposit scump. Numai, primindu’i permiteți-mi a vă spune, cam ce angajament luați asupră-vă .. Nu veți duce acest Labarum la petreceri gălăgiose, gole, nerodnice și fără de scop cultural și național, (aplause). Nu este drapelul acesta acela al unei junime, care ar uita un singur moment, că de la ea națiunea română așteptă tot mai multă cultură, tot mai multă înțelepciune, tot mai mult devotament.(aplause) .ne voi ve urmăm! a scris junimea română de peste munți pe cutele acestui drapel, adresând aceste vorbe nemuritorilor lor conducători ai neamului românesc din ace parte a patriei române, (arată Ardealul). Pe ei dar să-i urmați (aplause lungi). A-î urma pe ei, este a purta acest Labarum de apururea pe calea in care la purtat j.ii’l portă bărbații de la congresul din Sibiu, cale românescă, ințeleptă, statornică, cu scop final conșcient și bine determinat.Asta vom face! Vii aclamațiunil Ca și in mâinele lor, insemneze și in mâinele vostre, acest Labarum, revindicațiunea energică a drepturilor neprescriptibile ale națiunei române, drepturi de a trăi ori și unde fie și sub sceptul strein, cu națiune română, cu deplină individualitate română, (lungă salvă de apă ause). Nu este acesta drapelul desordinei, al anarhiei, al răsboiului civil, cum il califică nămicii noștri, ci este drapelul sub care românul din Ardăl și Banat a invitat la trai cu pace, înfrățire și egală îndreptățire pe tote poparele conlocuitore cu dânsul. (Asia este! Aplause). Da, știți, un loc de răspuns bun, frățesc sălbătăcit nouă au întreprins cei de la Turda, insultând și căutând a ucide pe representanții poporului român, dărămându-le casele. (Rușine! Rușine!) Acesta este svârcoleala omului care more! (ungi aplause). Cu aceste sălbătăcii ei perd procesul lor cu atât mai lesne in fața Europei, care din nou va vide în ce parte este dreptatea și va saluta in drapelul național român curen eul incetărei furtunii, adevăratul simbol al păcei și al culturei europene! (vii aplause). Sus dlar, junime, acest labarum glorios și inalt grăitor, ce primesc! astăzi un sacru deposit! (vii aplause). Ca să stea sus acest drapel, pe tine urcate sus, în templa serena (aplause). Cât mă privesce, en bătrân invățiitor al tău, părinte sufletesc, părinte spiritual iți voi zice ceea ce ziceau mamele spaniole pruncilor lor înainte de 1492. Maurii stăpânea si Iberia. Castilianul singur era liber, cum liberi suntem numai noî, cești din România; el deplângea sórta fraților lui din restul Iberiei și căuta să-i salve.... Mama castiliană, in loc de a merge spre purificare, după naștere, la Biserică, urca vârful unui munte, precum noi stăm aci la Predeal... (aplauze) și ridicând pre iubitul prunc sus, pe brațele sale, îi zicea, arătându-i țăra, din vale „Hijo mio, alia es donde tieres que viviro morir,, Ca mama Casteliană bătrânul tată sufletesc vă strigă: acolo, cu dânșii, aveți de a trăi sau de a muri! (arată Ardălul). (Tunete de aplause, mare emoțiune, urări nesfârșite). Nu este acesta strigătul neințelepciunei, al iredentismului, insulte etero-etnice, în mijlocul oceanului Slavo-german, Românii Ungurii, Grecii nu vor putea trăi decât federându-se sincer și chemând la legătura lor pre Sârbi, Bulgari și Albanezi. Dacă Românii știu să lupte pentru a-și păstra individualitatea lor neștirbită, ei nu înțeleg însă să se substitue, cândva, neamurilor cari azi îi persecută, pentru a’i persecuta la rândul lor. (Bravo ! Așa este ! Aplause !) Federațiunea, iată mântuirea ! Dar dacă orbiți și fanatisați Ungurii n’o înțelegi, cu atât mai rău ! înainte ca poporele cari vor înțelege acesta! (Frenetice aplause). d Să nu se considere aceste declarațiuni ca vorbe gole, ca manifestațiuni sgomotase și nerodnice ale românului. Scre acesta să lucreze cum lucrăză natura, auzit-ați sgomot când ghinda din pământ se despică și transmite sus, tot mai sus stejarul măreț, stufos și adumbritor ? Aplause vii).