Românul, iulie 1914 (Anul 44, nr. 62-87)
1914-07-22 / nr. 82
E £ 33S £ S £ Sa Intrunirea sîngenților MED5GIBUȘTI, FARMACIȘTI ȘI VETERINARI ! "înrăsim întrunit un număr de Vre-o 200 de studenți mediciniști, farmaciști și veterinari, spre a discuta neajunsurile ce îi se cre-’ iază printr’o eventuală mobilizare.. Studenții au redactat un meemorium care arată cari sunt cererile lor într’o atare -evantaata*-Jie. Acest memoriu a fost înaintat jo-lor I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștrii și ministru de război și dr. Angelescu, ministrul lucrărilor publice. S’a mai ales două «omisiuni cari să se prezinte celor în drept la Sinaia și la ministerul de război spre a arăta cari sunt cererile studenților. Azi seara, studenții mediciniști, farmaciști și veterinari se vor întruni din nou. •------------OXO------------- ; Vi latriia'm msmbriisr see. Sumst Ern s’art întrunit In sala Tomis 0 parte din membrii secțiunii de mariaj a societăței Svornost. _S’a ales un comitet care să reprezinte ‘interesele societarilor față de fostul comitet, față de Casa mekeriior și față de justiție. întrunirea s’a terminat la orele 11 dimineața. Mea lui ih. Sinitau Eri dimineață a încetat din viață în urma unei scurte și grele suferinzi, George Săndulescu, prefectul poliției Iașilui și unuul dintre cei mai valoroși fruntași ai partidului național-liberasl. Moartea aceasta survenită în împrejurări cu totul neașteptate și tocmai atunci cînd prezența lui Gheorghe Săndulescu era mai necesară, ca ori cînd, la postul ce-l ocupa cu toată autoritatea personalităței sale distinse, a provocat o unanimă părere de rău. Inmormîntarea defunctului se va face Marți la cimitirul „Eternitatea“. -------------—oxo--------------- ^3ámáaÍ«Ílnmáte»ÍiÍÍÍMMSmilgWIMÍWÍ»IWIMMMMMHinBMaTM jtjf Lili! IULIE 1914 I la oră 4 precis I Mare matineu oi foil irtfii «; msK-BUl si Mde I . Ciuli life si dMinea 1-Mi ftm. I l-a parte: Clifl EMA9 II-a parte: PfttLIC-MALLI III-a parte: COMEDII ÜOPIAUE la orele 10 seara ! MARE BAL C >sm0-uL DIH LIHftIA LUNII 21 IULIE 1914 ~ mme MftTINECJ wt shbDUL AHriffish am al MrsmiiM S * L ”al BIIBS|“1 m ml renumit llustonlsf al israel EKTU^ORDmmELE S^LE PRODCICȚIUNI ASILVAT DE FRUMOASA DANSATOARE FANTASTICA CASMO-ORAPH fa n ®*ele © seara PEPA BONAFE și CASELLA DE LA GAITE LIHYOUE DE LA OPERA COMICA Jenny-Pinson „NITTA-JO“ . ess lin repertorii actului ROLAND de la Empire din Londra în extraordinarele sale producțiuni asistat de frumoasa dansatoare fantasticii Perier discor dels Scala In Paris Lffn SIBLE 3. P. M. • In car*® se va produce Sketch intr*un act in Elvira Jeade - E&SN Pi$S?lS DfM PARÎS w®s* juca ELVIÎ1H JEHBÉ romahcil DELfT: ROMÂNII DE PRETUTINDENI» OPRESIA STRĂINĂ ȘI Conflictul austro-slrB ® ma Clawia 3 LUPTĂ CU INSURGENȚII ALBANEZI ! Au avut ei multe de suferit frații noștri din Albania , și cei de sub stăpânirea grecească, adică mulți din Aromânii noștri. Așa, cine nu-și aduce aangoba de faptele petrecute mai acumr câteva luni de zile — acelea Ca asasinarea preotului Batanvace de către oamenii archiepiscopului grec Gherituuios, — și cine mu știe ce n’au îndurat România din Albania în urma asedierii Coritzei. Cu toate acestea Românii din Albania — ca și toți ceilalți romîni, s -au dovedit ea în todes,una de altfel,că au inima bărbată și ea voluntari au apărat și apără Albania de furia insurgenților albanezi. Unii din ei sunt eu căpitanul Gallardi la Valona și au de șef pe Nbsta Tănase, iar alții sunt eu căpitanul Cristescu și locotenentul Bureki și au de șef pe Dumitru Ciufecu. Romînii aceștia au dovedit multă vitejie în lupta cu insurgenții, ultima știre ce ne vine din Alba-nia, ne arată că insurgenții au fost bătuți de trupele de voluntari romîni și albanezi. E adevărat. Românul are șapte vieți.... În ARDEAL m CONGRES aL ÎNVĂȚĂTORILOR ROMÂNI Dacă evenimentele prin care trece azi monarhia Austro-Ungară, se vor mai liniști atunci congresul învățătorilor români din Transilvania și celelalte ținuturi din Ungaria, anunțat pentru ziua de 10 August, se va ține la Arad. Cunoșteam de pe acum programa congresului. • 1) Chemarea Duhului Sfînt în biserica-catedrală. 2) • Deschiderea congresului prin mandatarul comisar mitropolitan. 3) Prezentarea actelor de legitimare (credenționalelor) și constatarea celor de față. 4) Constituirea biuroului prin alegerea a patru secretari (notari) pentru agendele scripturistice și a unei comisiuni compuse din trei membri pentru verificarea procesului verbal împreună cu biroul. 5) După constituire se trece la discutarea și rezolvarea problemelor meritorice, stabilite în punctele următoare : 1. Experiențele cu privire la executarea planului de învățămînt. 2. Chestia manualelor de școală. 3. Modalitatea ținerii examenelor finale. 4. Chestia organului de publicitate pedagogic al învățătorilor pentru întreaga mitropolie. 5. Cursurile de perfecționare a învățătorilor. 6. Activitatea extrașcolară a învățătorilor. 7. Cantinele școlare. 8. Situația materială a învățătorilor. 9. Dorințele relativ la revizuirea dispozițiilor statutelor fondului de pensiune. 10. Chestia organizării învățătorilor confesionali din mitropolie. Sínt aci fără îndoială chestiuni de o deosebită importanță pedagogică pe care le are de discutat congresistii. ga Ele dovedesc fără îndoială, iarpreocuparea românilor din Ardeal, de chestiunile pedagogice contimporane și de progresul pedagogiei de azi. Problemele asupra experiențelor cu privire la executarea planului de învățămînt. Chestiunea manualelor de școală și alte atâtea chestiuni pe care le propune ti discuțiune congresul învățătorilor ce trebuie să se țină în ziua de 10 August la Arad, sunt deosebit de importante și ele formează azi obiectul de discuție al tuturor acelora preocupați de problemele pedagogice. De aceea, în plus, o discutare a acestor probleme din partea Românilor de dincolo de Carpați, aveau numai însemnătatea a ceea ce isvorăște din dovedirea că ei se preocupă intens — aceasta de altfel se știe — de problemele pe care și le punea lumea pedagogică le pretutindeni, dar mai are importanță — sau ar avea, — și prin soluționările pe care Românii din Ardeal ar ști să dea chestiunilor acestora. O împiedicare a acestui congres, — sau chiar o amânare a acesti vst congres din cauza evenimentelor politice internațonale la ordinea zilei, ar însemna fără îndoială și o împiedicare la unei manfestări culturale românești. Dar,în fața fatalității împrejurărilor, toate voințele noastre trebuie să se plece. I. PODARU LONIßLIlNZEIGER! Ziarul german Lokalanzeiger scrie : Guvernul rus a luat măsuri militare în contra Germaniei pe cînd ambasadorul german la Petersburg împreună cu ceilalți diplomați, făceau încă odată încercări de o înțelegere pașnică pe lângă guvernul rus. E nu numai o călcare a drepturilor ginților, dar și o provocare directă îndreptată in contra Germaniei. Rusia vrea războiul să poarte ea responsabilitatea ulterioară acestui războiu. Germania e gata. DEUTSCHETAGESZEITUNG „Deutsche Tageszeitung“ scrie : zburdălnicia rusească și ura ei neîmpăcată ne impune datoria unui războiu teribil fiindcă a nesocotit silințele pașnice ale împăratului. Toți cetățenii să facă un zid de fier în contra dușmanului amenințător. FÜEMDEFIELf10 Oficiosul austriac Premdenblatt, într’un articol de fond cu titlul: „Germania și războiul“ spune între altele următoarele: Trebue să stabilim că adevărata cauză a războiului trebue căutată în atitudinea, dușmănoasă de ani de zile, a Serbiei față de monarhia austro-ungară. Pe de altă parte ceea ce a prilegiuit războiul a fost atentatul de la Sarajevo, în contra arhiducelui Franz Ferdinand. Această situațiune trebue să o tranșeze Austro-Ungaria. In străinătate însă, trebuie să se știe că Germania, în momentul cînd vreun al treilea s’ar amesteca în acest războiu — deși a urmat o politică pacifică, — va veni în ajutorul aliatului ei. Si mai departe. Dacă glasul rațiunei n’a fost auzit, va trebui să fie auzit glasul gloanțelor. NEUE FREIE FRESSE „Neue Freie Presse“ arată că criza prin care trece azi întreaga Europă ar putea fi înlăturată în puține ore dacă s’ar lăsa ca actualul conflict dintre Austro-Ungaria să fie tranșat între beligeranți. De altfel, Anglia, nu vrea să știe de un răsboi contra monarhiei și contra imperiului german. Din punct de vedere diplomatic, cabinetul din St. Petersburg a pierdut răsboiul. Dar, considerațiunile militare au azi însemnătatea. Personalitățile responsabile însă din Vilna și Berlin, trebue să vadă însă dacă cercurile conducătoare militare ale Rusiei nu voesc să se folosească de un joc diplomatic spre a cîștiga timpul pe care-l pierd miniștrii și trimișii prin tratativele și notele lor RE5C WOSY „Reichspost" accentuiază că răsboaiele sunt fapte culturale Răsboiul pe care îl duce acum patria noastră vrea să aducă moralitate în locul imoralităței și garanții pentru niște și ordine. Noi știm că acest răsboi va aduce o renaștere a gîndirii și vieții economice a Austro-Ungariei. NEUES WIENER JOURNAL „Neues Wiener Journal“ se ocupă de comentariile presei asupra conflictului austro-sîrb și arată că ziarele englezești nu arată nici un interes intervenției Rusiei în Balcani. înțelegerea nu e făcută pentru experimente și chiar în Rusia sunt mulți oameni politici contra răsboiului. WIENER EXTERS&ATT Ii „Wiener Extrablatt“ se accentuiază asupra faptului că actualul conflict între Austro-Ungaria și Serbia nu interesează pe nimeni alții decit statele în conflict, că pacea Europei e dorita, atunci Rusia trebue să accepte acest punct de vedere. LE JOURNAL D£3 BUfeKittCS Sub titlul „Ce ar fi trebuit să se facă“, Le Journal des Balkans“ scrie : Furtuna devine din ce in ca mai amenințătoare. Cu toate acestea, în fața deslănțuirii acestei furtuni nu s’a auzit, în toată peninsula balcanică decu aluziuni vagi referitoare la tratatul din București Era prea puțin. Nu este chestiunea să se ape disposițiunile materiale ale tratatului. Dar, în fața amenințării colosului străin, balcanicii ar fi trebuit să se prezinte uniți și să meargă alături spre glorie. Iată care ar fi fost unirea politică ce ar fi trebuit să o facă statele balcanice. In locul ei nu vezi de aceea a alipirii statelor mici pe lingă un mare vecin. ------------oko------------Va fi: CE SPON ZIARELE : LOKALAff ZEIGER, DEUTS CHS TAGESZEITUNG, FREMDENBLATT, NEUE FREIE PRESSE REäCHPÖST, íf EOÉS WIENER JO.CJfS* NAL, WIENER EXTRABLATT Sl LE JOUR UAL DES BALKANS. Saturi vacMtte bursieri pentru T’entin anul școlar 1914—191 c sunt vacante următoarele locuri de burse la școalele comerciale superioare: La școala superioară comercială din București sunt vacante 4 locuri de burse; la școala comercială superioară din Craiova sunt vacante 5 locuri de burse; la școala comercială superioară din Galați sunt vacante 5 locuri de burse și la școala comercială superioară din Iași sunt vacante 8 locuri de burse. Cererile de înscriere pentru burse se vor adresa direcțiunilor școlilor respective până la 8 Septembrie inclusiv a. e. Candidații trebuie să fie înscriși la școală. Ei vor trebui să prezinte un certificat de pauperitate liberal de comuna unde domiciliază părinții și adeverit de perceptor după cuprinsul rolurilor de contribuțiune. Pentru candidații care locuesc în oraș, certificatul de pauperitate va avea și viza administrațiunei financiare. Concursul se va ține între 8—15 Septembrie c., și va consta din o probă orală asupra a trei materii alese de conferința profesorală afară de caligrafie la care va fi numai o probă scrisă. -xx- rinalisle chemate LA ALEGEREA LOCURILOR in invAtAmAntul mun.L Următoarele normaliste sunt chemate la ministrul instrucțiunei publice, pe ziua de 25 Iulie i c„ spre a-și alege locuri în învățămintul primar urban : Tomescu Aurora, Pop Florica, Scarlat Eugenia, Gologan Eug, Iacobescu Florica, Stoianovici Aspa sia, Avereseu Elena, Butoiu Maria. Bărbulescu Elena, Slăvescu Letiția, Manolescu EL, Procopiescu Aurora, Munteanu Virginia, Manoliu Eugenia, Popescu Lucia, Alecu Natalii, Bălan Elvira, Iacob Maria, Ghițulescu Ecaterina, Negoițescu Alexandrina, Nicolau Eglantina, Georgescu Sevasta, Huidovici Victoria, Iluțescu Cecilia, Cosmescu Cornelia, Săndulescu Eliza, Ioan C. Adela, Anastasia Elena, Alexandrescu Ecaterina, Bucur Rada, Constantinescu Aristia, Hasnaș Lucreția, Stănculescu Eugenia, Costache Elena, Frolea Ecaterina, Apostoiescu Domnica Constantinescu Alexandrina Cristieu Maria, Marinescu Alexandrina, Nicolaescu Pilofteia ,Teodorescu Zoe, Mihăescu Stana, Șerbănescu Ecatertina, Angliei, Polixenia, Costache Zoe. -----------------------------OXO --------------- BIBLIOGRAFIP A apărut: Discursul d-lui D. Suerdescu, deputat al colegiului I de Romanați, rostit în ședința camerei de la 19 Aprilie 1914, în discuția generală a propunerii de revizuire a Constituției. ~——------------- Societatea Ma Răniților“ Din inițiativa unui grup de doamne și domni din Capitală s’a îmtempreiat societatea „Mama Răniților“, cu scopul de a înființa ateliere im cari să se fluareze pansamente și rufărie pentru armată. Aceste ateliere vor fi răspândite prin toate teartierele Capitalei și eventual în țara întreagă. In ateliere vor lucra doamne și domnișoare sub conducerea comittetelor respective. In acest sseris se va lansa un apel către rotonncele de pretutindeni. Sediul acestei societăți până la noi dispozițiuni este Sa str. Morilor 14, telefon 57/13. Toate doamnele și domnișoarele, în special absolventele și elevele externatelor și tiporiilor proifesioniale diin Capitală, oairi, doresc că conlucreze la această acțiune, născută din simțăminte de patriotism curat, in negura evenimentelor ce se prepară inn jurul seriipei noastre țări, sunt rugate să urmnează adesiunea în scris, semnând deslușit și dîndune adresa clară și exactă. Atelierele vor avea ca sediu școlile primare și externatele unde vor fi depozitate și produsele atelierelor. ______________ A se citi în pagina IV: îmbbute să se faci vechizpe pentru armată iStițil 5» DE LA DACIA Partidul social-democrat a ținut ori o întrunire publică în sala Dacia pentru a protesta contra războiului. Prezidează d. D. MARINESCU care spune : Dorința întregei țări românești este pacea. Jos războiul! O ceată de inconștienți ('?!) se întrunesc pentru a cere război. Datoria noastră este să ne afirmăm dorința, alături de întregul popor românesc și dorința noastră este pacea. D-sa aduce la cunoștința muncitorilor asasinarea lui J. James, aducînd prinosul de recunoștință aceluia care a luptat pentru menținerea păcei. Termină strigînd: „Trăiască memoria lui Jaures!* D. dr. CALM e și d-sa contra războiului, contra șovinismului burghez care duce la prăpastie popoarele. Cauza nenorocirilor (e vorba de război) e naționalismul care bîntie de vre-o doi ani Europa. Noi ca popor mic, nu putem porni un război care va aduce desființarea noastră. Trebue să păstrăm cea mai deplină neutralitate. Cere greva generală pentru împiedicarea războiului. D. ALEX. CONSTANTINESCU, se întreabă care e rostul răsboiului, cari sunt cauzele cari îl determină ? Găsește cu greu următorul răspuns: Austria în concubinaj cu Rusia vrea să pună mina pe Balcani. SA stringă, în ghiarele ei popoarele mici, răpindu-le independența pentru care se luptă. Acțiunea socialistă, spune în altă ordine de idei oratorul, este marea întrebare a capitalismului modern. Și interesele acestor capitaliști sunt consecințele răsboiului D. I. SION. Face constatarea că pacea e periclitată că răsboiul bate la ușă, răsboi cu caracter internațional pe care muncitorii de pretutindeni trebue să-l împiedice. Termină strigînd:» Jos răsboiul ! Jos oligarhia română ! D. G. CRISTESCU. Constată că momentele prin care trecem sunt momente grele. Crede că ajungem spre „un sfîrșit final“ tragic, spre un carnaj. Răsboiul e o cucuvae care cobește a moarte. D. Marinescu dă citire unei monțiuni după care întrunirea se ridică la orele 12 și jumătate. + >---■ -*-• - JCS1**11 *—* j in ........Mn'Witt-JWgf VIATA SOCIALA Asigurarea mesiriașiiei și nuncitorilor in cazuri de boală ESTE ÎNTOCMITĂ PE PRINCIPIUL RECIPROCITĂȚII GENERALE CARE NU SE POATE REALIZA DECÂT PRIN OBLIGATIVITATE Se știe că legea actuală a asigurărilor muncitorești a fost efectul unei largi prevederi sociale a Statului, care, în fața unei situațiuni deplorabile a unei întregi pături sociale, a fost silit să intervie cu o legiferare obligatorie. Expresența făcută cu prima lege, ca și constatările făcute în mod prealabil, au determinat pe legiuitori să se hotărască a elabora o lege cu caracter obligatoriu și general pentru toți meseriașii. Actuala lege a meseriilor, este, în unele părți, o reeditare a vechei legi, dar ceea ce face ca ea să difere de cea dinții, sunt principiile democratice, în spiritul cărora a luat ființă această lege, prevăzând asigurarea meseriașilor pentru cazuri de invaliditate, bătrânețe și accidente, cum și prin faptul că se referă la toți lucrătorii, indiferent dacă aceștia lucrează în fabrică sau în mici ateliere, obligînd pe fiecare să se asigure pentru orice eventuale nenorociri, atît de inerente muncei. Mulți au obiectat că această lege din pricina obligativității, are un caracter de oprimare pentru clasa muncitorească, și că constitue un impozit indirect deghizat, aruncat în spinarea bieților meseriași. î. »■ Or, lucrul nu este așa căci în primul rînd, legea meseriilor n’a fost întocmită cu scopul de a aduce vre-un venit Statului, care nu numai că nu profită cu nimic de pe urma cotizațiunilor meseriașilor, dar chiar el însuși contribue din fondurile sale, la asigurarea meseriașilor pentru invaliditate sau bătrînețe; _ fondul strîns din cotizațiuni, nu intră în averea statului, — după cum cu rea credință caută să se afirme de unii — ei constitue averea tuturor meseriașilor care însă, spre o mai mare siguranță și prevedere trebue neapărat administrată de către stat. Din capul locului, deci, obiecțiunea că această lege ar fi un impozit pentru meseriași, trebue înlăturată. Dacă statul a luat hotărîrea să impue tuturor meseriașilor obligația de a se asigura, n’a făcut-o decit numai cu scopul de a îmbunătăți starea nenorocită a unei întregi clase a populațiunei sale, căci e lucru știut că prosperarea unui stat atârnă foarte mult de condițiunile bune sau rele în cari trăesc massele. Or, e lucru recunoscut, o asigurare care să dea roade folositoare nu poate să ființeze <Tecit în baza principiilor de reciprocitate. Cum se poate determina mai bine această reciprocitate? In cazul de față, atunci cînd statul și-a luat răspunderea de-a asigura pe meseriași, deci implicit și-a asumat și obligația de a-i ajutora, trebuia absolut să se gândească la mijloacele prin care sa facă această reciprocitate cît mai perfectă și cit mai generală, și atunci statul tremuind să conteze pe baze sigure a recurs la obligaivitate. Se vede destul de lămurit că această obligativitate n’are un caracter oprimant, ci numai un caracter preventiv și foarte bine ra tionat, căci atuunci cînd Statul însuși își ia obligația de a ajutora pe meseriași, în mod logic și echitabil urmaeză ca și aceștia să aibă față de stat, exclusiv numai spre folosul lor, aceeași obligațiune. Pentru a demonstra mai bine, necesitatea acestei obligativități, n’avem decît să luăm în considerație, operațiunile ce le face, în special, casa de boală, de pe lingă casa centrală a meseriilor. Această cată acordă zilnic ajutoare, pentru cazurile de boală, meseriașilor între 15.000—20.000 lei. Această sumă reprezintă 120.000 lei săptămînal; numărul meseriașilor cari cotizează cotizația cea mai obișnuită este cea de clasa V, 10 bani săptămînal), se ridică, aproximativ la 200.000, ar rezulta deci că suma ajutoarelor acordate s’ar acoperi perfect prin suma cotizațiunilor, stabilindu-se o bună balanță. Deci pentru ca operațiunile financiare ale Cassei de boală, să fie ferite de orice deficit, care nu ar putea rezulta decit din neplata la vremea cotizațiunilor, obligativitatea se impune, căci numai «tripla ei aplicare poate da rezultatele dorite. In numărul de mîine ne vom ocupa de felul ajutoarelor ce se acordă asiguraților în cazuri boală, cum și de modul cum eH se acordă. M. R SL