Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)
1898-01-14 / nr. 9
UtR EXEMPLAR IO BASIST țț . ANUL sgIVOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE in iiiiu țara 80 lei pe an —pe 0 iunii 15 lei 7 lei 501mm pe 3 luni. Pentru preoți și înv'țiitoriî siltesrî 2A lei pian— In streinfttate 40 lei pt ?’>. • • Pag. [V 5) bani linia ullC.Ulr . patr. HI 2 lei linia. Pag. U 8 lei linia. Ani:141"'°" Fondat în 1857 de C. A. ROSESTI " MIERCURI 14 (26) Decembrie 1898 LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI IN STREIN ATM E anunciurile se prim se lj! PARI 4 d-nu Lorette me C» umăr tiu 5 i.-Havas 3 place de la Bourse, lones 31 bis rue Fa.ub MDutyaafla,— Adam 37 rec de VavSnel iN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Ber•.n, \ionich, •T.íepsi^-Sf,ié5tt»>V (Hamburg, Ber.la'pși d-'útí 11, L. Double Fr auktort. ZURICH Rudolf Mossa. La GENEVA. ; 1» Nassenstein & Mogler.,a JSTRIA; Vieoa, Rud ill Mo- L Seilor- Vi -Dukes, Wollzeiie 6—8 Vieiva, J______I______1 ‘ I . .LJ-gJJ-l«!! 1 ---------!----------------- .........-------------------------------------------------------------------------------------------------------5---------------------------------------------- lllll.lllli». » " , . ; ‘ ................| I , —--------------'“'A“ mandatele al corespondențele privitoare 1st redacție se vor a . FIIVTII i ft V DAOCUI Chitanțele emise; în «M.ele «labnini Bona^ spre a d'^abUe Iresa personal d-luî Tintilă Rosetti 1^11*00101*; 111 11M 17. il. IllfOlH 11 vor purta semnătura d-lui V. Rosetti. A ... ISTORICULUI TRATĂRILOR După cum era de prevăzut, deja a început a se răspândi zgomotele cele mai contradictorii asupra tratărilor urmate între membrii guvernului și gruparea din jurul Drapelului, în ultimele zile ale săptămânei trecute. Spre a nu se acredita uinele versiuni și a se cunosce adevărul, primul ministru a convocat, orl, la 4 ore, majoritățile, în sala Senatului, unde a făcut o expunere complectă a tratărilor urmate în timpul vacanței. Punem sub ochii cititorilor noștri acele declarațiuni, cari, de astă dată, recunoscem și noi că sunt din sorginte oficiosa. Demisia d-lui Djuvara D-nu Djuvara nu a manifestat nici o nemulțumire înainte d’a dimisiona. Cu două zile înainte a mers la palat, ’cu d. Sturdza. In ajun chiar a lucrat cu M. S Regele, căruia i-a supus proectele sale. Apoi fără a fi prevenit pe nimeni, a trimes primului ministru demisia sa, fără a invoca vre-un motiv. Până aci nu fusese nici o divergență între ministrul justiției și colegii săi. Tote ppoectele de legi le-a prelucrat cu scirea celorlalțî miniștri și expunerea de motive a legei reformei magistraturei a lucrat-o împreună cu d. Sturdza. In nici o împrejurare n’a întâlnit pedici din partea colegilor săi. Primul ministru nu-și pute explica demisia decât prin faptul că d. Djuvara, fiind partizan al împăciuirei cu drapeliștii, a demisionat spre a grăbi acea împăciuire Prima gândire a d-lu Sturdza fu d’a încerca Ca ministrul justiției să’și retragă demisia. Văzând că tóte demersurile sale sunt zadarnice, a profitat de împrejurare spri a face noul demersuri di împăciuiri pe lângă d. Aurelian , întâlnirea de Lumicrări ale actualei sesiune legislative. 1 a) budgetul. c b) legea instrucției. c c) legea casei rurale să se voteze și de Senat. p d) legea căilor ferate de interes local. e) modificarea legei minelor. 1 f) legea de expropriere să se voteze și de Cameră. ( g) Să se stabilescă o înțelegere cu privire la art. 7 £ din Constituție. h) Legea județenă să prevadă colegiul unic. 4) Să intre în minister 4 drapeliști. La aceste propuneri, guvernul n’a făcut obiecțiuni, dar a oferit două portofoliunl, acela al d-lui Djuvara , și un altul, pe care ’l va ceda unul din miniștrii actuali. întrunirea de Marți ji Marți s’a ținut o întrunire mai numerosă, la care au luat parte miniștrii, d-nii D. Gianni, C. Nacu, G. Palladi, Aurelian, Lascar, P. Grădișteanu și Missir. D-nii Aurelian a vorbit în mod conciliant. D. Grădișteanu în acelaș mod, D. Lascar însă, a ținut un discurs violent contra d-lui Sturdza în care a reeditat ascusațiunile pe cari i le-a adus în una din întrunirile de la Senat. D-nu Sturdza a răspuns în mod calm și a făcut orecari mici obiecțiuni aprobând în principiu propunerile de principiu ce s’au făcut. Atunci d. Lascar a propus ca d. Sturdza să decidă, împreună cu d. Aurelian I asupra acelor amănunte. Ințelegerea de Joi Joi s’a stabilit înțelegerea cu privire la demersul de făcut pe lângă d. Stătescu. D-nu Sturdza a observat că ar fi mai nemerit a să stabili mai înainte înțelegere cu ceil-lalți liberali, și atunci D. Stătescu va veni de la sine ; densul, dupe cum a spus, doresce numai unirea. Când s’a comunicat a I costa d-lui Stătescu, care , deși fusese invitat nu venise la acel conciliabul, d-sa a spus că așa este, nu doresce I de cât unirea. Discutându-se cestiunea I privitóre la D. Fleva, d. Sturdza n’a ridicat nici o s obiecțiune. Asupra proiectelor de lege I ce să vor aduce în discuție, n’a fost nici o deosebire de vederi și înțelegerea deplină s’a stabilit. , I Când a venit ultima cestiune de resolvat, aceea a - I remanierea cabinetului, D. Aurelian a cerut ministerul domeniilor pentru d-sa, al justiției pentru un amic al său și cel de interne pentru d. Lascar. D-nu Sturdza a făcut obiecțiuni numai în privința i ] ministerului de interne din causa ostilităței manifestate de d. Lascar și a întrebat pe d. Aurelian dacă garanta că d. Lascar pute va lucra în mod sincer și în înțelegere cu ceilalți colegi. D-nu Aurelian a răspuns că crede că da, dar nimeni nu póte garanta pentru altul. Vineri, d. Sturdza a făcut un pas mai mult spre conciliațiune. A oferit trei ministere, pr care ar vrea d. Aurelian, dând chiar pe cel de terie d-lul Lascar dar erau internele. D-nu Aurelian, deși avusese mandat de a resolva aceste cestiuni cu d. Sturdza, a cerut să refere Clubului său cele petrecute și să ceară avisul său. Constituirea de Sâmbătă Sâmbătă pe cînd d. Sturdza se afla în consiliu de miniștri a primit o scrisorre de la d. Aurelian prin care îl spunea că grupul său convocat la 4 ore la Draepelul și că după ce va lua avisul său, îi va aduce răspunsul între 6 și 7 ore seara. La 6 ore a venit d. Aurelian și a declarat că majoritatea a hotărît : 1. că d. Aurelian să ia portofoliul domeniilor, d. Porumbaru pe al justiței și d. Lascarpe al internelor. Acesta este ultimul cuvânt al grupărei. 2. Dintre miniștrii actuali să rămâie d. Cantacuzino la finanțe și d. I. Brătianu la lucrări publice. D-nu Sturdza a observat că d-lor cer cele trei ministere cari au mai un caracter politic, și mult lasă pe celel alte unde se cere o preparație specială, specialități, amicilor săi, ar fi drept să ia și drapeliștl unul din acele ministere și oferă d-lui Lascar pe cel de externe. S’a răspuns că d. Lascar nu ea preparat pentru un asemenea minister. Primul ministru a observat că acei cari vor să conducă afacerile țărei trebue să fie preparați pentru tote ministerele și oferă ocasie d-lui Lascăr o să prepara și pentru diplomație. D-nu Sturdza a mai observat că prin propunerea aurelianiștilor se dispune de s5 ministere, al răsboiului , fiind reservat unui militar, nu-i să lase D-sale dreptul ■ de a dispune decât de două ministere. Astfel fiind, • crede că ar fi mai logic să 1 I formeze d-nn Lascar cabil 1netul. Ruperea tratărilor în fața acestor pretențiuni, vezându-se că este imposibil de a resolva cestiunile de ambițiuni personale, d. Sturdza s’a hotărât a complecta cabinetul prin unul din amicii săi. Decisiunea de Duminică .Duminică, primul ministru s’a adresat mai întâi la d. Nacu, care era desemnat prin posiția ce ocupă în partid. D-nu Nacu a arătat că ocupațiile sale îl împedică să ia portofoliul justiției și a refuzat în mod categoric. D-na Sturdza a rugat atunci pe d. Missir, dar d-sa a observat că relațiunile sale cu gruparea aurelianistă, constitue o legătură de solidaritate care o împedică a intra în minister. In urma acesor refuzuri, primul ministru s’a adresat d-lui Pallade care s’a supus decisiunei partidului. Sara i’a comunicat regelui rezultatul. Luni Luni dimineață d. Pallade a prestat jurământul și la 2 ore s’a citit Corpurilor Legiuitdare decretul de numire al noului ministru de justiție. Intrunirea majorităților După cum am anunțat, membrii majorităței s’au întrunit, era la 4 ore, în localul Senatului. D. prim-ministru a dat sema de tratările urmate cu drapeliști, declarațiuni pe cari le-am resumat mai sus. Apoi d-sa a făcut o comparație între miniștri actuali și cei propuși de gruparea aurelianistă. D. Sturdza a arătat că datoriile către țară trebue să aibă prioritate și să se dea o impulsiune spre a aduce la îndeplinire legile promise, modificarea legei minelor, legea drumurilor de fier de interes privat. Partidul liberal nu trebue să aibă numai o putere negativă, ci să exprime puterea sa de a produce. Terminând exprimă că la finele sesiune, toți liberalii vor fi uniți și vor dispare intrigele personale. D. D Gianni, ca unul din întemeietorii grupului de la Drapelul deplânge direcția ce s’a dat acelei grupări. Vorbind de ultimele tratări cari s’au urrrat, spune că în diua de Boboteză, d. Aurelian a cerut ca înțelegerea să se stabilescă pe idei și legile ce se vor vota să fie opera comună a tuturor liberalilor. Restul pentru d-sa e secundar, puțin însorită cari persane sunt în minister. La aceste cuvinte d. Lascar a răspuns că „ce e secundar pentru d. Aurelian e principal pentru d sa, și ce e principal pentru d. Aurelian este secundar pentru d sa. Gestiunile de principii sunt deci secundare, ceea ce intereseză mai mult pe d. Lascar fiind personele cari vor avea un portofoliu. Când d. Gianni a audit asemenea declarațiuni, a spus că nu mai stă în acea casă și a plecat. Președintele Camerei mai observă că din conciliabulele armate, a constatat că toți recunosc că numai uniți s’ar putea da partidului liberal tăria pe care o avea când era sub conducerea lui Brătianu și Rosetti, dar în același timp fiecare grupare se crede în stare de a săvârși singură, fapte cal cele din trecut. Vorbind, de răspunderea guvernului, D. Gianni spune că nu numai guvernul are o răspundere, dar și parlamentul. Minoritatea scapă de acea răspundere. Noi trebue să ne silim a face ca legile făgăduite să se voteze și acele legi nu vor putea fi combătute de drapeliști. Legea instrucției este părăsită de ei, deorece raportor este d. C. Dumitrescu, membru al acelei grupări. Legea minelor, legea județenă în care speră că se va adopta colegiul unic și că toți vor vota acea lege. Dar chiar dacă altfel s’ar întâmpla ce putem face ? Trebue ore pentru acesta să desființăm partidul. Nu, trebue să pășim înainte. Vorbind de personele cari pretindeau portofoliuri d-sa recunosce că d. Aurelian este un bărbat care are idei liberale și ar fi la locul seu în capul ministerului domenilor. Cari sunt însă concepțiunile d-lui Lascar cu ce reforme s’a presintat ? Ca ministru a adus numai legea prin care se luau expropierile de la jurați. Pate fi o lege bună dar nu este un titlu de glorie pentru un democrat. C. A. Rosetti avea un plan complect de reforme administrative și cu tote acestea fugea de minister, pe când d. Lascar, care n’are acel plan alerga după un portofoliu. Iată deosebirea ce există între bătrânii de er, și tinerii de anii cari vor să facă un noviciat de minister, D. Porumbaru a făcut discursuri frumose, este un bun scriitor și toți credem că are stofa de un bun ministru. Ne-am înșelat. Ce suntem noi vinovați de acesta ? Prin ce se impune d-sa adî ? Dacă vom continua astfel cum ne vor presenta înaintea alegătorilor neavând alta le spune decât: „ne-am jucat d’a ambiții judecați-ne acum“. Iar regele ne va spune : „Mă siliți să guvernez pe când eu aș dori numai să domnesc“. Spre a nu ajunge, aci un singur lucru e de făcut : să mergem înainte. Cei călăuziți numai de interese personale ne va părăsi. Cei conduși de principii ne vor urma. După câteva observații asupra înlocuirii d-lui Djuvara, făcute de d. Epurescu, d. Cociaș arată că nu se pot satisface toți și îndemnă pe representanții națiuneî să dea sprijinul lor guvernului actual, cal până la un nou ordin. Colegiul profesor JU. a avisat imediat pe ministrul instrucției de acest fapt. Berlin 12 Ianuarie. Germania și Creta D. Bulow declară înaintea comisiunei budgetare a Rechstagului că raportul comisiunei de control a fost supus cabinetelor europene de guvernul grec. Grecia va vedea ca controlul financiar să răspundă ca intereselor sale și că viitorul sau depinde de ridicarea creditului. In ceea ce privesc afacerile cretane, interesul Germaniei se mărginesce ca Creta să nu fie obiectul de diferențe între puteri, și a nu deveni causa noilor tulburări în Orient. Germania și afacerea Dreyfus In afacerea Dreyfus guvernul german trebuie să’șe impună reservă. D. Bülow declară formal că n’a existat nici un raport între ex-căpitanul și autoritățile germane. Constată cu satisfacțiune că chestiunea Dreyfus n’a putut provoca tulburări în relațiunile pacifice cari există între germania și Franța. Germania și China Guvernul chinez a satisfăcut tote cererile Germaniei. Masacrarea misionarilor germani a fost complect satisfăcută. Cel mai bun gagin pentru nerepetirea acestor fapte este stabilirea permanentă fixată prin contract a trupelor și a navelor germane în baia Klan Tchau. Luni, d. Sturdza a fos la d. Aurelian cu care a început tratările. La a doua întrevedere , care a avut’o a venit și c Lascar care a stabilit condițiile de înpăciuire. Propunerile aurelianiștilor 1. Să se facă tate demersurile posibile pentru c d. Stătescu să ia o part activă la direcția partidulu fie ca ministru de intern fie ca președinte al Senatului. 2. Unirea să se facă toți liberali și deciși cu Fleva. 8. Să se stabilescă ca I STORICUL Tratările de Vinerî ULTIME TELEGRAME Constantinopol 13 Ianuarie D. Mavrocordat a fost primit după prânzi în audiență de sultan căruia i-a presentat scrisorile sale de acreditare. Dieta Boemiei Praga 11 ianuarie Dieta a adoptat trei doispredecinul provisoriu Germanii ,n’au luat parte la vot. Un comunicat al rectoratului școlii politehnice ordonă închiderea acestui la Ultime Informații ■ rr, fie n D. G. Bengescu ministru la Bruxelles s’a retras, din cariera diplomatică. X Curtea de casație a respins depisiunea curței de apel de a da după lege o parte din niște fraude descoperite de'd.JZotu’la fabrica OpUer ■ pet motivul că fabrica Opller a depus în loc de de marfă ce trebuia confiscată, bani în valoarea ei. " X Consiliul comunal ne putind ține ședință aseară, va ține actî ședință. X La întrunirea de erî a majorităței n’am luat parte d-nii Stătescu, Aurelian, P. Grădișteanu, Lascar. Dintre aurelianiști am observat pe d. M. Petrescu și din grupul d-nului Fleva pe d’. Colonel Obedeanu. X Erî s’a dat prima representațiune a d-nei Nouvina. Artista a fost forte aplaudată și i s’a oferit un splendid buchet. Jocul său scenic a fost mult admirat. M. S. Regina a asistat la acesta representație. X D-na Darclée va mai da încă două representanțiuni în Bucuresci, la 23 Ianuarie : Aida și la 28 Ianuarie Cavaleria Rusticană.