Românul, iulie 1915 (Anul 46, nr. 418-448)

1915-07-22 / nr. 439

tomr Discursul ministrului marinei Ministrul marinei constată că flota Balticei, cu toată micimea u­nităților combatante și-a împli­nit cu succes sarcina de a rezista unui inamic mult mai tare, de a-î respinge atacurile și chiar de a-i cauza înfrîngeri în proprile lui a­­pe. In marea Neagră flota noastră de asemenea mai puțin tare de­cît marina unită turco-germană, a fă­cut de asemenea inofensiv pe ad­versar, i-a cauzat perderi severe și fără a fi suferit perderi, își des­fășură succesiv puterea așteptând momentul proprice de a proceda, la realizarea problemei atît de scumpe inimei ruse. Ministrul spu­ne în urmă că avîntul patriotic al lucrătorilor cari fabrică muniți­­uni de războiu, a pus sfîrșit gra­velor inspirate din afară pentru a împiedeca i aprovizionarea arma­tei. In acest moment lucrările uzi­nelor și fabricelor sunt în plină activitate, lucrătorii fac minuni de productivitate și de energie, ce­ea ce a permis flotei Baltice a se îmbogăți la finele anului trecut cu nouă unități de luptă și tot așa și flota marei Negre. Ministrul declară că cheltuelile de războiu ale Rusiei se vor urca la finele lui 1915 la suma de 7212 de milioane. Pentru a le acoperi ministerul proiectează o serie de operațiuni de credit al căror suc­ces este neîndoios de­oare­ce tota­lul economiilor naționale a cres­cut cu 1800 milioane, ceea ce pro­bează că țara posedă resurse ce nu trebue să fie am­onse pe de-a în­tregul temperantei nistrul insistă asupra tirului. Mi­trebuinței de a menține această interdicțiu­­ne bine-făcătoare chiar și după războiu. Termină prin asigura­­rea că țara a răspuns puternic la toate necesitățile provocate de raz­boiu. Numai avîntul patriotic va putea uni toate fortele și toate fa­cultățile țarei spre a satisface tre­buințele armatei. * De la Duma miniștrii s’au dus la consiliul imperiului unde au pro­nunțat aceleași discursuri. Oratorii tuturor partidelor au exprimat sim­pății polonezilor și declarațîunea guvernului de a da autonomie Po­loniei. Reprezentantul grupului po­lonez Welipoldky declară: Orașele noastre sunt în ruine, satele noastre prefăcute în cenușe; inamicul este la poarta capitalei noastre. In a­­ceastă eră istorică, declarăm că ca­lea pe care am­ ales-o la începutul războiului nu depinde de balanța războiului. Sperăm cu ajutorul lui Dumnezeu că Polonia se va rege­nera prin unirea ei cu Rusia sub­ sceptrul monarhului nostru. Consiliul imperiului a votat o for­mulă de trecere la ordinea zilei zi­­cînd că este convins că imensa Ru­sie unificată în colaborare cu gu­vernul și cu Duma va găsi forța care va distruge intențiunile sub­versive ale inamicilor noștri cari atentează la libertatea popoarelor. (Westnik) Declarațiile ministrului Bark Ministrul de finanțe Bark decla­­ră că Rusia cu toate enormele cheltueli datorite războiului a iz­butit nu numai să găsească in bu­nă stare națională resursele nece­sare dar a putut de asemenea să acopere lacuna cauzată de interzi­cerea vânzării spirtoaselor care a­­ducea aproape un miliard de ru­ble pe an. Sfârșitul discursului d-nei Sassonof Hei e limitată prin­ dreptul de in­tervenție al Rusiei și al Chinei. In momentul de a termina a­­ceastă cuvîntare, trebue să vă spun că, deși după un an de războiu, rezultatele sforțărilor noastre au putut fi privite ca nefiind în pro­porție cu enormitatea lor,, nu tre­bue uitat că garanția succesului e în fermitatea și îndîrjirea noas­tră la luptă. Pot declara cu deplină asigurare că guvernul rus, strîns unit în a­­ceastă privință cu opiniunea publi­că, nu se va gîndi la pace decît du­pă distrugerea definitivă a dușma­nului. (Bravo­ aplauze prelungite). Credincioșii noștri aliați sunt și ei ferm hotărîți (aplauze) să ducă războiul pînă la capăt. In fie, sunt nevoi care nu depind de voința noastră și care decurg în mod fatal de mersul istoric al e­­venim­entelor; trebue să ținem soco­teală de ele. Războiul care ne-a fost impus acum un an a pus pe tapet niște probleme care, în iulie 1914, nu e­­rau de­cît niște visuri depărtate; acum aceste chestiuni sunt atît de lămurite nicit­e de prisos să le a­­rătăm într’un mod mai lămurit; ele ne cer desfășurarea tuturor for­țelor noastre de­oarece sîntem­ ținuți în fața întregei Rusii să le rea­lizăm, nu putem să renunțăm la ele și deci, ori­care ar fi greută­țile trecătoare de suportat, suntem neclintiți în hotărîrea de a lupta pînă la victorie desăvîrșită; pînă atunci, păstrăm credința noastră în triumful nostru final al cauzei noastre drepte. (Aplauze prelungi­te. J­estnikh Petrograd, 21 iulie. — Ocuparea , domeniul relațiunilor politice cu orașului de către muntenegreni a ‘ străinătatea, independența Mong a­fost provocată după cum s-a decla­rat guvernul din Cetinje, de nevoia urgentă de a pune capăt tâlhăriilor bandelor albaneze care stânjeneau aprovizionarea regulată a Muntene­­grului. Guvernul muntenegrean a declarat, cu acest prilej, că nu vo­­ește a anticipa asupra soartei aces­tui oraș care depinde numai de vo­ința puterilor aliate. Dușmanii noștri luptă nu numai pe câmpul de război dar au desfă­șurat în acelaș timp o propagandă clandestină și chiar deschisă în scop de a ridica în contra aliaților opiniunea publică a acestor țări și unde era cu putință, să le pună în ostilitate deschisă. Astfel au fost urzite manopere energice care au ajuns în Persia să provoace dezor­dine. Dușmanii noștri împărțesc bani, înființează bande, importează arme, mitraliere și munițiuni. Am luat măsuri spre a opri aces­te manopere, dar din nefericire, tul­burările permanente din Persia, învrăjbirea care domnește între gu­vern și cercurile democratice, pre­cum și criza ministerială care mai t­re de mai multe luni fără nici un rezultat, fac foarte grea sarcina de a readuce liniștea în această țară. Totuși, activitatea bine regulată și absolut solidară a reprezentanți­lor rus și englez din Persia care combinează străduințele lor spre a sprijini guvernul persan în scop de a înăbuși tulburările ne permit să sperăm că manoperile inamicilor vor da greș și că liniștea se va res­tabili în Persia. Trebue adăugat că, în cazul cînd sforțările noastre ar rămâne șterse, vom fi siliți să în­trebuințăm alte mijloace de acțiu­ne. (Aplauze). Au­ observat cu siguranță că, în ultimul timp presa japoneză a discutat și mai discută chestiunea foloaselor unei uniuni mai strînse între politica rusă și cea japoneză. Această idee a găsit un ecou simpa­tic în presa rusească. Intr’adevăr lupta în contra dușmanului comun și serviciile eminente făcute de Ja­ponia, nouă și aliaților noștri, în timpul acestui războiu, nu au putut să nu influențeze guvernele triplei înțelegeri și opiniunea pu­blică din țările aliate, pricinuind astfel o atmosferă în care se plă­mădește legăturile politice solide între națiuni. Zece ani au trecut de cînd am is­călit tratatul de la Portsmouth și s’a văzut că vecinătatea pașnică intre Rusia și Japonia e absolut posibilă și chiar folositoare pentru ambele popoare. Raporturile noas­tre de alianță cu Japonia trebue să devie și mai strînse, (Bravo, aplau­ze). Acțiunea armatei japoneze în contra cetătei germane din Tsing- Tao a avut ca urmare trecerea ei și a teritoriului de la Kiau-ceau în mîinile japonezilor. In această pri­vință, guvernele japonez și chinez au început tratative care au dus la o înțelegere drepturile particulare ale Japoniei în regiunile Chinei unde interesele japoneze sunt mai numeroase. Relațiunile noastre amicale cu Japonia și cu China ne-au dat asi­gurarea că aceste două guverne ne-au dat voia să urmărim de a­­proape tratativele lor. Chiar în cli­pele cele mai critice, Japonia și China au prețuit cum se cuvenea atitudinea noastră. Aceleași relațiuni de încredere cu guvernul chinez ne-au permis să încheiem o înțelegere definitivă în privința Mongolia exterioară. In ziua de 7 iunie am iscălit la Kiakh­­ta o înțelegere care va fi publicat în curînd. După acest act, Mongo­lia exterioară e recunoscută în în­tregime ca un stat independent, va­sal al Chinei. Mongolii din această regiune vor obține autonomia in­terioară, libertatea de acțiune în privința Mongoliei exterioare. In comerț și industrie, pînă la dreptul de a iscăli în această privință con­­vențiuni internaționale. Numai în Informațiuni — o — * D. Corbescu prefect de poli­ție al Capitalei șî locțiitor de secre­tar general al ministerului de in­terne, care se afla indispus, și-a reluat ocupațîunile. * Ministerul de războiu, aduce la cunoștința fabricanților de pînze­­turi și comercianților că se primesc oferte la biuroul de informațiuni pentru: Pînză groasă de căptușea­lă pentru efecte militare, catarame pentru pantaloni și șiret negru pentru pantaloni. Ofertele se primesc în fiecare zi de lucru la biuroul de informațiuni între orele 8—12 a. m­. și trebue să fie însoțite de garanția de 5 la sută și consemnate cu recipisa casei de depuneri și consemna­­țiuni. Fabricanții­­ de pînzeturi recu­noscuți de minister sunt dispen­sați de garanție. — 6 — * Eri ZI (3) August se împlinește un an de­ cînd un atentat a­ răpit societăței. și familiei pe Max Hugo Baumgarten, fost director al Băn­­cii de Credit Român și administra­tor delegat al Loteriei Statului. Financiar distins, om de bine și caracter, perderea lui a lăsat o a­­mintire neștearsă în sufletul rude­lor și prietenilor, precum și al ace­lora cari cu adevărat l-au cunoscut, apreciat și stimat. ROMÂNUL GERMANII ÎNAINTEAZĂ PÂNĂ LA NOVO-ALEXANDRIA Viena 20 iulie.­­ Pe teatrul răz­boiului rusesc, între Vistula și Bug s’a angajat ora din nou în numeroa­se puncte luptă violentă. Aliații noștri au scos pe inamic la Sud- Est de Dubienka, la Sud de Cholm șî la Sud de Lenczna. La Nord de Lublin trupele noastre au respins un puternic contraatac și și-au con­tiuat apoi atacul lor. Lingă Kurow o divizie de ger­mani care se afla în armata arhi­ducelui Josef Ferdinand a luat cu asalt două linii consecutive inami­ce. Trupele austro-ungare au cîști­­gat prin lupte drumul pînă la No­­­voalexandria. Pe cînd aci, pe țărmul oriental al Vistulei și lîngă Lublin inami­cul mai opune rezistență, el contr­ 1 fii­m­ă de azi dimnează retragerea man1 §J­­gg Jjfj­g spre Est în spațiul pînă la Bug;­ regimentele germane cari îl urmă­resc au trecut azi dimineața, peste Cholm. In Galitia orientală situcțiunea este neschimbată. La Nord-Est de Ivangorod trupe­le germane înaintate pe țărmul o­­riental au luat ori rușilor un punct de sprijin important. La forțele militare ale aliaților cari se află sub­ comanda austro­­ungară au fost duși în iulie ca pri­zonieri 527 de ofițeri șî 120.311 oa­meni, și s-au capturat 16 tunuri și 202 mitraliere; agricultorilor DOPA UN AN DE RASB0IU —• Proclamația împăratului Wilhelm — Bi ílin 20 iulie.— Iată textul proclamațiunei imperiale cu prile­jul zilei aniversare a declara­țiu­­nea de război. Poporului german: Un an a trecut de cînd a trebuit să cbtem la arme poporul german.[ A f­ost o epocă sîngeroasă fără pre­cedent pentru Europa și lumea în­treaga. In fața lui Dumnezeu și a istori­ei, conștiința mea e curată: nu am vroit război. După pregătiri care au ținut ze­ce ani alinț de puteri pentru ca­re Germania era prea mare a cre­zut momentul prielnic spre a o în­­genunchia sau a o distruge lingă a­­liata ei Austro-Ungaria. După cum Vam­ mai proclamat acum un w nu dorința de a face cuceriri ne-a împins la război. Cînd în primele zile ale lui Au­gure toți germanii în stare de a pus­ta armele alergau sub drapel și plecau pentru o luptă defensivă, fie tare german pe fața pămîntului a simțit, după, pilda unanimă dată de Reichstag, că trebuia luptat pentru bunurile cele mai înalte ale națiunei, pentru viața și libertatea ei. " Ce ne-ar fi așteptat dacă duș­manii noștri ar fi reușit să hotăras­că so­arta poporului nostru și al Eu­ropei, e ce a suferit provincia noas­tră s­am Prusia orientală. l­rin conștiința luptei impuse, o minune s’a­ întîmplat: conflictele opiniunilor politice au dispărut; vechii adversari au început să se înțeleagă și să se respecteze; spiri­tul de credință a inspirat pe toți germanii. Plini de recunoștință, ne e îngă­duit azi să spunem că Dumnezeu a fost cu noi. Dușmanii mei care vorbeau de a intra în Berlin după câte­va luni au fost respinși depar­te prin lovituri puternice, la Vest și la Est. Pe numeroasele cîmpuri de lup­tă, în părțile cele mai diferite ale Europei, luptele navale pe mările apropiate și cele depărtate au măr­turi­­it de ce poporul german e ca­pabil pentru apărarea sa legitimă. IV­ c­­i o călcare a principiilor de dr­e­pt internațional di­n partea duș­manilor noștri nu a fost în stare să zdruncineze bazele economice ale războiului nostru. Statul, comune­­­le, agricultura, industria și comer­țul, știința și teh­nica au luptat de­­­o­potrivă spre a micșora suferințele războiului. Cu o deplină recunoștință, patria se gîdește azi și pentru veci la lup­tătorii ei, cei care au înfruntat pe dușman, care s'au înapoit­ răniți sau bolnavi și la care, pe pă­­mîntul străin sau în fundul mări­lor se odihnesc după aceste lupte. Cu mamele, cu văduvele și cu or­fanii, plîng pentru cei iubiți care au căzut pentru patrie. Forța internă și voința națională omogenă, conformă cu spiritul crea­torilor imperiului ne garanteză vic­toria. Zidul pe care acești crea­tori V au clădit în prevederea lor că mai trebuia să apărăm ceea ce am obținut în 1870, a ținut în frîu valurile furioase cele mai mari pe care le-a cunoscut istoria. Cu astfel de probe fără seamăn despre capacitatea individuală și forța vială națională a germanilor, mărturisesc încrederea mea că po­­porul german, pâstrînd cu credin­ță învățămintele căpătate în acest război, va continua să pășească pe vechile sale căi ale culturei și ci­­vilizațiunei. Faptul de a trăi ore mari ne fa­ce mai umili în fața lui Dumnezeu și oțetește inimile. Vom merge înainte în mijlocul acțiunilor și suferințelor eroice pî­­nă cînd pacea ne va da garanțiile militare, politice și economice tre­buincioase pentru viitor, întrunind în acelaș timp condițiunile de dez­voltare fără piedici ale forțelor țarei noastre. Astfel vom susține cu onoarea marea luptă pentru dreptul și li­bertatea Germaniei, ori cit ar du­ra acest războiu. Vom fi atunci vrednici de victo­rie, în fața lui Dumnezeu care bi­ne­cuvintează armele noastre. St. WILHELM, împărat și rege. (Wolff bureau). -------0X0-----­ In jurul ocupărei insulei Mitilene ■—o—• Roma, 20 iulie. — Se află din Atena că Anglia ar fi încredințat guvernul elin că ocuparea insulei Mitilene se face din motive exclu­siv militare, și că ea va fi evacu­ată îndată ce motivele de mai sus vor înceta. (A. T. I.) ------ -----­ Germanii au ocupat orașul Mitau SEMICERCUL DIN JURUL CETATEI IVANGOROD , STRÎNS DIN CE­LN MAI MULT Berlin 21 Iulie. — Teatrul de Răz­boi oriental. Mitau a fost luat era de trupele noastre după o­uptă. O­rașul este în general intact. La est de Poniewiz s’au desfășu­rat lupte, care decurg favorabil pentru noi. La nordest de Suvalkî am luat cu asalt cota 186 (la sudest de Kalenik). La nordvest de Lomza trupele noastre au ajuns Narewul după ce rezistența tenace a rușilor a fost nimicită la m­ai multe punc­te. Un ofițer, 1003 ruși au fost fă­cuți prizonieri. Pe restul frontului pînă la Vis­tula înaintăm. 560 prizonieri, prin­tre care și un ofițer au fost captu­rați. Lîngă Varșovia situațiunea este neschimbată. Teatrul de război de la sudest. La nord de înălțimile cucerite la 31 iulie lîngă Podzance trupele gene­ralului von Voyrsch au înaintat spre est fiind angajate în lupte violente în regiunea păduroasă. Inamicul în fuga lui a pierdut 1500 de prizonieri și 8 mitraliere. Lîngă Ivangorod trupele austro­­ungare au dus lupte victorioase. Semicercul în jurul cetătei se strînge din în ce în mai mult. Intre Vistula și regiunea la sud­­vest de Lenosna inamicul rezistă încă armatelor generalului von Mackensen. Trupele germane au repurtat noui succese. La est de Kurow am făcut 600 prizonieri. In­tre Lenozna și Zalmn la nordest de Cholm lupta de urmărire progre­sează. Pe Bug am ajuns regiunea la nord de Dubienka. Trupele austro-ungare înaintează la sud­­vest de Wladimir-Nolynsk, dincolo de Bug­ -­­­o­o- Germanii ocupă tranșee în Argonne Berlin 21 Iulie. — In partea de vest a pădurei Argonnes am luat printr’un atac surprinzător cu ba­ioneta mai multe tranșee inamice luînd 4 ofițeri șî 142 soldați prizo­nieri, capturînd o mitralieră. In Vosgi Francezii au atacat dîn nou spre seară linia Schratzmannle- Barrenkopf. Toată noaptea s’a lup­tat acolo cu îndîrjire. Agresorii au fost însă respinși. Și pe Lingekopf lupte noui sunt în curs. La diferite puncte ale frontului am făcut să exploadeze mine cu succes. La sud de Ban de Sapt artileria noastră a doborît un balon captiv francez. Un avion de luptă a silit un aeroplan inamic să aterizeze lîngă Loingener­al est de Gerard­­ner. ! Eri s’au întrunit la sediul Uniu­nei Centrale a Sindicatelor agrico­le, un mare număr de­­ agricultori, spre a se consfătui și lua hotărîri privitoare la transportul și expor­tul productelor agricole ale țărei. întrunirea a fost prezidată de d. D. Seceleanu, asistat de d. Grogu Cristodorescu. In urma discuțiilor urmate s’a votat următoarea MOȚIUNE: Agricultorii mari și mici, întru­niți azi 20 Iulie c. în urma convo­­tărei Uniunei Centrale a Sindica­telor agricole luînd în discuție situ­ația nenorocită ce li s’a creiat din cauza obstacolelor puse în calea transportului și exportului produc­telor agricole. Ascultînd declarațiile făcute de d. Ministru al Lucrărilor publice Comisiunea Uniunei Centrale a Sin­dicatelor agricole. Exprimă următoarele deziderate ce urmează să fie aduse la cunoș­tința guvernului: 1) Să înceteze sistemul corupător de autorizări personale pentru ex­portul cerealelor prohibite. Ace­iași măsură să fie aplicată tuturor producătorilor, RIDIC­NDU-SE ORI­CE PROHIBIRE DE EX­PORT. 2) Să înceteze specula cu vagoa­nele zise de compensație, distribu­ția lor să fie atribuită sindicatelor agricole. 3) Să se intervie pe lingă d. mi­nistru al Domeniilor pentru cumpă­rarea de saci spre a fi revînduți producătorilor și pe lingă d. mini­stru al Industriei pentru fixarea prețului maxim al sacilor. 4) Să dea deplină putere Comite­tului Uniunei Centrale a Sindica­telor Agricole ca, împreună cu d. ministru al lucrărilor publice să ho­tărască calitatea de export, moda­litatea exportului recoltei nouă, față de recolta veche, modalitatea distribuirea vagoanelor între pro­ducători. 5) Libertatea cărăușiei și piata de export la vamă, să se facă nu înainte de marcare.­­ Adunarea a luat sfîrșit la ora 7 seara. ---------------o o­o­o--------------­Exportul cerealelor în Moldova — o — Iași, 20 iulie. — Circumscripția C­ a de mișcare a c. f. r., secția Iași, a primit un ordin din partea direc­­țiunei generale a c. f. r. prin care­­ se face cunoscut ca să comunice tuturor agricultorilor, membri ai „Uniunei Sindicatului agricol“ ca aducă în gări cerealele pe cari vor să le exporteze. Agricultorii vor trebui să depu­­ie aceste cereale cel mai tîrziu în opt zile de la data înștințărei. ----------------0X0---------------­ BIBLIOGRAFII — o — A apărut „Tribuna“ (Anul I, No. 18). A apărut „Drum Drept“ (anul X No. 25). A apărut „Amica noastră Aus­tria și Pangermanismul în Roma­nia“ de veteranul maior C. Mo­roni. * A apărut Ortografia Corectă, față cu erorile Academiei române, de Ion Pop Florentin. Succes francez în Vosgi -LUPTE IN ARGONNE— Paris 21 Iulie. — In Artois și in valea Aisne duel de artilerie. In Argonne vii angajări de infante­rie în noaptea de 1—2­ 8. In cursul zilei după ce a uzat de lichide inflamabile, inamicul a dat un violent atac contra tranșeelor în regiunea Marie Therese și a reușit să pună piciorul în una din ele.­­Am contra-atacat imediat și am reluat cea mai mare parte din terenul pierdut. Pe înălțimile Meusei și în Woe vre canonadă obicinuită mai ac­centuată lîngă Champagne. In Vosgi, o serie de lupte au fost da­te de la 1 August seara în fața po­zițiunîlor pe cari le am cucerit pe înălțimi © il liniei Schratzmaennele de la Bartenkopf. Am luat mai mul­te tranșee germane pricinuind i­namicului mari pierderi și făcînd 50 de prizonieri aparținînd la do­uă regimente diferite. -----0X0------­ !*s*pr*ss?«isifls ii» pir. Atftfe'MW't««mrmmf­­ * Eri, 20 Iulie, s’a sărbătorit în curtea cazărmei Arsenalului. Pa­tronul Arsenalului Armatei. * In ziua de 1 Octombrie a. c. se va ține la consiliul permanent ad­ministrativ examenul de capacitate pentru obținerea stabilitatei ofițe­rilor de poliție. * Doctorul în medicină G. Panai­­tescu și studenții în farmacie Moi­­se Sarehis, Teohari M. și Mihăiles­­cu St. M. sunt rugați de­ urgență a-șî comunica adresele ministerului de războiu (direcția 6 sanitară) str. Fîntînei No. 11 București. Financiar”. A apărut „Curierul (Anul XVII, No. 29). —­o­­ Constantinopole, 21 Iulie. — Con­form știrilor private demne de în­credere, marele distrugător de torpi­le inamic a fost scufundat în Ma­rea Neagră. Copenhaga, 21 Iulie. — Presa gă­sește că scufundarea atâtor vapoa­re scandinave neutrale se face din cauză că Anglia livrează cărbuni vapoarelor neutrale numai cu con­diția ca să aducă în Anglia lucruri de contrabandă astfel Anglia nu-și expune pericolului propriile sale va­poare. * Funcționarea maestrelor de lucru manual la școl­ii primare D. I. G. Duca, ministrul Cultelor și în strucțiunei publice a hotărât ca în posturile de maestru să se nu­mească numai absolvente de gos­podărie morală, menaj și țesăto­­rie, după felul postului, iar nu­mirea să se facă numai de minis­ter după avizul inspectorilor. Ma­­estrele să fie obligate a semna în registrul de prezentă al școalei să arate obiectul lecțiunilor în fiecare oră, întocmai ca învățătorii. Lec­­tîunile făcute cu toate elevele, în­­cepînd de la cl. I pînă la a V-a și I­ se vor preda lucrul după progra­ma școalei primare, chiar în cazul cînd posturile înființate au în ve­dere învățarea unui anumit fel de lucrări ca țesătorie, croitorie, sericicultură, etc. --------------o­O­O­O-------------— Macii încearcă să debarca în insula Skelanska-flda —o— Nîș 21 iulie.— In ziua de 30(7), la ora 2 și jum. dim. dușmanul a încercat, cu ajutorul unor șlepuri­­ și pe­ntoane să debarce în insulan Skelanska Ada, dar a fost silit să­­ fugă sub focul Infanteriei noastre­ șî s’a retras înainte de a fi ajuns la jumătatea brațului Savei care­ despărțește această insulă cu ma­­l­șul sting al Savei. (Biroul Presei) -------OXO"— Concentrările * Regimentul 46 Infanterie adu­ce la cunoștința rezerviștilor săi cu domiciliu pe raza cercului de recrutare București, că cu începere de la 25 cor. sunt chemați la con­centrare de instrucție de 20 zile toți acei ce n’au făcut concentrare în cursul anului 1915 împărțiți în trei serii după cum urmează: Seria I dela 25 Iulie la 14 Aug. contig. 1897, 1898, 1899, 1900 și 1901. Seria II de la 16 Aug. la 4 Sept. contig. 1902, 1903, 1904. Seria III dela 6 Sept. la 25 Sept. contig. 1905, 1906 și 1907. Cunoscînd că toți acei ce nu se vor prezenta precis la datele ară­tate mai sus pe lîngă că vor fi ți­nuți concentrați un număr îndoit de zile vor fi trimiși în judecată spre a li se aplica pedepsele prevă­zute de regulamentul de mobili­zare și codului de justiție militară art. 224. — o — SITUATIA EXTERNA Urmărirea Rușilor dincolo de Gholm LUPTELE PE FRoNTUL DE VEST . Pe frontul de vest, un co­municat german anunță că tru­pele generalului von Klikck au ocupat cîte­va tranșee în Ar­lupte crincene. Francezii anunță că atacurile germane au fost respinse și că au ocupat mai multe tranșee. Pe celelalte fronturi nimic nou de relevat. •­ ­ Luptele germano-­­ göm­e. In Vosgi se urmează ruse date multă vre­me în jurul orașului Ustau,­­ situat în partea de nord a frontului de est sau minat prin ocupi­i acestui oraș de către germani. Ger­manii au mai înre­­gistrat succese lîn­­ga Buvalkî și Lom­­za, unde au reușit treacă Narevul. In partea de sud a frontului, arma­tele generalului Woyrsch, înaintea­ză la nord de înăl­țimile de la Podza­­mce, care au fost cu­cerite. Pe de altă parte urmărirea Hu­șilor dincolo de Cholm continuă. Ar­matele austro-ger­­mane au atins în ur­mărire fluviul Bug, ajungînd pînă la Du­blenka și au reușit să înainteze și din­colo de Bug, pinâ la Vladimir Wolynsk. Se mai dau lupte și la Ivangorod un­de încercuirea ce­tății devine din ce în ce mai strînsă. Caracteristice sunt fără îndoială declara­­țiunile făcute simul­tan,—cu prilejul împli­­nirei unui an de la is­­bucnirea războiului,— de către împărații Ger­maniei și Rusie­i și de către d. Sassonof, cu prilejul deschiderii Du­mei. Câte și trele ma­nifestă voința fermă de a continua războiul pînă la nimicirea ad­versarului. Succese italiene în Carnia și Carso Collano, 21 Iulie. — Comanda su­premă 2 August 1915. Aeroplanele noastre au dat un­­ nou atac în sea­ra de 31 Iulie, aruncând bombe cu cele mai bune rezultate. In dimi­neața următoare artileria noastră grea a tras focuri eficace asupra stațiunei Rovereto Unde observato­rii semnalau sosirea trenurilor în­cărcate cu trupe. Lupta din Carnia înregistrează un nou epizod strălu­cit prin cucerirea muntelui ,Mede­­tta. La nord-est de vîrful Coestal­­tra inamicul se întărise binișor și dispunea încă și de sprijinul bater­ii­lor vecine dar alpinii noștri au re­ușit să gonească pe inamic din po­­țiunea lui. De asemenea în Carso inamicul du­pă­­ ce încercase în noaptea de 31 Iulie să se opună Mențiunile noa­stre de a ocupa muntele Soi_ Buși a fost respins de contra-ofensiva in­fanteriei noastre lăsînd în mîinile noastre 150 prizonieri dintre care 6 ofițeri. După declarațiunile lor în­suși rezidtă că atacul a fost dat de trupele cele mai alese printre care regimentele de vânători ale împă­ratului. (Cadorna). -----oo-----­ Castil DIN saia Marți 21 Iulie TRUPA FRANCEZA de cernu CU D NELE Betty Dausstnoni) de la Teatrul Vaudeville Jeanî gauthier de la Teatrul Gymnase Renée Carenne de la Teatrul Porte St. Martin Estelle Duclos de la Bouffes Parisiens CU D-NES NUM­ES dela Teatrul Variétés BRIZARD de Ia Teatrul Grand Guignol Duvelleroy dela Teatrul Palais Royal VOR JUCA Bom­be comedie în 2 acte de G. COURTENNE DIRECTOR ARTISTIC D-l Yves Martel «USO»«« QOÜPTÄKTIWigFCm

Next