Românul, iunie 1915 (Anul 46, nr. 388-417)

1915-06-11 / nr. 398

nu numau RELUAREA LEMBERGULUI Importanța acestei victorii Pe frontul francez și pe cel italian Un comunicat oficial din Viena anunță că Lembergul a fost reluat din mîinile Rușilor, cu toată opunerea crânce­nă a armatelor rusești. Importanța acestei vic­torii austro-germane, residă mai ales în făp­tui că ea e rezultatul unei lungi acțiuni mi­litare, condusă cu mul­tă iscusință. întrebă­rile care se pun astăzi sunt: Ce vor face Ru­șii, în restul Galiției ce le-a mai ramas, care va fi acțiunea lui Hin­­demburg în sectoarele nordice ale frontului oriental și ce repercu­siune va avea reluarea Lembergului asupra fronturilor din Franța și Italia. La aceste pro­bleme zilele ce vin ne vor da un început de indicațiune. * In ce privește frontul occi­dental, Francezii­­ anunță­ suc­cese la Arras, Souchez și pe malurile rîului Fecht, în Lorena. Germanii, anunță însă, că au respins numeroase atacuri fran­ceze la Arras, Luneville, A­lou­­sa și pe rîul Fecht. Ori­cum, situația nu este avansată în fa­voarea nici unuia din belige­ranți. * * * * Pe frontul italian, lupte de­­ graniță. INFORMAȚIUNI * In jurul raportului anual al comitetului „Asociației Latine“, unele ziare au publicat între alte semnături și pe acela a­­l-lui Ion I. C. Brătianu. Cel puțin în ce privește semnă­tură primului ministru, ne cre­dem autorizați să afirmăm ca d-sa nu a semnat și nici n a autorizat pe nimeni să-l semneze. Lucrul era de altfel bine înțeles pentru ori­cine, în afară de acei cari au săvirșit acest fapt, pe care-l lăsăm altora să-l califice. * Un consiliu de miniștri s’a ți­nut azi după amiază la d. prim ministru I. I. C. Brătianu. La acest consiliu au participat­, și președinții Corpurilor legiui­toare. * Parlamentarii conservatori au fost convocați după cum anunță „Epoca“ la o consfătuire acasă la d. Ion Lahovary pentru Vineri la ora 4 p. m. — o — * D-na Eliza I. I. C. Brătianu, împreună cu d. I. G. Duca, minis­trul cultelor și instrucțiunei publi­ce, au fost la Cimpina unde au vi­zitat filiala „Crucea Roșie". — o — * Halil­ Bey, președintele Came­rei otomane, a sosit ori dimineața la Bucurști, venind din Viena și Berlin,—și a plecat în aceiași zi la Constantinopol prin Giurgiu. * Casele de împrumut pe gaj, ale industriașilor și agricultorilor au început să funcționeze aproape în toate județele. Aceste case vor acorda agricu­lto­rilor și împrumuturi pentru a-și construi hambare și magazii în ve­derea recoltei noi. * Am publicat la timp dezbaterile procesului intentat d-nei Teodora Cazavilan, proprietara ziarului „U­­niversul", de către d-nii Virgil­ Dă­­răscu și Stelian Popescu, Sentința, urma să se pronunțe pe ziua de azi. Tribunalul a aminait însă această pronunțare pentru azi. * Consiliul comunal al Capitalei a fost convocat pentru azi la ora 5 p. m. * D. A. Vichy, secretar de lega­ție cl. III pe lingă legaiunea Ro­mâniei din Roma, a fost mutat în aceiași calitate, la Viena, în locul d-lui Telemac, pus în disponibili­tate. * D. Dim. Georgescu, consul ge­neral, a fost detașat provizoriu pe lingă legația Romîniei la Sofia. * D. George Diamandy, directorul general al teatrelor, a inspectat tea­trele de varietăți din Capitală.­­ * Primăria Capitalei a dispus în­chiderea Cinematografului „Vlaicu’1 din B-dul Elisabeta. *D. Em. Pitișteanu, consul al Ro­mâniei la Monastir, se află în Capi­tală. * D. Constantin Eftianie, învăță­tor, va fi transferat pe ziua de 1 Septembrie a. c. de la școala ,Bră­­nășești-Tecuci, la școala­­ Soveja Putna. * Doctorul în medicină Abramo­vici Antă] sau Ancei, precum și studentul în farmacie Moise Sar­ghitz, sunt rugați a-șî comunici de urgentă adresa ministerului de războiu (dirctia 6-a sanitară) Str Ști­rbey-Vodă. * In vedere că pentru moment Primăria nu a primit un nou stoc de zahăr la depozitul său, se facea cunoscut că pînă Luni 16 Iunie cu­rent, ori­ce vînzare de zahăr este suspendată. Această suspendare se hotărește și în interes de a se organiza distri impunea în mod cu totul satisfacă­­tor pentru public. * Er­ a avut loc la Palatul Re­gal adunarea generală a soc. „Prin­cipesa Maria“. Adunarea a fost prezidată de M. S. Regina. Maria. D-na Ana D. Furnică a citit darea de seamă asupra mersului socie­tății. * Vineri 12 Iunie, orele 3 d. a., se va deschide în Palatul Ateneu­lui, expoziția școalei de sericicul­tură și țesătorie de sub patronajul M. S. Regina Maria. * In zilele de 21 și 22 Iunie, va avea loc congresul directorilor de școli normale din țară. * Epidemiile în Capitală. — Pe ziua de 23 Mai c. au rămas în Ca­pitală următoarele epidemii: 88 cazuri scarlatină, 40 diften­e, 5 fe­bră tifoidă și 1 caz variolă. * La Burdujeni s’a înregistrat un caz de tifos exantematic. Cele 4 cazuri din comuna Var­­darile (Caliacra) s’au vindecat. * In cursul lunei Mai s’au înre­gistrat în tară 105 cazuri de pestă porcină cu 50 cazuri mortale. Deasemenea s-a a înregistrat 22 cazuri de duzină la cabalinele din județul Constanța. * D. Maxim Adamescu, a fost numit controlor fiscal cl. IlI-a, pe lângă administrația financiară Ba­cău­. * D. Matei Luncezeanu, a fost nu­mit agent de constatare cl. IlI-a, la Constanța, în locul d-lui Ilie Ni­colae, demisionat. v Veterinarii sub-locotenentî și elevi Brîncoveanu D. Marin și­ Te­­od­or­escu St. Iancu, dlin institutul medico-mi­li­tar „Medicul general de divizie Carol Davila“ cari se a­­flă însumați primul la reg. 3 roși­­or­î și cel de al II-lea la reg. 5 ro­șiori „împăratul Nicolae II“, au fost înaintate la gradul de veteri­nar locotenent și repartizat­ la di­vizionul de munte de 36 mm. și în reg. 3 călărași. * Adunarea generală a societă­­ței pentru profilaxia tuberculozei va avea loc Duminică 14 Iunie c., orele 10 și jum. a. m. precis, în Am­fiteatrul Clinicei Demnnite Sifili­­grafice de la Spitalul Colțea, la or­dinea zilei fiind: 1) Cuvîntarea d-lui Președinte; 2) Darea de seamă anuală a d-lui Secretar general; 3) Darea de seamă anuală a d-lui Casier; 4) Reînoirea a patru d-ni mem­brii din Consiliul de Administra­ție. * Aseară la sediul societăței Ge­nerala a funcționarilor comerciali a­ avut loc o ședință extra­ordinară in care s’a discutat­ în special în­chiderea magazinelor la ora­ 8 sea­ra. A apărut „Figuri contimporane din Romînia“ (co’ala 8, anul VI). A apărut „Revista cercului de studii al partidului conservator“ (Anul II No. 17). Viena, 9 Iunie.—Trupele aliate au reu­șit să cucerească pozițiunile înaintate ale inamicului la Vest și la Nord­Vest de Lemberg. (Corr.). *­a Viena 229 ora 7:55. Depeșă urgentă. Azi după amiazi a doua armată a cucerit Lembergul după o luptă foarte crâncenă. Kerr. Bu­reau. Berlin, 10 Iunie. — Luptele la nord și la vest de Lemberg conti­nuă. La vest de Zolkiew rușii au fost siliți astă noapte să se retra­gă din pozițiunea lor. Petrograd, 10 Iunie. — Comuni­cat oficial din 21 Iunie. — In re­giunea Savli, nici o schimbare im­portantă n’a avut loc. La 19 și 20 Iunie lupte din ce în ce mai crîn­­cene au avut loc pe apa Ringova, unde am progresat ușor. Pe frontul Nare­ ului, forțe ger­mane puțin importante, apărate printr-un foc de artilerie au înd­r­­eat o ofensivă sterilă între apele Omulov și Ormu­z. Pe stângă Vistulei, la revărsatul zilei din 20, inimicul a trecut la o­­fensivă în coloane izolate pe fron­tul sud al apei Pilită. După o luptă scurtă a fost respins pierzînd cite­­va sute de prizonieri. Pe frontul Tanevului focul arti­leriei inamice a fost oprit. Inamicul continuă în regiunea Bavariskaia ofensiva lui. In noaptea de 20 tru­pele noastre s’au retras din regiu­nea lacurilor Gorodok în­spre pozi­­țiunile din Lemberg. Inimicul a dat atunci atacuri sterile între Nicolaiev și Jidaceff în cursul cărora a fost respins din satele Demenka și Lresna suferind pierderi importante. Pe restul frontului din Galiția și Bucovina, cu toate luptele îndîr­­jite cari continuă în cîteva sectoa­re, inimicul n’a zbutit nicăeri să înainteze. (Westnik). * Viena 10 Iunie. — Comunicat o­­­ficial din 22/6. — Luptele mai con­tinuă lingă Lemberg. Pozițiunea de apărare a rușilor la sudul ora­șului a fost străpunsă ori de tru­pele noastre la vest de Dörnfeld. Trecătorile peste rîul Szcerek au fost cucerite în mai multe puncte. Diferite lucrări de întăriri, pe frontul de vest și de nord-est din­tre trupele de rezervă din Viena au arătat o mare vitejie. Trupele germane au cucerit prin asalt înălțimile situate la vest de Kulikow, respingînd toate atacu­rile rușilor, cu perderi mari pen­tru ei. La sudul fluviului Nistru, situa­ția e neschimbată. Trupele genera­lului Pflanzer au respins și ele toa­te atacurile rușilor cu perderi mari pentru dușman. Pe Tanev, în Polonia, situația e neschimbată. Viena, 10 iunie. — „Corespon­dentul Wilhelm” află că împăra­tul german a trimis azi, spre sea­ră o telegramă de felicitare arhi­ducelui Frederic comandantul ar­matei austro-ungare, cu prilejul o­­cupărea Lembergului înștiințîn­­du-l că l-a numit feld­mareșal pru­sia, (Korr. Bureau­. greutățile cuceririi LEMBERGULUI — STAREA POPULAȚIU­­NEI RUSE — Petrograd, 70 Iunie. — Energia cu care poporul Vus sprijină pre­gătirile guvernului în vederea o­­perațiunilor militare din viitor e cea mai bună dezmințire față de părerea presei dușmane care pre­tinde că cursul evenimentelor din Galiția ar fi pricinuit un sentment de îngrijorare în imperiul rusesc. Cea dîntîi­­ cea mai penibilă im­­presiune a înfrîngerei a fost repe­de stăpînită; nu se vede nicăori descurajare. Toată lumea înțelege că armata rusească, fără să­ piardă din vdere ținta ei cea mai de sea­mă, f­iind incapabilă de a opune în Galiția trupe în număr egal trupe­lor dușmane, care sun acum 4 mi­lioane, nu trebue să primească lup­ta care îi e impusă în niște împre­jurări extrem de defavorabile. Retragerea trupelor rusești din pozițiunile din Lemberg nu a pri­cinuit impresiunea așteptată de dușman. Autoritățile militare nu au ascuns că pozițiunile din Lem­berg nu puteau fi apărate mult timp totuși, e sigur că dușmanul care va cuceri Lemburgul îl va plăti scump. Dușmanul a fost silit să întă­rească în mod considerabil forțele sale care luptă în contra Lember­gului. Spre a putea urmări opera­țiunile sale ulterioare bazate pe ca­lea ferată Iarosla­v-Lubaczmv-Ra­­waruska-Lemberg, dușmanul tre­bue să cucerească Rawaruska du­pă ce va ocupa Lemberg.­­ Plecarea instituțiunilor milita­re și administrative din Lemberg s’a făcut într’o ordine perfectă. Cercurile militare spun că du­pă căderea Lembergului, frontul din Galiția nu va pierde din va­loarea sa pentru­ armata rusească; luptele vor mai continua mult timp acolo. (Westnik), î RUȘII IN CAUCAZ Comunicat al cartierului gene­­­ral turc din 9 Iunie.­­ Pe frontul Caucazului rușii în timpul retra­­gerei lor au masacrat copile, copii, bătrîni și au dus cu el cea mai ma­re parte a fetelor și femeilor. (De­peșa comunicată de Legațiunea turcă). Adunarea generala dela ciutul conservator Membrii din București ai par­tidului tinerilor conservatori de sub șefia, d-lui Ion Lahovari, s’au întrunit, ori în adunare generală la clubul conservator. Au vorbit d-nii Ion Lah­ovari, Mișu Cantacuzino și Nicu Fili­­pescu.­­ Adunarea a fost convocată ca să se consacre șefia d-lui Ion La­­hovari, desemnîndu-se cu acest prilej pe d. Nicu Filipescu ca președinte al clubului din Bucu­rești. Formula­ consacrăria d-lui Ion Lahovari a fost dată în următoa­rea „moțiune“, pe care­ a propu­­s-o d. Mișu Cantacuzino. MOȚIUNE — „Membrii clubui conservator din București întruniți astăzi 9 iu­nie 1915, în baza convocărei Pre­ședintelui clubului, d. Ioan Laho­­vari, ascultînd expunerea ce nu s’a făcut asupra situațiunea partidu­lui și împrejurărilor cari au pro­vocat această situațiune, apro­­bînd cu d­esăvîrșire orientarea po­liticei noastre externe astfel cum­ au format-o atît comitetele consul­tativ și executiv precum și imensa majoritate a partidului declarăm că aderăm fără restricțiune la hotă­­rîrile luate de acele comitete sin­gurele organe cari după statutele noastre au cădere a se pronunța asupra d­irecțiuneî partidului. „Recunoaștem prin urmare ca șef al partidului pe d. Ion Lah­ova­­ri, desemnat de către comitetul e­­xecutiv prin deciziunea luată în ședința din 18 Mai 1915“. •------------p­o­o­l---------------­ yicțu­mea franței — COMENTARIILE ZIARE­LOR GERMANE ȘI EN­GLEZE — Lion, 10 Iunie. — In „Berliner Tageblatt“ din 17 iunie, maiorul Moshat vorbind de sforțarea făcu­tă de trupele franceze, în timp ce trupele ruse rezistă la atacul ger­manilor în Galiția vede o dovadă de conesiune și de disciplină. El recunoaște, că atacurile franceze au fost duse cu energie și la mo­mentul oportun; el remarcă în par­ticular că artileria noastră, e foar­te activă și dispune de o mare can­titate de munițiuni. Aceasta e im­presiunea, spune el, ce o prezintă întreg frontul francez al cărui foc nu încetează decit atunci cînd tre­bue, să fie concentrat pe un punct special. Pentru a face cunoscut englezi­lor, măreția serviciilor făcute de Franța cauzei aliaților, Times în­cepe o serie de­ articole în care re­zumă ceea ce Franța a făcut mai întîî pentru a înlătura războiul și apoi pentru a opri frontul in­vaziei germane. ORA 4 Succese franceze la Arras, Sonchez, Mensa Paris, 10 Iunie. — Comunicat a­ de noi pe malul de­ vest al canalu­ficial din 21, ora 15. — In sectorul de la nord de Arras, am realizat noi progrese. In spre Sonchez am cucerit mai multe tranșee și ne-am apropiat de partea de nord-vest a satului. Lupta de artilerie a ținut toată noaptea. Lângă Dampierre, la vest de Pé­­ronne, atacuri inamice precedate de explozia a trei mine, au fost opri­te scurt de focul bateriilor și in­fanteriei noastre. La Haute de Meuse, în sectorul tranșeei Calonne, am menținut toate câștigurile realizate ori cu tot contraatacul de o mare violentă la ora 4 dimineața. In Lorena, lingă Reillon, am continuat înaintarea noastră cu suedes. întreaga linie întîi a duș­manului a fost cucerită de noi pe un front de 1300 m. La finele zi­lei o puternică coloană inimică a încercat să contraatace, dar a fost împrăștiată. Recunoașterile noas­tre au ajuns pină lingă Chazelles, Gondrexon, Les Remabois, schimb­ul părăsind terenul de luptă. Toate tranșeele germane cuceri­te, sunt pline de cadavre. Am fă­cut vre-o 20 prizonieri. In regiunea vîrfului Col du Bon­homme, am luat prin asalt botul de deal estic de la Calvarul Bon­homme, progresăm pe coasta ve­cină. In valea apei Fecht, înaintăm mereu. Am trecut dincolo de ci­mitirul din Metaeral. O luptă corp la corp are loc spre vest, unde câș­­tigăm asemenea teren, făcind 150 prizonieri dintre care 4 ofițeri și 11 subofițeri. (Havas). ATACURI FRANCEZE RESPINSE Berlin, 10 iunie.­­ Atacurile inamice con­tra trei ferme ocupate lui la nord-vest de Dixmunde au fost respinse. La nor­d de Arras au avut loc și Azi în special n­umai lupte de ar­tilerie. Atacuri franceze contra La­byrinth la sud de Neuville au fost respinse la miezul noptei. In Champagne la vest de Perth­es am înaintat cu pozițiunile noas­tre după explozii executate cu suc­ces. Pe înălțimile Meusei luptele cu baioneta au mai durat peste zi. A zi de dimineață pe la orele 3 am înaintat spre contra­atac luînd din tranșeele noastre pe inamic, ca­re le ocupase. Cu această ocazie am­ făcut 130 prizonieri. Un mic atac inamic la Marcheville a fost respins cu ușurință. La est de Lu­­néville lingă Levntroy, s’au dezvol­tat lupte noul de avantpostun. In Vosgi am mutat pozițiunile noas­tre astă noapte în mod metodic și fără a fi urmărit de inamic pe ma­lul de est al rîului Fecht la est de Sondernach. La Hilfenfu­st inami­cul a suferit cu ocazia atacurilor reînoite grave pierderi. Aviatorii noștrii au bombardat portul aerian Corcelles la est de Reims. Bombe inamice aruncate pe Brugge și Ostanda nu au cauzat nici o pagubă militară. țsport«*#Hit« in**, 19;­­9 y atacuri italiene respinse la flava Viena 10 Iunie: Pe teatrul italian, lingă Plava, am respins din nou cîteva atacuri dușmane. Un aviator italian a aruncat, dar fără succes, bombe asupra Gori­­ce-ului. Italienii trag multe munițiuni de artilerie,­ de altfel, atitudinea lor e pasivă. (Kor. Bur.) --------0X0-------­Francezii au luat I Hetzerul — GERMANII AU BOMBAR­DAT DUNKERQUE — — Prin telegrafia fără fir — Paris 10 Iunie. — Dunkerque a primit 14 obuze trase de un tun ce bate la distanțe mari. Câți­va civili au fost uciși. Belgienii au luat o tranșee germană. Escadrile­le franceze au bombardat parcuri de aviație ale inamicului, au in­cendiat 4 hangare, au atins două avioane și un balon captiv. In sec­torul Arras, atacurile germane au fost toate respinse în afară de cele de la sud de Souchez unde germanii au reușit să reia o tranșee germa­nă. La vest d­e Argonne, un vio­lent atac german a făcut ca prima linie germană să se retragă. Un contraatac i-a făcut pe francezi să se ia toate pozițiunile lor. Pe înăl­țimile de la Meusa în sectorul tran­șeel Colonnne, francezii au luat noui tranșee. In Lorena francezii au ocupat crestele la sud est de Renabois și au respins două con­traatacuri: au făcut prizonieri. In Alsacia francezii au luat ci­mitirul, gara și apoi oraul Metze­­r&l, pe care l-au depășit la nord și la sud. Au făcut prizonieri și au luat trei mitraliere. Demisia d-lui G. Diamandy din „Acțiunea Națională Primim următoarea scrisoare cu rugămintea de-a o publica : Domnule Director, Binevoiți, vă rog, să publicați a­­ceste rânduri. La începutul conflictului european cei mulți aveau deplină încredere în izbînda germano-austriacă. Alții proclamau necesitatea unei politici de neutralitate reală și definitivă. Cei veniți din Berlin fuseseră a­­dînc impresionați de formidabila pregătire militară a Germaniei. Ei stăteau la­ îndoială. Am fost din zi­ua întîia a conflictului un partizan hotărât a colaborării României ală­turi de Tripla înțelegere. Aveam convingerea, păstrată neatinsă, că victoria va fi de partea acestei gru­pări. Egemonia Germaniei și a Ma­gh­­i­arilor e o amenințare pentru ra­sa și poporul romînesc, ca orice e­­gemonie. Sunt ani, de cînd în Par­lament am cerut pentru țara noas­tră o politică de mină liberă. Eman­cipată de tutela austro-ungară, Ro­mînia putea să se apropie de Tri­pla înțelegere și să aibă cu Rusia relați­uni cordiale. In urma anexărei Bosniei și a Herțegovinei, am spus la Cameră că «era conflictelor era deschisă».­ Toate aceste păreri nu erau împărtășite de nici unul din partidele noastre politice, cel puțin în chip oficios. Deci nu pot fi bă­nuit că sunt înrîurit de politica și disciplina de partid. Am rămas și azi credincios con­vingere! m­ele. Austro-Ungaria nu putea decis să ne fie dușmană. Cînd a isbucnit războiul, am văzut un prilej nimerit pentru mărirea țarei noastre. Sufletește am fost fericit, că interesele Romîniei puteau fi so­lidarizate cu ale Triplei înțelegeri și mai ales ale Franciei, din îndoi­tul punct de vedere­ al simpatiilor și al aspirațiilor naționale. Dovadă despre această atitudine sunt tele­gramele adresate Regelui Carol și d-lui I. Brătianu, cum și modesta mea activitate !), împreună cu doc­torul I. Cantacuzino, d-rul Istrati, d-nii T. Ionescu și N. Filipescu, ca să mi citez decît pe cei mai însem­nați,, am alcătuit gruparea Acțiunii Naționale. Inutil să spun, că acest act politic n’avea iarăși nimic co­mun cu disciplina de partid. Era ce­­va mai presus decât preocupările de partid. Eram călăuzit de simțul meu patriotic. Dela început am con­siderat Acțiunea Națională ca o străjuire înpotriva celor ce voiau să ne împingă spre o acțiune comună cu cele două­ Puteri Centrale. Dar am văzut în această înjghebare și un scop practic: organizarea econo­mică și socială a Romîniei, pregăti­rea ei în vederea greutăților mate­riale în caz de războiu. Am propus acest cîmp de activitate la începu­tul ședințelor noastre, dar fără suc­ces căci îi lipsea unor asemenea preocupări, lustru, fără de care ni­­­mic nu ne pasionează. Partizan h­otărît al intrărei cit mai curând în acțiune, nu puteam să nu fiu îngrijorat de pregătirea mi­litară U diplomatică. Am căutat să elimin­­esa celor cari voiau să intrăm în războiu la zi fixă, temă pe care am numit-o cu călindar. Nu ziua are însemnătate, ci împrejurările. In re­­petite rânduri am crezut ceasul su­nat. Erau însă lipsuri militare, de cari un guvern nu poate fi învinuit, dar de cari vinovate sunt toate, fi­indcă nici unul nu a luat efectiv conducerea politicei noastre exter­ne și militare. Deci în această pri­vință toți oamenii poliției suntem solidari și răspunzători­ față de țară, împreună și cu țara, cu organizația ei politică și oligarhică răbdată de atîția ani. Mai speram în fine ca o acțiune națională sau o ligă aveau de prim scop susținerea guvernului țarei în revendicările naționale. De fapt aceste­­ două grupări nu sunt gu­vern cu răspundere, ci manifestații libere ale opiniei publice. Ea e în drept să formuleze revendicări chiar exagerate. Dar ca publicul să exer­cite presiuni asupra guvernului, ca acesta să cedeze din teritorii consi­derate ca românești, iată ce nu am crezut cu putință. In adevăr, împre­jurările pot sili guvernele sa­ cesiuni teritoriale. Acestea sunt însă scă­deri naționale în­potriva cărora po­poarele protestează. Cînd Acțiunea Națională cere intrarea imediată a Romîniei în războiu, și vrea să im­­pue guvernului încetarea tratative­lor acuzîndu­-i că e prea exigent, a­­tunci Acțiunea tinde să se substi­­tue guvernului. Această tendință de substituire s’a manifestat prin ne­cesitatea exprimată de majoritatea membrilor, cari au declarat că ne mai avînd încredere în tactul și in­tențiile d-lui I. Brătianu, cereau for­marea unui guvern național. La în­trebarea dacă acest nou guvern ar urma politica celui de azi, sau dacă ar renunța la Bucovina și la Banat, ni s’a răspuns că nu aceasta avea importantă, ci faptul că d. I. I. Bră­tianu nu mai avea încrederea țarei. Asemenea răspunsuri sunt aprecieri nu argumente. Am declarat că ași vota contra unui guvern ori­care ar fi el, dacă ar ceda din ce consider ca drepte revendicări ale Romîniei. Gum e posibil ca străinătatea să dea toată atenția cererilor guvernu­lui român cînd Acțiunea Națională sau Liga ar hotărî că trebue să ne mulțumim cu oferta cutărei puteri sau grupări de puteri ? In timpul războiului balcanic, opinia publică s’a agitat în adevăr. Dar ea împin­gea guvernul să ceară mai mult de­cit i se acordase prin conferința de la Petrograd. In acest scop, ea nu exercita presiuni asupra guvernului român, ci asupra străinătății. Să nu mi se citeze pilda Italiei. Italia a intrat în campanie, după ce Tripla înțelegere ii dăduse deplină satis­facția pe toată linia. Rău fac cel ce invoacă exclusiv în contra Rîomî­­nieî principiul naționalităților. Ru­șii cer Con­stant­inopolul unde sunt Turci, și Italienii au obținut Dal­mația și parte din Croația unde sunt slav­i. Bucovina deasupra Cernăuți­lor pînă la. Prut e țară romînească, masif etnie romînesc în marea lui cu tradiții eroice, culturale, cu u­ și conflictul 1) Vezi: «Romînia european» broșură, majoritate. Banatul în mare parte e romînesc, după insăși statisticele mărturisite de Sirbî în memoriul .^üÄ,­Croatii 4862, Slavii Sirbu 283721, Ungurii 242152, Rominiî 582049, Germanii 367545 Iar dacă în Torontalul de sud­ sînt mai mulți sirbî, ei sunt împestri­­țați cu alte elemente in care Româ­nii țin locul de frunte. Pentru bu­nele noastre raporturi cu Sîrbii, Du­nărea trebue să fie­ hotarul dintre noi e Sirbî. Dar nu e locul să jus­­tificam revendicările noastre. Am atins această chestiune, întrucît ea explică desacordul fundamental din­tre marea majoritate a membrilor Acțiunei Naționale și mine. In ase­menea condițiuni, nu mă puteam so­lidar­za cu cei cari voiau morțiș ca K­om mi­a să intre in războiu, fără ea __ Puterile Quadruple! înțelegeri sa-î dea garanțiile cerute în ce pri­vește revendicările sale. De tărăgă­­neli nu răspunde guvernul român, căci el tratează cu guverne, cari nu ne iau răspunsul mulțumitor. Acei cari zic că pretențiile noastre nu au fost formulate, sunt în eroare. Pe di­ferite căi, prin convorbiri personale, prin interviewuri, conferințe și ar­ticole, ele au fost cunoscute în Ca­­pit­alele împătritei înțelegeri. In slir­ști ered cu tărie că opinia pu­­oncă poate cere guvernului să nu meargă în­potriva simțămîntului național, nu însă să-i ceară abdica­­rea dela demnitatea și revendicările Rommiei. Puterea noastră armată, poziția noastră geografică, bogățiile naturale ale acestei țări, îi ingă­­duesc să vorbească astfel. Războiul va fi prelungit din pricina că Ro­­mi­­ia n’a intrat în acțiune, dar de a rămas cu arma la picior, nu e­ra vinovată. In desacord asupra acestor ches­tiuni cu cei mai mulți membrii ai Acțiunei Naționale, am demisionat. Nu voi răspunde polemicilor, de se voi­ ivi, întrucât cu toții suntem­ de­o potrivă de patrioți și întrucît con­sider ca o crimă să­ ne aruncăm unii asupra altora, uitînd de unitatea su­­fletească de care avem nevoe în cri­za de față. Primiți, vă rog, Domnule Direc­tor, expresia celor mai vii mulțu­miri cum și distinsele mele salutări. _____________G. DIAMANDU Politic» internă Citim în Viitorul următoarele cu titlul de mai sus : Paralel cu reluarea activitate­­­le la „Acțiunea Națională“, ziarul „Epoca“ încearcă de trei zile, — prin comunicare cari nu știm în­tru cît sunt sau nu autorizate, — să creieze o atmosferă de neîncre­dere în jurul Ministerului de răz­boi. Se vorbește în aceste comunica­te de „NEPASAREA CRIMINA­LA CE A DOMNIT LA MINIS­TERUL DE RĂZBOI“, tinzând să provoace astfel o polemică de pre­să, — pe cit de inoportună, pe atît de nedreaptă, — asupra armamen­tului nostru. Dacă în situatiunea din prezent aceasta poate fi concepția unui ziar romînesc și a celor cari îl inspiră, despre îndatoririle fiecă­ruia față de marile noastre inte­rese naționale, nu aceasta este și concepția noastră. Ispirîndu-ne din o înțelegere mai superioară a situatiuneî din prezent și preocupîndu-ne numai de salvgardarea intereselor romî­­nești, pe cari­­această situațiune le-a pus în discuție, fără voia noastră, socotim inoportună dăunătoare polemica la care ne in­și vntă „Epoca“ cu o lipsă de con­știință surprinzătoare despre ceia ce azi este și nu este îngăduit. Dar după ce vremurile de mari prefaceri vor fi trecut și cînd cli­­pa socotelilor va fi o datorie, în diseuțiunea generală a răspunderi­lor tuturor, vom avea să stabilim atunci cu deplină libertate greșe­lile unora și meritele altora, fără patimă și ambițiuni ori porniri personale, ci în cunoștință exactă de cauză și cu de-o potrivă drep­tate în cîntărirea acțiunei fie­că­­ruia, . pînă atunci, pentru noi rămîne inexistentă orice provocare la o polemică în jurul activitătei Mi­nisterului de război, fie de sub ac­tualul ca și de sub foștii conducă­­tori din ultim­i ani ai departamen­tului acestuia. Tot ce avem, însă, de relevat de­o­cam­dată, e contrazicerea din același număr al ziarului „Epo­ca“ între afirmațiunea că la Mi­nisterul de război e o „NEPĂ­SARE CRIMINALA“ și preconi­­zarea unei acțiuni imediate a Ro­m­âniei. r­u'^e^ru* * este una și cea­laltă animațiune sunt de­ o­potrivă de nesincere, fiindcă ele sunt nu­mai pretextul care ascunde sco­pul n­emărturisit al campaniei aces­teaa: OBȚINEREA FORMAREI UNUI GUVERN NAȚIONAL. P­olitică internă măruntă de oameni mici la vremuri mari! Iată la ce se reduce patriotismul gălăg­oș al unora. * Atragem atenția cititorilor a­­supra următoarelor articole, apă­rute în „Democrația“ No. 5 din a­­nul III, cu data de 1 IUNIE 1915 și intitulate: BISMARCK DESPRE ÎNDRU­MAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătu­­neanu. x f Ax­iLUL DE LA HUNA­RE LA MAREA NEAGRA de C. G. Pietrarii RĂZBOIUL SI AGRICULTURA de Ion Scurtaru. «ms»l *M**Ww*»W OQN­STANTmiliGQ

Next