Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-14 / nr. 9

UtR EXEMPLAR IO BASIS­T­ țț­ . ANUL sgIVOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE in iiiiu țara 80 lei pe an —pe 0 iunii 15 lei 7 lei 501mm pe 3 luni. Pent­ru preoți și înv'țiitoriî siltesr­î 2A lei pi­an— In streinfttate 40 lei pt­ ?’>. • • Pag. [V 5­) bani linia ullC.Ul­r . patr. HI 2 lei linia. Pag. U 8 lei linia. An­i:141"'°" Fondat în 1857 de C. A. ROSE­ST­I " MIERCURI 14 (26) Decembrie 1898 LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI IN STREIN ATM E anunciurile se pri­­m se lj! PARI 4 d-nu Lorette me C» umăr tiu 5 i.-Havas 3 place de la Bourse, lones 31 bis rue Fa.ub MDutyaafla,— Adam 37 rec de Va­­vSnel iN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Ber­­•.n, \ionich, •T.íepsi^-Sf,ié5tt»>V (Hamburg, Ber­­.la'pși d-'útí 11, L. Double Fr auktort. ZURICH Rudolf Mossa. La GENEVA. ; 1» Nassenstein & Mogler.,­­a JSTRIA; Vieoa, Rud ill Mo- L Seilor- Vi -Dukes, Wollzeiie 6—8 Vieiva, J______I______1 ‘ I . .LJ-gJJ-l«!! 1 ---------!----------------- .........-------------------------------------------------------------------------------------------------------5---------------------------------------------- lllll.lllli». » " , . ; ‘ ................| I , —--------------'“'A“ mandatele al corespondențele privitoare 1st redacție se vor a­ . FIIVTII i ft V DAOCU­I Chitanțele emise; în «M.ele «lab­nini Bona^ spre a d­'^abUe­­ Iresa personal d-luî Tintilă Rosetti 1^11*00101*;­­ 111 11M 17. il. IllfOlH 11 vor purta semnătura d-lui V. Rosetti. A ... ISTORICUL­U­I TRATĂRILOR După cum era de prevă­zut, deja a început a se răspândi zgomotele cele mai contradictorii asupra trată­rilor urmate între membrii guvernului și gruparea din jurul Drapelului, în ultimele zile ale săptămânei trecute. Spre a nu se acredita ui­nele versiuni și a se cuno­­sce adevărul, primul minis­tru a convocat, orl, la 4 ore, majoritățile, în sala Senatu­lui, unde a făcut o expu­nere complectă a tratărilor urmate în timpul vacanței. Punem sub ochii cititori­lor noștri acele declarațiuni, cari, de astă dată, recunos­­cem și noi că sunt din sor­ginte oficiosa. Demisia d-lui Djuvara D-nu Djuvara nu a ma­nifestat nici o nemulțumire înainte d’a dimisiona. Cu două zile înainte a mers la palat, ’cu d. Sturdza. In a­­jun chiar a lucrat cu M. S Regele, căruia i-a supus proectele sale. Apoi fără a fi prevenit pe nimeni, a trimes primu­lui ministru demisia sa, fără a invoca vre-un motiv. Până aci nu fusese nici o divergență între ministrul justiției și colegii săi. Tote ppoectele de legi le-a pre­lucrat cu scirea celor­l­alțî miniștri și expunerea de motive a legei reformei ma­­gistraturei a lucrat-o împre­ună cu d. Sturdza. In nici o împrejurare n’a întâlnit pedici din partea colegilor săi. Primul ministru nu-și pu­­te explica demisia de­cât prin faptul că d. Djuvara, fiind partizan al împăciuirei cu drapeliștii, a demisionat spre a grăbi acea împăciuire Prima gândire a d-lu Sturdza fu d’a încerca Ca ministrul justiției să’și re­tragă demisia. Văzând că tóte demersu­rile sale sunt zadarnice, a profitat de împrejurare spri a face noul demersuri di împăciuiri pe lângă d. Au­relian­ , întâlnirea de Lumi­crări ale actualei sesiune­ legislative. 1 a) budgetul. c b) legea instrucției. c c) legea casei rurale să­­ se voteze și de Senat. p d) legea căilor ferate de­­ interes local. e) modificarea legei mi­­­­nelor. 1 f) legea de expropriere să se voteze și de Cameră. ( g) Să se stabilescă o în­­­­țelegere cu privire la art. 7 £ din Constituție. h) Legea județenă să pre­vadă colegiul unic. 4) Să intre în minister 4­­ drapeliști. La aceste propuneri, gu­­vernul n’a făcut obiecțiuni,­­ dar a oferit două portofo­­­­liunl, acela al d-lui Djuvara , și un altul, pe care ’l va ceda unul din miniștrii ac­­­­tu­ali. întrunirea de Marți j­i Marți s’a ținut o întruni­­­­re mai numerosă, la care au luat parte miniștrii, d-nii D. Gianni, C. Nacu, G. Pa­­l­ladi, Aurelian, Lascar, P. Grădișteanu și Missir. D-nii Aurelian a vorbit în mod conciliant. D. Gră­dișteanu în acelaș mod, D. Lascar însă, a ținut un discurs violent contra d-lui Sturdza în care a reeditat a­­s­cusațiunile pe cari i le-a adus în una din întrunirile­­ de la Senat. D-nu Sturdza a răspuns­­ în mod calm și a făcut ore­­cari mici obiecțiuni apro­­­­bând în principiu propune­rile de principiu ce s’au fă­cut. Atunci d. Lascar a pro­pus ca d. Sturdza să deci­dă, împreună cu d. Aurelian I asupra acelor amănunte. Ințelegerea de Joi Joi s’a stabilit înțelegerea­­ cu privire la demersul de­­ făcut pe lângă d. Stătescu. D-nu Sturdza a observat că ar fi mai nemerit a să stabili mai înainte înțele­­­­gere cu cei­l-lalți liberali, și­­ atunci D. Stătescu va veni­­ de la sine ; densul, dupe­­ cum a spus, doresce numai­­ unirea. Când s’a comunicat a­ I costa d-lui Stătescu, care , deși fusese invitat nu venise­­ la acel conciliabul, d-sa a spus că așa este, nu doresce I de cât unirea. Discutându-se cestiunea I privitóre la D. Fleva, d. Sturdza n’a ridicat nici o s obiecțiune. Asupra proiectelor de lege I ce să vor aduce în discuție,­­ n’a fost nici o deosebire de­­ vederi și înțelegerea depli­­­­nă s’a stabilit. , I Când a venit ultima ces­­­­­­tiune de resolvat, aceea a - I remanierea cabinetului, D. Aurelian a cerut ministerul­­ domeniilor pentru d-sa, al justiției pentru un amic al său și cel de interne pen­­­­­tru d. Lascar. D-nu Sturdza a făcut o­­biecțiuni numai în­­ privința i ] ministerului de interne din­­ causa ostilităței manifestate de d. Lascar și a întrebat pe d. Aurelian dacă garanta că d. Lascar pute va lucra în mod sincer și în înțelegere cu cei­l­alți co­legi. D-nu Aurelian a răspuns că crede că da, dar nimeni nu póte garanta pentru altul. Vineri, d. Sturdza a făcut un pas mai mult spre con­­ciliațiune. A oferit trei ministere, pr care ar vrea d. Aurelian, dând chiar pe cel de terie d-lul Lascar dar er­au internele. D-nu Aurelian, deși a­­vusese mandat de a resolva aceste cestiuni cu d. Sturd­za, a cerut să refere Clubu­lui său cele petrecute și să ceară avisul său. Const­ituirea de Sâmbătă Sâmbătă pe cînd d. Sturd­za se afla în consiliu de miniștri a primit o scrisorre de la d. Aurelian prin care îl spunea că grupul său convocat la 4 ore la Dra­e­pelul și că după ce va lua avisul său, îi va aduce răspunsul între 6 și 7 ore seara. La 6 ore a venit d. Au­relian și a declarat că m­a­­­­­joritatea a hotărît : 1. că d. Aurelian să ia portofoliul domeniilor, d. Po­­rumbaru pe al justiței și d. Lascar­pe al internelor. Acesta este ultimul cu­­vânt al grupărei. 2. Dintre miniștrii actuali să rămâie d. Cantacuzino la finanțe și d. I. Brătianu la lucrări publice. D-nu Sturdza a observat că d-lor cer cele trei mi­nistere cari au mai un caracter politic, și mult lasă pe cele­l­ alte unde se cere o preparație specială, specia­lități, amicilor săi, ar fi drept să ia și drapelișt­l unul din acele ministere și oferă d-lui Lascar pe cel de­­ externe. S’a răspuns că d. Lascar nu ea preparat pentru un asemenea minister. Primul ministru a obser­vat că acei cari vor să con­ducă afacerile țărei trebue să fie preparați pentru tote ministerele și oferă ocasie d-lui Lascăr o să prepara și pentru diplomație. D-nu Sturdza a mai ob­­­­servat că prin propunerea­­ aurelianiștilor se dispune de s­5 ministere, al răsboiului , fiind reservat unui militar, nu-i să lase D-sale dreptul ■ de a dispune de­cât de­­ două ministere. Ast­fel fiind, • crede că ar fi mai logic să 1 I formeze d-nn Lascar cabi­­l 1­netul. Ruperea tratărilor în fața acestor pretenți­­­­uni, vezându-se că este im­posibil de a resolva cestiu­­nile de ambițiuni personale, d. Sturdza­­ s’a hotărât a complecta cabinetul prin unul din amicii săi. Decisiunea de Duminică .Duminică, primul ministru s’a adresat mai întâi la d. Nacu, care era desemnat prin posiția ce ocupă în partid. D-nu Nacu a arătat că ocupațiile sale îl împedică să ia portofoliul justiției și a refuzat în mod categoric. D-na Sturdza a rugat atunci pe d. Missir, dar d-sa a observat că relațiunile sale cu gruparea aurelianis­­tă, constitue o legătură de solidaritate care o împedică a intra în minister. In urma acesor refuzuri, primul ministru s’a adresat d-lui Pallade care s’a supus decisiunei partidului. Sara i’a comunicat regelui rezul­­tatul. Luni Luni dimineață d. Pallade a prestat jurământul și la 2 ore s’a citit Corpurilor Legiu­­itd­are decretul de numire al noului ministru de justiție. Intrunirea majorităților După cum am anunțat, mem­brii majorităței s’au întrunit, era la 4 ore, în localul Senatului. D. prim-ministru a dat sema de tratările urmate cu drape­­liști­, declarațiuni pe cari le-am resumat mai sus. Apoi d-sa a făcut o comparație între miniștri actuali și cei propuși de grupa­rea aurelianistă. D. Sturdza a arătat că dato­riile către țară trebue să aibă prioritate și să se dea o im­­pulsiune spre a aduce la înde­plinire legile promise, modifica­rea legei minelor, legea drumu­rilor de fier de interes privat. Partidul liberal nu trebue să aibă numai o putere negativă, ci să exprime puterea sa de a produce. Terminând exprimă că la fi­nele sesiune, toți liberalii vor fi uniți și vor dispare intrigele personale. D. D Gianni, ca unul din în­temeietorii grupului de la Dra­pelul deplânge direcția ce s’a dat acelei grupări. Vorbind de ultimele tratări cari s’au urrr­at, spune că în diua de Boboteză, d. Aurelian a cerut ca înțelegerea să se sta­­bilescă pe idei și legile ce se vor vota să fie opera comună a tuturor liberalilor. Restul pen­­tru d-sa e secundar, puțin în­sorită cari persane sunt în mi­nister. La aceste cuvinte d. Lascar a răspuns că „ce e secundar pen­tru d. Aurelian e principal pen­tru d sa, și ce e principal pen­tru d. Aurelian este secundar pentru d sa. Gestiunile de principii sunt deci secundare, ceea­ ce intere­­seză mai mult pe d. Lascar fi­ind personele cari vor avea un portofoliu. Când d. Gianni a audit aseme­nea declarațiuni, a spus că nu mai stă în acea casă și a ple­cat. Președintele Camerei mai ob­servă că din conciliabulele ar­mate, a constatat că toți recu­nosc că numai uniți s’ar putea­­ da partidului liberal tăria pe care o avea când era sub con­ducerea lui Brătianu și Rosetti, dar în același timp fie­care gru­pare se crede în stare de a să­vârși singură, fapte cal cele din trecut. Vorbind, de răspunderea guver­­nului, D. Gianni spune că nu numai guvernul are o răspun­­dere, dar și parlamentul. Mino­ritatea scapă de acea răspundere. Noi trebue să ne silim a face ca legile făgăduite să se voteze­­ și acele legi nu vor putea fi combătute de drapeliști. Legea instrucției este părăsi­tă de ei, de­ore­ce raportor este d. C. Dumitrescu, membru al acelei grupări. Legea minelor, legea județenă în care speră că se va adopta colegiul unic și că toți vor vota acea lege. Dar chiar dacă alt­fel s’ar întâmpla ce putem face ? Trebue ore pentru acesta să desființăm partidul. Nu, trebue să pășim înainte. Vorbind de personele cari pre­tindeau portofoliuri d-sa recu­­nosce că d. Aurelian este un bărbat care are idei liberale și ar fi la locul seu în capul minis­terului domenilor. Cari sunt însă concepțiunile d-lui Lascar cu ce reforme s’a presintat ? Ca ministru a adus numai legea prin care se luau expro­­pierile de la jurați. Pate fi o le­ge bună dar nu este un titlu de glorie pentru un democrat. C. A. Rosetti avea un plan complect de reforme adminis­trative și cu tote acestea fugea de minister, pe când d. Lascar, care n’are acel plan alerga du­pă un portofoliu. Iată deosebi­rea ce există între bătrânii de er, și tinerii de anii cari vor să facă un noviciat de minister, D. Porumbaru­ a făcut discur­suri frumose, este un bun scrii­tor și toți credem că are stofa de un bun ministru. Ne-am în­șelat. Ce suntem noi vinovați de acesta ? Prin ce se impune d-sa adî ? Dacă vom continua ast­fel cum ne vor presenta înaintea alegă­torilor neavând alt­a le spune de­cât: „ne-am jucat d’a ambiții judecați-ne­ acum“. Iar regele ne va spune : „Mă siliți să guvernez pe când eu aș dori numai să domnesc“. Spre a nu ajunge, aci un sin­gur lucru e de făcut : să mer­gem înainte. Cei călăuziți numai de inte­rese personale ne va părăsi. Cei conduși de principii ne vor urma.­­ După câte­va observații asu­pra înlocuirii d-lui Djuvara, fă­cute de d. Epurescu, d. Cociaș arată că nu se pot satisface toți și îndemnă pe representanții națiuneî să dea sprijinul lor guvernului actual, cal până la un nou ordin. Colegiul profesor JU. a avi­­sat imediat pe ministrul in­­strucției de acest fapt. Berlin 12 Ianuarie. Germania și Creta D. Bulow declară înaintea comisiunei budgetare a Re­­chstagului că raportul co­misiunei de control a fost supus cabinetelor europene de guvernul grec. Grecia va vedea ca con­trolul financiar să răspundă ca intereselor sale și că vii­torul sau­ depinde de ridi­carea creditului. In ceea ce privesc­­ afa­cerile cretane, interesul Ger­maniei se mărginesce ca Creta să nu fie obiectul de diferențe în­tre puteri, și a nu deveni causa noilor tul­­burări în Orient. Germania și afacerea Dreyfus In afacerea Dreyfus gu­vernul german trebuie să’șe impună reservă. D. Bü­low declară formal că n’a existat nici un ra­port între ex-căpitanul și autoritățile germane. Constată cu satisfacțiune că chestiunea Dreyfus n’a putut provoca tulburări în relațiunile pacifice cari exis­tă între germania și Franța. Germania și China Guvernul chinez a satis­făcut tote cererile Germa­niei. Masacrarea misionari­lor germani a fost complect satisfăcută. Cel mai bun gagin pen­tru nerepetirea acestor fapte este stabilirea permanentă fixată prin contract a tru­pelor și a navelor germane în baia Klan Tchau. Luni, d. Sturdza a fos la d. Aurelian cu care a în­ceput tratările. La a doua întrevedere , care a avut’o a venit și c Lascar care a stabilit con­dițiile de înpăciuire. Propunerile aurelianiștilor 1. Să se facă tate de­mersurile posibile pentru c d. Stătescu să ia o part activă la direcția partidulu fie ca ministru de intern fie ca președinte al Sena­tului. 2. Unirea să se facă­­ toți liberali și deci­și cu Fleva. 8. Să se stabilescă ca I­ S­TORICUL Tratările de Vinerî ULTIME TELEGRAME Constantinopol 13 Ianuarie D. Mavrocordat a fost primit după prânzi în audi­ență de sultan căruia i-a presentat scrisorile sale de acreditare. Dieta Boemiei Praga 11 ianuarie Dieta a adoptat trei­ doi­spredecinul provisoriu Ger­manii ,n’au luat parte la vot. Un comunicat al rectora­tului școlii politeh­nice or­donă închiderea acestui la Ultime Informații ■ r­r, fi­e­ n D. G. Bengescu ministru la Bruxelles s’a retras, din ca­riera diplomatică. X Curtea de casație a respins depisiunea curței de apel­­ de a da după lege o parte din niște fraude descoperite de'd.JZotu’la fabrica OpUer ■ pet motivul că fa­brica Opller a depus în loc de de marfă ce trebuia confiscată, bani în valoarea ei. " X Consiliul comunal ne pu­tind ține ședință aseară, va ține actî ședință. X La întrunirea de erî a majorităței n’am­ luat parte d-nii Stătescu, Aurelian, P. Grădiș­teanu, Lascar. Dintre aurelianiști am obser­vat pe d. M. Petrescu și din grupul d-nului Fleva pe d’. Colo­nel Obedeanu. X Erî s’a dat prima repre­­sentațiune a d-nei Nouvina. Ar­tista a fost forte aplaudată și i s’a oferit un splendid buchet. Jocul său scenic a fost mult ad­mirat. M. S. Regina a asistat la a­­cesta representație. X D-na Darclée va mai da încă două representanțiuni în Bucuresci, la 23 Ianuarie : Aida și la 28 Ianuarie Cavaleria Rus­ticană.

Next