Românul, iulie 1915 (Anul 46, nr. 418-448)
1915-07-22 / nr. 439
tomr Discursul ministrului marinei Ministrul marinei constată că flota Balticei, cu toată micimea unităților combatante și-a împlinit cu succes sarcina de a rezista unui inamic mult mai tare, de a-î respinge atacurile și chiar de a-i cauza înfrîngeri în proprile lui ape. In marea Neagră flota noastră de asemenea mai puțin tare decît marina unită turco-germană, a făcut de asemenea inofensiv pe adversar, i-a cauzat perderi severe și fără a fi suferit perderi, își desfășură succesiv puterea așteptând momentul proprice de a proceda, la realizarea problemei atît de scumpe inimei ruse. Ministrul spune în urmă că avîntul patriotic al lucrătorilor cari fabrică munițiuni de războiu, a pus sfîrșit gravelor inspirate din afară pentru a împiedeca i aprovizionarea armatei. In acest moment lucrările uzinelor și fabricelor sunt în plină activitate, lucrătorii fac minuni de productivitate și de energie, ceea ce a permis flotei Baltice a se îmbogăți la finele anului trecut cu nouă unități de luptă și tot așa și flota marei Negre. Ministrul declară că cheltuelile de războiu ale Rusiei se vor urca la finele lui 1915 la suma de 7212 de milioane. Pentru a le acoperi ministerul proiectează o serie de operațiuni de credit al căror succes este neîndoios deoarece totalul economiilor naționale a crescut cu 1800 milioane, ceea ce probează că țara posedă resurse ce nu trebue să fie amonse pe de-a întregul temperantei nistrul insistă asupra tirului. Mitrebuinței de a menține această interdicțiune bine-făcătoare chiar și după războiu. Termină prin asigurarea că țara a răspuns puternic la toate necesitățile provocate de razboiu. Numai avîntul patriotic va putea uni toate fortele și toate facultățile țarei spre a satisface trebuințele armatei. * De la Duma miniștrii s’au dus la consiliul imperiului unde au pronunțat aceleași discursuri. Oratorii tuturor partidelor au exprimat simpății polonezilor și declarațîunea guvernului de a da autonomie Poloniei. Reprezentantul grupului polonez Welipoldky declară: Orașele noastre sunt în ruine, satele noastre prefăcute în cenușe; inamicul este la poarta capitalei noastre. In această eră istorică, declarăm că calea pe care am ales-o la începutul războiului nu depinde de balanța războiului. Sperăm cu ajutorul lui Dumnezeu că Polonia se va regenera prin unirea ei cu Rusia sub sceptrul monarhului nostru. Consiliul imperiului a votat o formulă de trecere la ordinea zilei zicînd că este convins că imensa Rusie unificată în colaborare cu guvernul și cu Duma va găsi forța care va distruge intențiunile subversive ale inamicilor noștri cari atentează la libertatea popoarelor. (Westnik) Declarațiile ministrului Bark Ministrul de finanțe Bark declară că Rusia cu toate enormele cheltueli datorite războiului a izbutit nu numai să găsească in bună stare națională resursele necesare dar a putut de asemenea să acopere lacuna cauzată de interzicerea vânzării spirtoaselor care aducea aproape un miliard de ruble pe an. Sfârșitul discursului d-nei Sassonof Hei e limitată prin dreptul de intervenție al Rusiei și al Chinei. In momentul de a termina această cuvîntare, trebue să vă spun că, deși după un an de războiu, rezultatele sforțărilor noastre au putut fi privite ca nefiind în proporție cu enormitatea lor,, nu trebue uitat că garanția succesului e în fermitatea și îndîrjirea noastră la luptă. Pot declara cu deplină asigurare că guvernul rus, strîns unit în această privință cu opiniunea publică, nu se va gîndi la pace decît după distrugerea definitivă a dușmanului. (Bravo aplauze prelungite). Credincioșii noștri aliați sunt și ei ferm hotărîți (aplauze) să ducă războiul pînă la capăt. In fie, sunt nevoi care nu depind de voința noastră și care decurg în mod fatal de mersul istoric al evenimentelor; trebue să ținem socoteală de ele. Războiul care ne-a fost impus acum un an a pus pe tapet niște probleme care, în iulie 1914, nu erau decît niște visuri depărtate; acum aceste chestiuni sunt atît de lămurite nicite de prisos să le arătăm într’un mod mai lămurit; ele ne cer desfășurarea tuturor forțelor noastre deoarece sîntem ținuți în fața întregei Rusii să le realizăm, nu putem să renunțăm la ele și deci, oricare ar fi greutățile trecătoare de suportat, suntem neclintiți în hotărîrea de a lupta pînă la victorie desăvîrșită; pînă atunci, păstrăm credința noastră în triumful nostru final al cauzei noastre drepte. (Aplauze prelungite. Jestnikh Petrograd, 21 iulie. — Ocuparea , domeniul relațiunilor politice cu orașului de către muntenegreni a ‘ străinătatea, independența Mong afost provocată după cum s-a declarat guvernul din Cetinje, de nevoia urgentă de a pune capăt tâlhăriilor bandelor albaneze care stânjeneau aprovizionarea regulată a Muntenegrului. Guvernul muntenegrean a declarat, cu acest prilej, că nu voește a anticipa asupra soartei acestui oraș care depinde numai de voința puterilor aliate. Dușmanii noștri luptă nu numai pe câmpul de război dar au desfășurat în acelaș timp o propagandă clandestină și chiar deschisă în scop de a ridica în contra aliaților opiniunea publică a acestor țări și unde era cu putință, să le pună în ostilitate deschisă. Astfel au fost urzite manopere energice care au ajuns în Persia să provoace dezordine. Dușmanii noștri împărțesc bani, înființează bande, importează arme, mitraliere și munițiuni. Am luat măsuri spre a opri aceste manopere, dar din nefericire, tulburările permanente din Persia, învrăjbirea care domnește între guvern și cercurile democratice, precum și criza ministerială care mai tre de mai multe luni fără nici un rezultat, fac foarte grea sarcina de a readuce liniștea în această țară. Totuși, activitatea bine regulată și absolut solidară a reprezentanților rus și englez din Persia care combinează străduințele lor spre a sprijini guvernul persan în scop de a înăbuși tulburările ne permit să sperăm că manoperile inamicilor vor da greș și că liniștea se va restabili în Persia. Trebue adăugat că, în cazul cînd sforțările noastre ar rămâne șterse, vom fi siliți să întrebuințăm alte mijloace de acțiune. (Aplauze). Au observat cu siguranță că, în ultimul timp presa japoneză a discutat și mai discută chestiunea foloaselor unei uniuni mai strînse între politica rusă și cea japoneză. Această idee a găsit un ecou simpatic în presa rusească. Intr’adevăr lupta în contra dușmanului comun și serviciile eminente făcute de Japonia, nouă și aliaților noștri, în timpul acestui războiu, nu au putut să nu influențeze guvernele triplei înțelegeri și opiniunea publică din țările aliate, pricinuind astfel o atmosferă în care se plămădește legăturile politice solide între națiuni. Zece ani au trecut de cînd am iscălit tratatul de la Portsmouth și s’a văzut că vecinătatea pașnică intre Rusia și Japonia e absolut posibilă și chiar folositoare pentru ambele popoare. Raporturile noastre de alianță cu Japonia trebue să devie și mai strînse, (Bravo, aplauze). Acțiunea armatei japoneze în contra cetătei germane din Tsing- Tao a avut ca urmare trecerea ei și a teritoriului de la Kiau-ceau în mîinile japonezilor. In această privință, guvernele japonez și chinez au început tratative care au dus la o înțelegere drepturile particulare ale Japoniei în regiunile Chinei unde interesele japoneze sunt mai numeroase. Relațiunile noastre amicale cu Japonia și cu China ne-au dat asigurarea că aceste două guverne ne-au dat voia să urmărim de aproape tratativele lor. Chiar în clipele cele mai critice, Japonia și China au prețuit cum se cuvenea atitudinea noastră. Aceleași relațiuni de încredere cu guvernul chinez ne-au permis să încheiem o înțelegere definitivă în privința Mongolia exterioară. In ziua de 7 iunie am iscălit la Kiakhta o înțelegere care va fi publicat în curînd. După acest act, Mongolia exterioară e recunoscută în întregime ca un stat independent, vasal al Chinei. Mongolii din această regiune vor obține autonomia interioară, libertatea de acțiune în privința Mongoliei exterioare. In comerț și industrie, pînă la dreptul de a iscăli în această privință convențiuni internaționale. Numai în Informațiuni — o — * D. Corbescu prefect de poliție al Capitalei șî locțiitor de secretar general al ministerului de interne, care se afla indispus, și-a reluat ocupațîunile. * Ministerul de războiu, aduce la cunoștința fabricanților de pînzeturi și comercianților că se primesc oferte la biuroul de informațiuni pentru: Pînză groasă de căptușeală pentru efecte militare, catarame pentru pantaloni și șiret negru pentru pantaloni. Ofertele se primesc în fiecare zi de lucru la biuroul de informațiuni între orele 8—12 a. m. și trebue să fie însoțite de garanția de 5 la sută și consemnate cu recipisa casei de depuneri și consemnațiuni. Fabricanții de pînzeturi recunoscuți de minister sunt dispensați de garanție. — 6 — * Eri ZI (3) August se împlinește un an de cînd un atentat a răpit societăței. și familiei pe Max Hugo Baumgarten, fost director al Băncii de Credit Român și administrator delegat al Loteriei Statului. Financiar distins, om de bine și caracter, perderea lui a lăsat o amintire neștearsă în sufletul rudelor și prietenilor, precum și al acelora cari cu adevărat l-au cunoscut, apreciat și stimat. ROMÂNUL GERMANII ÎNAINTEAZĂ PÂNĂ LA NOVO-ALEXANDRIA Viena 20 iulie. Pe teatrul războiului rusesc, între Vistula și Bug s’a angajat ora din nou în numeroase puncte luptă violentă. Aliații noștri au scos pe inamic la Sud- Est de Dubienka, la Sud de Cholm șî la Sud de Lenczna. La Nord de Lublin trupele noastre au respins un puternic contraatac și și-au contiuat apoi atacul lor. Lingă Kurow o divizie de germani care se afla în armata arhiducelui Josef Ferdinand a luat cu asalt două linii consecutive inamice. Trupele austro-ungare au cîștigat prin lupte drumul pînă la Novoalexandria. Pe cînd aci, pe țărmul oriental al Vistulei și lîngă Lublin inamicul mai opune rezistență, el contr 1 fiimă de azi dimnează retragerea man1 §Jgg Jjfjg spre Est în spațiul pînă la Bug; regimentele germane cari îl urmăresc au trecut azi dimineața, peste Cholm. In Galitia orientală situcțiunea este neschimbată. La Nord-Est de Ivangorod trupele germane înaintate pe țărmul oriental au luat ori rușilor un punct de sprijin important. La forțele militare ale aliaților cari se află sub comanda austroungară au fost duși în iulie ca prizonieri 527 de ofițeri șî 120.311 oameni, și s-au capturat 16 tunuri și 202 mitraliere; agricultorilor DOPA UN AN DE RASB0IU —• Proclamația împăratului Wilhelm — Bi ílin 20 iulie.— Iată textul proclamațiunei imperiale cu prilejul zilei aniversare a declarațiunea de război. Poporului german: Un an a trecut de cînd a trebuit să cbtem la arme poporul german.[ A fost o epocă sîngeroasă fără precedent pentru Europa și lumea întreaga. In fața lui Dumnezeu și a istoriei, conștiința mea e curată: nu am vroit război. După pregătiri care au ținut zece ani alinț de puteri pentru care Germania era prea mare a crezut momentul prielnic spre a o îngenunchia sau a o distruge lingă aliata ei Austro-Ungaria. După cum Vam mai proclamat acum un w nu dorința de a face cuceriri ne-a împins la război. Cînd în primele zile ale lui Augure toți germanii în stare de a pusta armele alergau sub drapel și plecau pentru o luptă defensivă, fie tare german pe fața pămîntului a simțit, după, pilda unanimă dată de Reichstag, că trebuia luptat pentru bunurile cele mai înalte ale națiunei, pentru viața și libertatea ei. " Ce ne-ar fi așteptat dacă dușmanii noștri ar fi reușit să hotărască soarta poporului nostru și al Europei, e ce a suferit provincia noastră sam Prusia orientală. lrin conștiința luptei impuse, o minune s’a întîmplat: conflictele opiniunilor politice au dispărut; vechii adversari au început să se înțeleagă și să se respecteze; spiritul de credință a inspirat pe toți germanii. Plini de recunoștință, ne e îngăduit azi să spunem că Dumnezeu a fost cu noi. Dușmanii mei care vorbeau de a intra în Berlin după câteva luni au fost respinși departe prin lovituri puternice, la Vest și la Est. Pe numeroasele cîmpuri de luptă, în părțile cele mai diferite ale Europei, luptele navale pe mările apropiate și cele depărtate au mărturiit de ce poporul german e capabil pentru apărarea sa legitimă. IV ci o călcare a principiilor de drept internațional din partea dușmanilor noștri nu a fost în stare să zdruncineze bazele economice ale războiului nostru. Statul, comunele, agricultura, industria și comerțul, știința și tehnica au luptat deopotrivă spre a micșora suferințele războiului. Cu o deplină recunoștință, patria se gîdește azi și pentru veci la luptătorii ei, cei care au înfruntat pe dușman, care s'au înapoit răniți sau bolnavi și la care, pe pămîntul străin sau în fundul mărilor se odihnesc după aceste lupte. Cu mamele, cu văduvele și cu orfanii, plîng pentru cei iubiți care au căzut pentru patrie. Forța internă și voința națională omogenă, conformă cu spiritul creatorilor imperiului ne garanteză victoria. Zidul pe care acești creatori V au clădit în prevederea lor că mai trebuia să apărăm ceea ce am obținut în 1870, a ținut în frîu valurile furioase cele mai mari pe care le-a cunoscut istoria. Cu astfel de probe fără seamăn despre capacitatea individuală și forța vială națională a germanilor, mărturisesc încrederea mea că poporul german, pâstrînd cu credință învățămintele căpătate în acest război, va continua să pășească pe vechile sale căi ale culturei și civilizațiunei. Faptul de a trăi ore mari ne face mai umili în fața lui Dumnezeu și oțetește inimile. Vom merge înainte în mijlocul acțiunilor și suferințelor eroice pînă cînd pacea ne va da garanțiile militare, politice și economice trebuincioase pentru viitor, întrunind în acelaș timp condițiunile de dezvoltare fără piedici ale forțelor țarei noastre. Astfel vom susține cu onoarea marea luptă pentru dreptul și libertatea Germaniei, ori cit ar dura acest războiu. Vom fi atunci vrednici de victorie, în fața lui Dumnezeu care binecuvintează armele noastre. St. WILHELM, împărat și rege. (Wolff bureau). -------0X0----- In jurul ocupărei insulei Mitilene ■—o—• Roma, 20 iulie. — Se află din Atena că Anglia ar fi încredințat guvernul elin că ocuparea insulei Mitilene se face din motive exclusiv militare, și că ea va fi evacuată îndată ce motivele de mai sus vor înceta. (A. T. I.) ------ ----- Germanii au ocupat orașul Mitau SEMICERCUL DIN JURUL CETATEI IVANGOROD , STRÎNS DIN CELN MAI MULT Berlin 21 Iulie. — Teatrul de Război oriental. Mitau a fost luat era de trupele noastre după ouptă. Orașul este în general intact. La est de Poniewiz s’au desfășurat lupte, care decurg favorabil pentru noi. La nordest de Suvalkî am luat cu asalt cota 186 (la sudest de Kalenik). La nordvest de Lomza trupele noastre au ajuns Narewul după ce rezistența tenace a rușilor a fost nimicită la mai multe puncte. Un ofițer, 1003 ruși au fost făcuți prizonieri. Pe restul frontului pînă la Vistula înaintăm. 560 prizonieri, printre care și un ofițer au fost capturați. Lîngă Varșovia situațiunea este neschimbată. Teatrul de război de la sudest. La nord de înălțimile cucerite la 31 iulie lîngă Podzance trupele generalului von Voyrsch au înaintat spre est fiind angajate în lupte violente în regiunea păduroasă. Inamicul în fuga lui a pierdut 1500 de prizonieri și 8 mitraliere. Lîngă Ivangorod trupele austroungare au dus lupte victorioase. Semicercul în jurul cetătei se strînge din în ce în mai mult. Intre Vistula și regiunea la sudvest de Lenosna inamicul rezistă încă armatelor generalului von Mackensen. Trupele germane au repurtat noui succese. La est de Kurow am făcut 600 prizonieri. Intre Lenozna și Zalmn la nordest de Cholm lupta de urmărire progresează. Pe Bug am ajuns regiunea la nord de Dubienka. Trupele austro-ungare înaintează la sudvest de Wladimir-Nolynsk, dincolo de Bug -oo- Germanii ocupă tranșee în Argonne Berlin 21 Iulie. — In partea de vest a pădurei Argonnes am luat printr’un atac surprinzător cu baioneta mai multe tranșee inamice luînd 4 ofițeri șî 142 soldați prizonieri, capturînd o mitralieră. In Vosgi Francezii au atacat dîn nou spre seară linia Schratzmannle- Barrenkopf. Toată noaptea s’a luptat acolo cu îndîrjire. Agresorii au fost însă respinși. Și pe Lingekopf lupte noui sunt în curs. La diferite puncte ale frontului am făcut să exploadeze mine cu succes. La sud de Ban de Sapt artileria noastră a doborît un balon captiv francez. Un avion de luptă a silit un aeroplan inamic să aterizeze lîngă Loingeneral est de Gerardner. ! Eri s’au întrunit la sediul Uniunei Centrale a Sindicatelor agricole, un mare număr de agricultori, spre a se consfătui și lua hotărîri privitoare la transportul și exportul productelor agricole ale țărei. întrunirea a fost prezidată de d. D. Seceleanu, asistat de d. Grogu Cristodorescu. In urma discuțiilor urmate s’a votat următoarea MOȚIUNE: Agricultorii mari și mici, întruniți azi 20 Iulie c. în urma convotărei Uniunei Centrale a Sindicatelor agricole luînd în discuție situația nenorocită ce li s’a creiat din cauza obstacolelor puse în calea transportului și exportului productelor agricole. Ascultînd declarațiile făcute de d. Ministru al Lucrărilor publice Comisiunea Uniunei Centrale a Sindicatelor agricole. Exprimă următoarele deziderate ce urmează să fie aduse la cunoștința guvernului: 1) Să înceteze sistemul corupător de autorizări personale pentru exportul cerealelor prohibite. Aceiași măsură să fie aplicată tuturor producătorilor, RIDICÂNDU-SE ORICE PROHIBIRE DE EXPORT. 2) Să înceteze specula cu vagoanele zise de compensație, distribuția lor să fie atribuită sindicatelor agricole. 3) Să se intervie pe lingă d. ministru al Domeniilor pentru cumpărarea de saci spre a fi revînduți producătorilor și pe lingă d. ministru al Industriei pentru fixarea prețului maxim al sacilor. 4) Să dea deplină putere Comitetului Uniunei Centrale a Sindicatelor Agricole ca, împreună cu d. ministru al lucrărilor publice să hotărască calitatea de export, modalitatea exportului recoltei nouă, față de recolta veche, modalitatea distribuirea vagoanelor între producători. 5) Libertatea cărăușiei și piata de export la vamă, să se facă nu înainte de marcare. Adunarea a luat sfîrșit la ora 7 seara. ---------------o ooo--------------Exportul cerealelor în Moldova — o — Iași, 20 iulie. — Circumscripția C a de mișcare a c. f. r., secția Iași, a primit un ordin din partea direcțiunei generale a c. f. r. prin care se face cunoscut ca să comunice tuturor agricultorilor, membri ai „Uniunei Sindicatului agricol“ ca aducă în gări cerealele pe cari vor să le exporteze. Agricultorii vor trebui să depuie aceste cereale cel mai tîrziu în opt zile de la data înștințărei. ----------------0X0--------------- BIBLIOGRAFII — o — A apărut „Tribuna“ (Anul I, No. 18). A apărut „Drum Drept“ (anul X No. 25). A apărut „Amica noastră Austria și Pangermanismul în Romania“ de veteranul maior C. Moroni. * A apărut Ortografia Corectă, față cu erorile Academiei române, de Ion Pop Florentin. Succes francez în Vosgi -LUPTE IN ARGONNE— Paris 21 Iulie. — In Artois și in valea Aisne duel de artilerie. In Argonne vii angajări de infanterie în noaptea de 1—2 8. In cursul zilei după ce a uzat de lichide inflamabile, inamicul a dat un violent atac contra tranșeelor în regiunea Marie Therese și a reușit să pună piciorul în una din ele.Am contra-atacat imediat și am reluat cea mai mare parte din terenul pierdut. Pe înălțimile Meusei și în Woe vre canonadă obicinuită mai accentuată lîngă Champagne. In Vosgi, o serie de lupte au fost date de la 1 August seara în fața pozițiunîlor pe cari le am cucerit pe înălțimi © il liniei Schratzmaennele de la Bartenkopf. Am luat mai multe tranșee germane pricinuind inamicului mari pierderi și făcînd 50 de prizonieri aparținînd la două regimente diferite. -----0X0------ !*s*pr*ss?«isifls ii» pir. Atftfe'MW't««mrmmf * Eri, 20 Iulie, s’a sărbătorit în curtea cazărmei Arsenalului. Patronul Arsenalului Armatei. * In ziua de 1 Octombrie a. c. se va ține la consiliul permanent administrativ examenul de capacitate pentru obținerea stabilitatei ofițerilor de poliție. * Doctorul în medicină G. Panaitescu și studenții în farmacie Moise Sarehis, Teohari M. și Mihăilescu St. M. sunt rugați de urgență a-șî comunica adresele ministerului de războiu (direcția 6 sanitară) str. Fîntînei No. 11 București. Financiar”. A apărut „Curierul (Anul XVII, No. 29). —o Constantinopole, 21 Iulie. — Conform știrilor private demne de încredere, marele distrugător de torpile inamic a fost scufundat în Marea Neagră. Copenhaga, 21 Iulie. — Presa găsește că scufundarea atâtor vapoare scandinave neutrale se face din cauză că Anglia livrează cărbuni vapoarelor neutrale numai cu condiția ca să aducă în Anglia lucruri de contrabandă astfel Anglia nu-și expune pericolului propriile sale vapoare. * Funcționarea maestrelor de lucru manual la școlii primare D. I. G. Duca, ministrul Cultelor și în strucțiunei publice a hotărât ca în posturile de maestru să se numească numai absolvente de gospodărie morală, menaj și țesătorie, după felul postului, iar numirea să se facă numai de minister după avizul inspectorilor. Maestrele să fie obligate a semna în registrul de prezentă al școalei să arate obiectul lecțiunilor în fiecare oră, întocmai ca învățătorii. Lectîunile făcute cu toate elevele, începînd de la cl. I pînă la a V-a și I se vor preda lucrul după programa școalei primare, chiar în cazul cînd posturile înființate au în vedere învățarea unui anumit fel de lucrări ca țesătorie, croitorie, sericicultură, etc. --------------oOOO-------------— Macii încearcă să debarca în insula Skelanska-flda —o— Nîș 21 iulie.— In ziua de 30(7), la ora 2 și jum. dim. dușmanul a încercat, cu ajutorul unor șlepuri și pentoane să debarce în insulan Skelanska Ada, dar a fost silit să fugă sub focul Infanteriei noastre șî s’a retras înainte de a fi ajuns la jumătatea brațului Savei care despărțește această insulă cu malșul sting al Savei. (Biroul Presei) -------OXO"— Concentrările * Regimentul 46 Infanterie aduce la cunoștința rezerviștilor săi cu domiciliu pe raza cercului de recrutare București, că cu începere de la 25 cor. sunt chemați la concentrare de instrucție de 20 zile toți acei ce n’au făcut concentrare în cursul anului 1915 împărțiți în trei serii după cum urmează: Seria I dela 25 Iulie la 14 Aug. contig. 1897, 1898, 1899, 1900 și 1901. Seria II de la 16 Aug. la 4 Sept. contig. 1902, 1903, 1904. Seria III dela 6 Sept. la 25 Sept. contig. 1905, 1906 și 1907. Cunoscînd că toți acei ce nu se vor prezenta precis la datele arătate mai sus pe lîngă că vor fi ținuți concentrați un număr îndoit de zile vor fi trimiși în judecată spre a li se aplica pedepsele prevăzute de regulamentul de mobilizare și codului de justiție militară art. 224. — o — SITUATIA EXTERNA Urmărirea Rușilor dincolo de Gholm LUPTELE PE FRoNTUL DE VEST . Pe frontul de vest, un comunicat german anunță că trupele generalului von Klikck au ocupat cîteva tranșee în Arlupte crincene. Francezii anunță că atacurile germane au fost respinse și că au ocupat mai multe tranșee. Pe celelalte fronturi nimic nou de relevat. • Luptele germano- göme. In Vosgi se urmează ruse date multă vreme în jurul orașului Ustau, situat în partea de nord a frontului de est sau minat prin ocupii acestui oraș de către germani. Germanii au mai înregistrat succese lînga Buvalkî și Lomza, unde au reușit treacă Narevul. In partea de sud a frontului, armatele generalului Woyrsch, înaintează la nord de înălțimile de la Podzamce, care au fost cucerite. Pe de altă parte urmărirea Hușilor dincolo de Cholm continuă. Armatele austro-germane au atins în urmărire fluviul Bug, ajungînd pînă la Dublenka și au reușit să înainteze și dincolo de Bug, pinâ la Vladimir Wolynsk. Se mai dau lupte și la Ivangorod unde încercuirea cetății devine din ce în ce mai strînsă. Caracteristice sunt fără îndoială declarațiunile făcute simultan,—cu prilejul împlinirei unui an de la isbucnirea războiului,— de către împărații Germaniei și Rusiei și de către d. Sassonof, cu prilejul deschiderii Dumei. Câte și trele manifestă voința fermă de a continua războiul pînă la nimicirea adversarului. Succese italiene în Carnia și Carso Collano, 21 Iulie. — Comanda supremă 2 August 1915. Aeroplanele noastre au dat un nou atac în seara de 31 Iulie, aruncând bombe cu cele mai bune rezultate. In dimineața următoare artileria noastră grea a tras focuri eficace asupra stațiunei Rovereto Unde observatorii semnalau sosirea trenurilor încărcate cu trupe. Lupta din Carnia înregistrează un nou epizod strălucit prin cucerirea muntelui ,Medetta. La nord-est de vîrful Coestaltra inamicul se întărise binișor și dispunea încă și de sprijinul bateriilor vecine dar alpinii noștri au reușit să gonească pe inamic din poțiunea lui. De asemenea în Carso inamicul după ce încercase în noaptea de 31 Iulie să se opună Mențiunile noastre de a ocupa muntele Soi_ Buși a fost respins de contra-ofensiva infanteriei noastre lăsînd în mîinile noastre 150 prizonieri dintre care 6 ofițeri. După declarațiunile lor însuși rezidtă că atacul a fost dat de trupele cele mai alese printre care regimentele de vânători ale împăratului. (Cadorna). -----oo----- Castil DIN saia Marți 21 Iulie TRUPA FRANCEZA de cernu CU D NELE Betty Dausstnoni) de la Teatrul Vaudeville Jeanî gauthier de la Teatrul Gymnase Renée Carenne de la Teatrul Porte St. Martin Estelle Duclos de la Bouffes Parisiens CU D-NES NUMES dela Teatrul Variétés BRIZARD de Ia Teatrul Grand Guignol Duvelleroy dela Teatrul Palais Royal VOR JUCA Bombe comedie în 2 acte de G. COURTENNE DIRECTOR ARTISTIC D-l Yves Martel «USO»«« QOÜPTÄKTIWigFCm