Românul, iunie 1915 (Anul 46, nr. 388-417)
1915-06-11 / nr. 398
nu numau RELUAREA LEMBERGULUI Importanța acestei victorii Pe frontul francez și pe cel italian Un comunicat oficial din Viena anunță că Lembergul a fost reluat din mîinile Rușilor, cu toată opunerea crâncenă a armatelor rusești. Importanța acestei victorii austro-germane, residă mai ales în făptui că ea e rezultatul unei lungi acțiuni militare, condusă cu multă iscusință. întrebările care se pun astăzi sunt: Ce vor face Rușii, în restul Galiției ce le-a mai ramas, care va fi acțiunea lui Hindemburg în sectoarele nordice ale frontului oriental și ce repercusiune va avea reluarea Lembergului asupra fronturilor din Franța și Italia. La aceste probleme zilele ce vin ne vor da un început de indicațiune. * In ce privește frontul occidental, Francezii anunță succese la Arras, Souchez și pe malurile rîului Fecht, în Lorena. Germanii, anunță însă, că au respins numeroase atacuri franceze la Arras, Luneville, Alousa și pe rîul Fecht. Oricum, situația nu este avansată în favoarea nici unuia din beligeranți. * * * * Pe frontul italian, lupte de graniță. INFORMAȚIUNI * In jurul raportului anual al comitetului „Asociației Latine“, unele ziare au publicat între alte semnături și pe acela al-lui Ion I. C. Brătianu. Cel puțin în ce privește semnătură primului ministru, ne credem autorizați să afirmăm ca d-sa nu a semnat și nici n a autorizat pe nimeni să-l semneze. Lucrul era de altfel bine înțeles pentru oricine, în afară de acei cari au săvirșit acest fapt, pe care-l lăsăm altora să-l califice. * Un consiliu de miniștri s’a ținut azi după amiază la d. prim ministru I. I. C. Brătianu. La acest consiliu au participat, și președinții Corpurilor legiuitoare. * Parlamentarii conservatori au fost convocați după cum anunță „Epoca“ la o consfătuire acasă la d. Ion Lahovary pentru Vineri la ora 4 p. m. — o — * D-na Eliza I. I. C. Brătianu, împreună cu d. I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, au fost la Cimpina unde au vizitat filiala „Crucea Roșie". — o — * Halil Bey, președintele Camerei otomane, a sosit ori dimineața la Bucurști, venind din Viena și Berlin,—și a plecat în aceiași zi la Constantinopol prin Giurgiu. * Casele de împrumut pe gaj, ale industriașilor și agricultorilor au început să funcționeze aproape în toate județele. Aceste case vor acorda agricultorilor și împrumuturi pentru a-și construi hambare și magazii în vederea recoltei noi. * Am publicat la timp dezbaterile procesului intentat d-nei Teodora Cazavilan, proprietara ziarului „Universul", de către d-nii Virgil Dărăscu și Stelian Popescu, Sentința, urma să se pronunțe pe ziua de azi. Tribunalul a aminait însă această pronunțare pentru azi. * Consiliul comunal al Capitalei a fost convocat pentru azi la ora 5 p. m. * D. A. Vichy, secretar de legație cl. III pe lingă legaiunea României din Roma, a fost mutat în aceiași calitate, la Viena, în locul d-lui Telemac, pus în disponibilitate. * D. Dim. Georgescu, consul general, a fost detașat provizoriu pe lingă legația Romîniei la Sofia. * D. George Diamandy, directorul general al teatrelor, a inspectat teatrele de varietăți din Capitală. * Primăria Capitalei a dispus închiderea Cinematografului „Vlaicu’1 din B-dul Elisabeta. *D. Em. Pitișteanu, consul al României la Monastir, se află în Capitală. * D. Constantin Eftianie, învățător, va fi transferat pe ziua de 1 Septembrie a. c. de la școala ,Brănășești-Tecuci, la școala Soveja Putna. * Doctorul în medicină Abramovici Antă] sau Ancei, precum și studentul în farmacie Moise Sarghitz, sunt rugați a-șî comunici de urgentă adresa ministerului de războiu (dirctia 6-a sanitară) Str Știrbey-Vodă. * In vedere că pentru moment Primăria nu a primit un nou stoc de zahăr la depozitul său, se facea cunoscut că pînă Luni 16 Iunie curent, orice vînzare de zahăr este suspendată. Această suspendare se hotărește și în interes de a se organiza distri impunea în mod cu totul satisfacător pentru public. * Er a avut loc la Palatul Regal adunarea generală a soc. „Principesa Maria“. Adunarea a fost prezidată de M. S. Regina. Maria. D-na Ana D. Furnică a citit darea de seamă asupra mersului societății. * Vineri 12 Iunie, orele 3 d. a., se va deschide în Palatul Ateneului, expoziția școalei de sericicultură și țesătorie de sub patronajul M. S. Regina Maria. * In zilele de 21 și 22 Iunie, va avea loc congresul directorilor de școli normale din țară. * Epidemiile în Capitală. — Pe ziua de 23 Mai c. au rămas în Capitală următoarele epidemii: 88 cazuri scarlatină, 40 diftene, 5 febră tifoidă și 1 caz variolă. * La Burdujeni s’a înregistrat un caz de tifos exantematic. Cele 4 cazuri din comuna Vardarile (Caliacra) s’au vindecat. * In cursul lunei Mai s’au înregistrat în tară 105 cazuri de pestă porcină cu 50 cazuri mortale. Deasemenea s-a a înregistrat 22 cazuri de duzină la cabalinele din județul Constanța. * D. Maxim Adamescu, a fost numit controlor fiscal cl. IlI-a, pe lângă administrația financiară Bacău. * D. Matei Luncezeanu, a fost numit agent de constatare cl. IlI-a, la Constanța, în locul d-lui Ilie Nicolae, demisionat. v Veterinarii sub-locotenentî și elevi Brîncoveanu D. Marin și Teodorescu St. Iancu, dlin institutul medico-militar „Medicul general de divizie Carol Davila“ cari se află însumați primul la reg. 3 roșiorî și cel de al II-lea la reg. 5 roșiori „împăratul Nicolae II“, au fost înaintate la gradul de veterinar locotenent și repartizat la divizionul de munte de 36 mm. și în reg. 3 călărași. * Adunarea generală a societăței pentru profilaxia tuberculozei va avea loc Duminică 14 Iunie c., orele 10 și jum. a. m. precis, în Amfiteatrul Clinicei Demnnite Sifiligrafice de la Spitalul Colțea, la ordinea zilei fiind: 1) Cuvîntarea d-lui Președinte; 2) Darea de seamă anuală a d-lui Secretar general; 3) Darea de seamă anuală a d-lui Casier; 4) Reînoirea a patru d-ni membrii din Consiliul de Administrație. * Aseară la sediul societăței Generala a funcționarilor comerciali a avut loc o ședință extraordinară in care s’a discutat în special închiderea magazinelor la ora 8 seara. A apărut „Figuri contimporane din Romînia“ (co’ala 8, anul VI). A apărut „Revista cercului de studii al partidului conservator“ (Anul II No. 17). Viena, 9 Iunie.—Trupele aliate au reușit să cucerească pozițiunile înaintate ale inamicului la Vest și la NordVest de Lemberg. (Corr.). *a Viena 229 ora 7:55. Depeșă urgentă. Azi după amiazi a doua armată a cucerit Lembergul după o luptă foarte crâncenă. Kerr. Bureau. Berlin, 10 Iunie. — Luptele la nord și la vest de Lemberg continuă. La vest de Zolkiew rușii au fost siliți astă noapte să se retragă din pozițiunea lor. Petrograd, 10 Iunie. — Comunicat oficial din 21 Iunie. — In regiunea Savli, nici o schimbare importantă n’a avut loc. La 19 și 20 Iunie lupte din ce în ce mai crîncene au avut loc pe apa Ringova, unde am progresat ușor. Pe frontul Nare ului, forțe germane puțin importante, apărate printr-un foc de artilerie au îndreat o ofensivă sterilă între apele Omulov și Ormuz. Pe stângă Vistulei, la revărsatul zilei din 20, inimicul a trecut la ofensivă în coloane izolate pe frontul sud al apei Pilită. După o luptă scurtă a fost respins pierzînd citeva sute de prizonieri. Pe frontul Tanevului focul artileriei inamice a fost oprit. Inamicul continuă în regiunea Bavariskaia ofensiva lui. In noaptea de 20 trupele noastre s’au retras din regiunea lacurilor Gorodok înspre pozițiunile din Lemberg. Inimicul a dat atunci atacuri sterile între Nicolaiev și Jidaceff în cursul cărora a fost respins din satele Demenka și Lresna suferind pierderi importante. Pe restul frontului din Galiția și Bucovina, cu toate luptele îndîrjite cari continuă în cîteva sectoare, inimicul n’a zbutit nicăeri să înainteze. (Westnik). * Viena 10 Iunie. — Comunicat oficial din 22/6. — Luptele mai continuă lingă Lemberg. Pozițiunea de apărare a rușilor la sudul orașului a fost străpunsă ori de trupele noastre la vest de Dörnfeld. Trecătorile peste rîul Szcerek au fost cucerite în mai multe puncte. Diferite lucrări de întăriri, pe frontul de vest și de nord-est dintre trupele de rezervă din Viena au arătat o mare vitejie. Trupele germane au cucerit prin asalt înălțimile situate la vest de Kulikow, respingînd toate atacurile rușilor, cu perderi mari pentru ei. La sudul fluviului Nistru, situația e neschimbată. Trupele generalului Pflanzer au respins și ele toate atacurile rușilor cu perderi mari pentru dușman. Pe Tanev, în Polonia, situația e neschimbată. Viena, 10 iunie. — „Corespondentul Wilhelm” află că împăratul german a trimis azi, spre seară o telegramă de felicitare arhiducelui Frederic comandantul armatei austro-ungare, cu prilejul ocupărea Lembergului înștiințîndu-l că l-a numit feldmareșal prusia, (Korr. Bureau. greutățile cuceririi LEMBERGULUI — STAREA POPULAȚIUNEI RUSE — Petrograd, 70 Iunie. — Energia cu care poporul Vus sprijină pregătirile guvernului în vederea operațiunilor militare din viitor e cea mai bună dezmințire față de părerea presei dușmane care pretinde că cursul evenimentelor din Galiția ar fi pricinuit un sentment de îngrijorare în imperiul rusesc. Cea dîntîi cea mai penibilă impresiune a înfrîngerei a fost repede stăpînită; nu se vede nicăori descurajare. Toată lumea înțelege că armata rusească, fără să piardă din vdere ținta ei cea mai de seamă, fiind incapabilă de a opune în Galiția trupe în număr egal trupelor dușmane, care sun acum 4 milioane, nu trebue să primească lupta care îi e impusă în niște împrejurări extrem de defavorabile. Retragerea trupelor rusești din pozițiunile din Lemberg nu a pricinuit impresiunea așteptată de dușman. Autoritățile militare nu au ascuns că pozițiunile din Lemberg nu puteau fi apărate mult timp totuși, e sigur că dușmanul care va cuceri Lemburgul îl va plăti scump. Dușmanul a fost silit să întărească în mod considerabil forțele sale care luptă în contra Lembergului. Spre a putea urmări operațiunile sale ulterioare bazate pe calea ferată Iaroslav-Lubaczmv-Rawaruska-Lemberg, dușmanul trebue să cucerească Rawaruska după ce va ocupa Lemberg. Plecarea instituțiunilor militare și administrative din Lemberg s’a făcut într’o ordine perfectă. Cercurile militare spun că după căderea Lembergului, frontul din Galiția nu va pierde din valoarea sa pentru armata rusească; luptele vor mai continua mult timp acolo. (Westnik), î RUȘII IN CAUCAZ Comunicat al cartierului general turc din 9 Iunie. Pe frontul Caucazului rușii în timpul retragerei lor au masacrat copile, copii, bătrîni și au dus cu el cea mai mare parte a fetelor și femeilor. (Depeșa comunicată de Legațiunea turcă). Adunarea generala dela ciutul conservator Membrii din București ai partidului tinerilor conservatori de sub șefia, d-lui Ion Lahovari, s’au întrunit, ori în adunare generală la clubul conservator. Au vorbit d-nii Ion Lahovari, Mișu Cantacuzino și Nicu Filipescu. Adunarea a fost convocată ca să se consacre șefia d-lui Ion Lahovari, desemnîndu-se cu acest prilej pe d. Nicu Filipescu ca președinte al clubului din București. Formula consacrăria d-lui Ion Lahovari a fost dată în următoarea „moțiune“, pe care a propus-o d. Mișu Cantacuzino. MOȚIUNE — „Membrii clubui conservator din București întruniți astăzi 9 iunie 1915, în baza convocărei Președintelui clubului, d. Ioan Lahovari, ascultînd expunerea ce nu s’a făcut asupra situațiunea partidului și împrejurărilor cari au provocat această situațiune, aprobînd cu desăvîrșire orientarea politicei noastre externe astfel cum au format-o atît comitetele consultativ și executiv precum și imensa majoritate a partidului declarăm că aderăm fără restricțiune la hotărîrile luate de acele comitete singurele organe cari după statutele noastre au cădere a se pronunța asupra direcțiuneî partidului. „Recunoaștem prin urmare ca șef al partidului pe d. Ion Lahovari, desemnat de către comitetul executiv prin deciziunea luată în ședința din 18 Mai 1915“. •------------pool--------------- yicțumea franței — COMENTARIILE ZIARELOR GERMANE ȘI ENGLEZE — Lion, 10 Iunie. — In „Berliner Tageblatt“ din 17 iunie, maiorul Moshat vorbind de sforțarea făcută de trupele franceze, în timp ce trupele ruse rezistă la atacul germanilor în Galiția vede o dovadă de conesiune și de disciplină. El recunoaște, că atacurile franceze au fost duse cu energie și la momentul oportun; el remarcă în particular că artileria noastră, e foarte activă și dispune de o mare cantitate de munițiuni. Aceasta e impresiunea, spune el, ce o prezintă întreg frontul francez al cărui foc nu încetează decit atunci cînd trebue, să fie concentrat pe un punct special. Pentru a face cunoscut englezilor, măreția serviciilor făcute de Franța cauzei aliaților, Times începe o serie de articole în care rezumă ceea ce Franța a făcut mai întîî pentru a înlătura războiul și apoi pentru a opri frontul invaziei germane. ORA 4 Succese franceze la Arras, Sonchez, Mensa Paris, 10 Iunie. — Comunicat a de noi pe malul de vest al canaluficial din 21, ora 15. — In sectorul de la nord de Arras, am realizat noi progrese. In spre Sonchez am cucerit mai multe tranșee și ne-am apropiat de partea de nord-vest a satului. Lupta de artilerie a ținut toată noaptea. Lângă Dampierre, la vest de Péronne, atacuri inamice precedate de explozia a trei mine, au fost oprite scurt de focul bateriilor și infanteriei noastre. La Haute de Meuse, în sectorul tranșeei Calonne, am menținut toate câștigurile realizate ori cu tot contraatacul de o mare violentă la ora 4 dimineața. In Lorena, lingă Reillon, am continuat înaintarea noastră cu suedes. întreaga linie întîi a dușmanului a fost cucerită de noi pe un front de 1300 m. La finele zilei o puternică coloană inimică a încercat să contraatace, dar a fost împrăștiată. Recunoașterile noastre au ajuns pină lingă Chazelles, Gondrexon, Les Remabois, schimbul părăsind terenul de luptă. Toate tranșeele germane cucerite, sunt pline de cadavre. Am făcut vre-o 20 prizonieri. In regiunea vîrfului Col du Bonhomme, am luat prin asalt botul de deal estic de la Calvarul Bonhomme, progresăm pe coasta vecină. In valea apei Fecht, înaintăm mereu. Am trecut dincolo de cimitirul din Metaeral. O luptă corp la corp are loc spre vest, unde câștigăm asemenea teren, făcind 150 prizonieri dintre care 4 ofițeri și 11 subofițeri. (Havas). ATACURI FRANCEZE RESPINSE Berlin, 10 iunie. Atacurile inamice contra trei ferme ocupate lui la nord-vest de Dixmunde au fost respinse. La nord de Arras au avut loc și Azi în special numai lupte de artilerie. Atacuri franceze contra Labyrinth la sud de Neuville au fost respinse la miezul noptei. In Champagne la vest de Perthes am înaintat cu pozițiunile noastre după explozii executate cu succes. Pe înălțimile Meusei luptele cu baioneta au mai durat peste zi. A zi de dimineață pe la orele 3 am înaintat spre contraatac luînd din tranșeele noastre pe inamic, care le ocupase. Cu această ocazie am făcut 130 prizonieri. Un mic atac inamic la Marcheville a fost respins cu ușurință. La est de Lunéville lingă Levntroy, s’au dezvoltat lupte noul de avantpostun. In Vosgi am mutat pozițiunile noastre astă noapte în mod metodic și fără a fi urmărit de inamic pe malul de est al rîului Fecht la est de Sondernach. La Hilfenfust inamicul a suferit cu ocazia atacurilor reînoite grave pierderi. Aviatorii noștrii au bombardat portul aerian Corcelles la est de Reims. Bombe inamice aruncate pe Brugge și Ostanda nu au cauzat nici o pagubă militară. țsport«*#Hit« in**, 19;9 y atacuri italiene respinse la flava Viena 10 Iunie: Pe teatrul italian, lingă Plava, am respins din nou cîteva atacuri dușmane. Un aviator italian a aruncat, dar fără succes, bombe asupra Gorice-ului. Italienii trag multe munițiuni de artilerie, de altfel, atitudinea lor e pasivă. (Kor. Bur.) --------0X0-------Francezii au luat I Hetzerul — GERMANII AU BOMBARDAT DUNKERQUE — — Prin telegrafia fără fir — Paris 10 Iunie. — Dunkerque a primit 14 obuze trase de un tun ce bate la distanțe mari. Câțiva civili au fost uciși. Belgienii au luat o tranșee germană. Escadrilele franceze au bombardat parcuri de aviație ale inamicului, au incendiat 4 hangare, au atins două avioane și un balon captiv. In sectorul Arras, atacurile germane au fost toate respinse în afară de cele de la sud de Souchez unde germanii au reușit să reia o tranșee germană. La vest de Argonne, un violent atac german a făcut ca prima linie germană să se retragă. Un contraatac i-a făcut pe francezi să se ia toate pozițiunile lor. Pe înălțimile de la Meusa în sectorul tranșeel Colonnne, francezii au luat noui tranșee. In Lorena francezii au ocupat crestele la sud est de Renabois și au respins două contraatacuri: au făcut prizonieri. In Alsacia francezii au luat cimitirul, gara și apoi oraul Metzer&l, pe care l-au depășit la nord și la sud. Au făcut prizonieri și au luat trei mitraliere. Demisia d-lui G. Diamandy din „Acțiunea Națională Primim următoarea scrisoare cu rugămintea de-a o publica : Domnule Director, Binevoiți, vă rog, să publicați aceste rânduri. La începutul conflictului european cei mulți aveau deplină încredere în izbînda germano-austriacă. Alții proclamau necesitatea unei politici de neutralitate reală și definitivă. Cei veniți din Berlin fuseseră adînc impresionați de formidabila pregătire militară a Germaniei. Ei stăteau la îndoială. Am fost din ziua întîia a conflictului un partizan hotărât a colaborării României alături de Tripla înțelegere. Aveam convingerea, păstrată neatinsă, că victoria va fi de partea acestei grupări. Egemonia Germaniei și a Maghiarilor e o amenințare pentru rasa și poporul romînesc, ca orice egemonie. Sunt ani, de cînd în Parlament am cerut pentru țara noastră o politică de mină liberă. Emancipată de tutela austro-ungară, Romînia putea să se apropie de Tripla înțelegere și să aibă cu Rusia relațiuni cordiale. In urma anexărei Bosniei și a Herțegovinei, am spus la Cameră că «era conflictelor era deschisă». Toate aceste păreri nu erau împărtășite de nici unul din partidele noastre politice, cel puțin în chip oficios. Deci nu pot fi bănuit că sunt înrîurit de politica și disciplina de partid. Am rămas și azi credincios convingere! mele. Austro-Ungaria nu putea decis să ne fie dușmană. Cînd a isbucnit războiul, am văzut un prilej nimerit pentru mărirea țarei noastre. Sufletește am fost fericit, că interesele Romîniei puteau fi solidarizate cu ale Triplei înțelegeri și mai ales ale Franciei, din îndoitul punct de vedere al simpatiilor și al aspirațiilor naționale. Dovadă despre această atitudine sunt telegramele adresate Regelui Carol și d-lui I. Brătianu, cum și modesta mea activitate !), împreună cu doctorul I. Cantacuzino, d-rul Istrati, d-nii T. Ionescu și N. Filipescu, ca să mi citez decît pe cei mai însemnați,, am alcătuit gruparea Acțiunii Naționale. Inutil să spun, că acest act politic n’avea iarăși nimic comun cu disciplina de partid. Era ceva mai presus decât preocupările de partid. Eram călăuzit de simțul meu patriotic. Dela început am considerat Acțiunea Națională ca o străjuire înpotriva celor ce voiau să ne împingă spre o acțiune comună cu cele două Puteri Centrale. Dar am văzut în această înjghebare și un scop practic: organizarea economică și socială a Romîniei, pregătirea ei în vederea greutăților materiale în caz de războiu. Am propus acest cîmp de activitate la începutul ședințelor noastre, dar fără succes căci îi lipsea unor asemenea preocupări, lustru, fără de care nimic nu ne pasionează. Partizan hotărît al intrărei cit mai curând în acțiune, nu puteam să nu fiu îngrijorat de pregătirea militară U diplomatică. Am căutat să eliminesa celor cari voiau să intrăm în războiu la zi fixă, temă pe care am numit-o cu călindar. Nu ziua are însemnătate, ci împrejurările. In repetite rânduri am crezut ceasul sunat. Erau însă lipsuri militare, de cari un guvern nu poate fi învinuit, dar de cari vinovate sunt toate, fiindcă nici unul nu a luat efectiv conducerea politicei noastre externe și militare. Deci în această privință toți oamenii poliției suntem solidari și răspunzători față de țară, împreună și cu țara, cu organizația ei politică și oligarhică răbdată de atîția ani. Mai speram în fine ca o acțiune națională sau o ligă aveau de prim scop susținerea guvernului țarei în revendicările naționale. De fapt aceste două grupări nu sunt guvern cu răspundere, ci manifestații libere ale opiniei publice. Ea e în drept să formuleze revendicări chiar exagerate. Dar ca publicul să exercite presiuni asupra guvernului, ca acesta să cedeze din teritorii considerate ca românești, iată ce nu am crezut cu putință. In adevăr, împrejurările pot sili guvernele sa cesiuni teritoriale. Acestea sunt însă scăderi naționale înpotriva cărora popoarele protestează. Cînd Acțiunea Națională cere intrarea imediată a Romîniei în războiu, și vrea să impue guvernului încetarea tratativelor acuzîndu-i că e prea exigent, atunci Acțiunea tinde să se substitue guvernului. Această tendință de substituire s’a manifestat prin necesitatea exprimată de majoritatea membrilor, cari au declarat că ne mai avînd încredere în tactul și intențiile d-lui I. Brătianu, cereau formarea unui guvern național. La întrebarea dacă acest nou guvern ar urma politica celui de azi, sau dacă ar renunța la Bucovina și la Banat, ni s’a răspuns că nu aceasta avea importantă, ci faptul că d. I. I. Brătianu nu mai avea încrederea țarei. Asemenea răspunsuri sunt aprecieri nu argumente. Am declarat că ași vota contra unui guvern oricare ar fi el, dacă ar ceda din ce consider ca drepte revendicări ale Romîniei. Gum e posibil ca străinătatea să dea toată atenția cererilor guvernului român cînd Acțiunea Națională sau Liga ar hotărî că trebue să ne mulțumim cu oferta cutărei puteri sau grupări de puteri ? In timpul războiului balcanic, opinia publică s’a agitat în adevăr. Dar ea împingea guvernul să ceară mai mult decit i se acordase prin conferința de la Petrograd. In acest scop, ea nu exercita presiuni asupra guvernului român, ci asupra străinătății. Să nu mi se citeze pilda Italiei. Italia a intrat în campanie, după ce Tripla înțelegere ii dăduse deplină satisfacția pe toată linia. Rău fac cel ce invoacă exclusiv în contra Rîomînieî principiul naționalităților. Rușii cer Constantinopolul unde sunt Turci, și Italienii au obținut Dalmația și parte din Croația unde sunt slavi. Bucovina deasupra Cernăuților pînă la. Prut e țară romînească, masif etnie romînesc în marea lui cu tradiții eroice, culturale, cu u și conflictul 1) Vezi: «Romînia european» broșură, majoritate. Banatul în mare parte e romînesc, după insăși statisticele mărturisite de Sirbî în memoriul .^üÄ,Croatii 4862, Slavii Sirbu 283721, Ungurii 242152, Rominiî 582049, Germanii 367545 Iar dacă în Torontalul de sud sînt mai mulți sirbî, ei sunt împestrițați cu alte elemente in care Românii țin locul de frunte. Pentru bunele noastre raporturi cu Sîrbii, Dunărea trebue să fie hotarul dintre noi e Sirbî. Dar nu e locul să justificam revendicările noastre. Am atins această chestiune, întrucît ea explică desacordul fundamental dintre marea majoritate a membrilor Acțiunei Naționale și mine. In asemenea condițiuni, nu mă puteam solidarza cu cei cari voiau morțiș ca Kom mia să intre in războiu, fără ea __ Puterile Quadruple! înțelegeri sa-î dea garanțiile cerute în ce privește revendicările sale. De tărăgăneli nu răspunde guvernul român, căci el tratează cu guverne, cari nu ne iau răspunsul mulțumitor. Acei cari zic că pretențiile noastre nu au fost formulate, sunt în eroare. Pe diferite căi, prin convorbiri personale, prin interviewuri, conferințe și articole, ele au fost cunoscute în Capitalele împătritei înțelegeri. In slirști ered cu tărie că opinia puoncă poate cere guvernului să nu meargă înpotriva simțămîntului național, nu însă să-i ceară abdicarea dela demnitatea și revendicările Rommiei. Puterea noastră armată, poziția noastră geografică, bogățiile naturale ale acestei țări, îi ingăduesc să vorbească astfel. Războiul va fi prelungit din pricina că Romiia n’a intrat în acțiune, dar de a rămas cu arma la picior, nu era vinovată. In desacord asupra acestor chestiuni cu cei mai mulți membrii ai Acțiunei Naționale, am demisionat. Nu voi răspunde polemicilor, de se voi ivi, întrucât cu toții suntem deo potrivă de patrioți și întrucît consider ca o crimă să ne aruncăm unii asupra altora, uitînd de unitatea sufletească de care avem nevoe în criza de față. Primiți, vă rog, Domnule Director, expresia celor mai vii mulțumiri cum și distinsele mele salutări. _____________G. DIAMANDU Politic» internă Citim în Viitorul următoarele cu titlul de mai sus : Paralel cu reluarea activitatele la „Acțiunea Națională“, ziarul „Epoca“ încearcă de trei zile, — prin comunicare cari nu știm întru cît sunt sau nu autorizate, — să creieze o atmosferă de neîncredere în jurul Ministerului de război. Se vorbește în aceste comunicate de „NEPASAREA CRIMINALA CE A DOMNIT LA MINISTERUL DE RĂZBOI“, tinzând să provoace astfel o polemică de presă, — pe cit de inoportună, pe atît de nedreaptă, — asupra armamentului nostru. Dacă în situatiunea din prezent aceasta poate fi concepția unui ziar romînesc și a celor cari îl inspiră, despre îndatoririle fiecăruia față de marile noastre interese naționale, nu aceasta este și concepția noastră. Ispirîndu-ne din o înțelegere mai superioară a situatiuneî din prezent și preocupîndu-ne numai de salvgardarea intereselor romînești, pe cariaceastă situațiune le-a pus în discuție, fără voia noastră, socotim inoportună dăunătoare polemica la care ne inși vntă „Epoca“ cu o lipsă de conștiință surprinzătoare despre ceia ce azi este și nu este îngăduit. Dar după ce vremurile de mari prefaceri vor fi trecut și cînd clipa socotelilor va fi o datorie, în diseuțiunea generală a răspunderilor tuturor, vom avea să stabilim atunci cu deplină libertate greșelile unora și meritele altora, fără patimă și ambițiuni ori porniri personale, ci în cunoștință exactă de cauză și cu de-o potrivă dreptate în cîntărirea acțiunei fiecăruia, . pînă atunci, pentru noi rămîne inexistentă orice provocare la o polemică în jurul activitătei Ministerului de război, fie de sub actualul ca și de sub foștii conducători din ultimi ani ai departamentului acestuia. Tot ce avem, însă, de relevat deocamdată, e contrazicerea din același număr al ziarului „Epoca“ între afirmațiunea că la Ministerul de război e o „NEPĂSARE CRIMINALA“ și preconizarea unei acțiuni imediate a României. ru'^e^ru* * este una și cealaltă animațiune sunt de opotrivă de nesincere, fiindcă ele sunt numai pretextul care ascunde scopul nemărturisit al campaniei acesteaa: OBȚINEREA FORMAREI UNUI GUVERN NAȚIONAL. Politică internă măruntă de oameni mici la vremuri mari! Iată la ce se reduce patriotismul gălăgoș al unora. * Atragem atenția cititorilor asupra următoarelor articole, apărute în „Democrația“ No. 5 din anul III, cu data de 1 IUNIE 1915 și intitulate: BISMARCK DESPRE ÎNDRUMAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătuneanu. x f AxiLUL DE LA HUNARE LA MAREA NEAGRA de C. G. Pietrarii RĂZBOIUL SI AGRICULTURA de Ion Scurtaru. «ms»l *M**Ww*»W OQNSTANTmiliGQ