Saptamina, 1989 (Anul 19, nr. 2-50)

1989-09-15 / nr. 37

PROTJFTARI DiJt TO*Tff T*RTTJ! TTVITT VA| CULTURALA A CAPITALEI ______________________ _____________________ SERIE NOUA, NR. 37­­9781, VINERI 15 SEPTEMBRIE 1989 — O REVISTĂ EDITATĂ DE COMITETUL PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTĂ , AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PAGINI, RESPONSABILITATE mmni Plenar angajat in ampla dezbatere a documentelor, de însemnătate pentru Congresul al XIV-lea al istorică, Parti­dului Comunist Român, întregul nostru popor participă cu adine spirit ,evolu­tionar, constructiv, la înfăptuirea obiec­tivelor etapei actuale, premergătoare si pregătitoare a noului stadiu de dez­voltare a României socialiste, ce va fi atins in cincinalul următor și, în per­spectivă, în anii 2000—2010, întreaga activitate desfășurată in pre­zent in toate ramurile si sectoarele eco­nomiei naționale are drept scop îndepli­nirea in mod exemplar a tuturor sarci­nilor de plan, la toti indicatorii, astfel incit să se depășească cantitativ si ca­litativ angajamentele asumate, să fie traduse in fapte indicațiile Si orientările cuprinse in documentele de partid ela­borate sub înteleapta îndrumare a to­varășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România. Oamenii muncii din industria energe­tică, din metalurgie și chimie răspund cu însuflețire chemării de a valorifica superior condițiile tehnice și materiale de care dispun, de a organiza mai bine munca pentru ca, in felul acesta, să se atingă ritmuri inalte de producție, să se livreze materiile prime necesare între­gii economii nationale. O altă proble­mă de mare importantă o constituie ne­cesitatea aplicării măsurilor din progra­mele de modernizare a producției pe baza celor mai noi cuceriri ale științei si tehnicii, pentru sporirea eficienței e­­conomice, pentru folosirea la întreaga capacitate a mașinilor, utilajelor si in­stalațiilor, în vederea realizării si depă­șirii întregii producții planificate. Zi de zi, numeroase colective de oameni ai muncii raportează nod si însemnate suc­cese în activitatea lor pusă in slujba creșterii venitului national, a bunăstării întregului popor. Sîntem la mijlocul lunii septembrie, perioadă in care lucrările agricole de toamnă cunosc un ritm Intens. Oamenii muncii din agricultură, cu toate forțele se ocupă de strîngerea, transportul și depozitarea în cele mai bune condiții a recoltei. * Astăzi, intr-o atmosferă sărbătorească, de elan tineresc, revoluționar, sălile de clasă, amfiteatrele, laboratoarele isi des­chid larg porțile pentru a primi pe cei ce constituie viitorul patriei, începe un­­nou an de muncă și de învățătură, sub înaltele comandamente morale și poli­tice ale acestor vremuri. In Programul- Di­recti­vă si Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, au fost definite clar locul și rolul învățămintului în țara noastră, au fost trasate orientări și di­recții, reieșite din necesitatea ridicării societății românești pe noi trepte de cultură și civilizație, în vederea înfăp­tuirii înaltelor idealuri pe care ni le-am propus. Săptămîna aceasta tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu au efectuat o suită de int Uniri de lucru cu cei ce trăiesc și muncesc in Județul Iași. Vizitele în mari unități industriale și agricole, in insti­tute de cercetare și învătămâ­nt au fost consacrate examinării modulul in care se acționează pentru Înfăptuirea exem­plară a prevederilor de plan, pentru ca marele forum al comuniștilor din no­iembrie să fie cinstit cu noi și valoroa­se fapte de muncă. Exprimîndu-și tărîrea de a acționa în continuare de­­cu toată energia pentru ca angajamentele asumate să fie integrat Înfăptuite, oa­menii muncii și-au exprimat, într-o at­mosferă deosebit de entuziastă, senti­mentele de stimă, prețuire și recunoș­tință față de activitatea desfășurată cu dăruire patriotică și cutezanță revolu­ționară de secretarul general al partidu­lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu și depli­na aprobare față de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea de realegere a tovarășului Nicolae Ceaușescu II, funcția supremă de secretar general al partidului, garanție a înaintării neabă­tute a României socialiste spre comunism. Miântâmîna” ★ • TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI, PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMA­­­NI­A. ÎMPREUNA CU TOVARĂȘA ELENA CEAUȘESCU AU EFECTUAT VIZITE DE LUCRU IN MARI UNITĂȚI INDUSTRIALE, AGRI­­COLE, DE CERCETARE ȘI ÎNVAȚAMÂNT DIN JUDEȚUL IAȘI. creativitate și învățămînt » » Problematica pe care o abordează proiectele documentelor pentru Con­gresul al XIV-lea al Partidului Comu­nist Român, analiza multilaterală, profund științifică, pe care a făcut-o secretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, activității de partid și economico-sociale la Ple­nara din 27—28 iunie a.c_ privește în egală măsură școala de toate gradele, procesul de formare și perfecționare a cadrelor din toate domeniile. Ideea racordării necontenite a școlii la cerințele prezente și viitoare ale so­cietății*, ale revoluției și construcției socialiste, perfecționarea și moderni­zarea neîntreruptă a învățămintului, ne sînt înfățișate în proiectele de docu­mente supuse dezbaterii și în cuvîn­­tarea tovarășului Nicolae Ceaușescu intr-o nouă lumină : pregătirea unui om cu multiple calități, care să aibă și competență profesională și o largă des­chidere spre știință și cultură, dar care să fie, în același timp, puternic motivat pentru slujirea cu devotament a patriei, punînd mai presus de orice interesele ei fundamentale, cauza socialismului și comunismului. Adeziunea entuziastă și unanimă partidului și poporului nostru la hotă­­­rîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din luna iunie a.e. de a propune Congresului al XIV-lea realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în funcția supremă de secretar general al partidului ilu­s­trează tocmai voința noastră, a tuturor, de a avea în fruntea partidului și a țării un om de excepție intr-o epocă ist­o­rică de excepție, așa cum este epoca pe care o parcurge România in prezent. Această unanimă adeziune implică angajamentul ferm al tuturor celor ce învață și se pregătesc în învățămintul, Capitalei de a-și dovedi prin fapte a­­tașamentul la politica internă și inter­­națională a partidului și statului nostru, de a participa împreună cu toți oamenii muncii din Capitală și din țară la în­făptuirea exemplară a hotărîrilor care vor fi adoptate la cel de al XIV-lea fo­rum al comuniștilor români care va a­­vea loc în toamna acestui an, a progra­melor de dezvoltare economico-socială a țării, conf. dr. îoCW Jingo (Continuare în pag. 3) factor de progres Intr-o societate modernă, cum este societatea românească, marcată de ex­plozia informațională, de rituluri rapide de transformare, de progresul evident al cunoașterii umane, dar și de uzura morală a cunoștințelor, tehnicilor, nologiilor și produselor, care este teh­din ce in ce mai alertă, pro­ducerea și introducerea noului în toa­te sferele și domeniile de activi­tate reprezintă o direcție fundamentală, prioritară, un atribut esențial, defini­toriu pentru efortul consacrat asigurării dezvoltării socio-umane. In aceste con­diții, știința, recte cercetarea știin­țifică — ca formă de activitate umar­ă creatoare de cunoaștere —, prin care știința capătă viață, ocupă un loc cen­tral. In documentele pregătitoare ale Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român (Teze și Proiectul Programului-Directivă) se subliniază ro­lul ce revine cercetării științifice în modernizarea industriei, în sporirea producției agricole și zootehnice, în dezvoltarea tuturor domeniilor vieții economice și sociale. .Activitatea de cercetare științifică și introducere tehnicii noi va fi orientată in direcția a înfăptuirii programelor de organizare, modernizare și dezvoltare a economiei“ — se prefigurează în Programul­ Directivă al Congresului al XIV-lea. Societatea românească contemporană, cu problemele ei noi, diverse și presan­te, cu promptitudinea solicitărilor comenzilor sociale și mai ales cu „foa­și­mnea“ ei de eficiență a antrenat modifi­cări majore și în domeniul cercetării științifice. Iată cîteva dintre ele : creș­terea accentuată a interdependentelor la nivel local, national și internațional in domeniul cercetării științifice, ma­nifestată prin schimbul de idei și me­todologii de cercetare, prin info­rmarea reciprocă a cercetătorilor, prin detarea rezultatelor unor cercetări consi­­a premise în vederea realizării altora noi, a inovării și depășirii lor ; amplifi­carea posibilităților cercetării științifice de a-și elabora propriul său univers de existență, creștere și dezvoltare și, mai ales, propriile sale instrumente de lucru, în conformitate însă cu soli­citările specifice unor contexte sociale și etape istorice ; intensificarea confluențelor dintre cercetarea științifi­că și alte subsisteme sociale (dintre care cele ale învățământului și producției sunt deosebit de importante) ca urmare a necesității sfărimării barierelor ar­tificiale existente (sau create) Intra producerea cunoștințelor științifice, pe de o parte, și transmiterea, asimilarea și aplicarea lor, pe de altă parte. Toate acestea au determinat schim­barea aproape radicală a „fizionomiei" cercetării științifice, apariția unor noi particularități ale eL De la o cercetare științifică autarhizată s-a trecut la una integrată, imaginea izolat într-un turn de fildeș, gînditorului centrat pe sine și închis în sine neutral, fiind de mult și pentru totdeauna depășită. De la o cercetare științifică, înțeleasă și concepută ca un scop în sine, ca o producătoare de idei pure și dezinteresate s-a trecut la una interpretată atit ca scop (în măsura în care devansează și fixea­ză idealurile ce urmează a fi re­alizate) cit și ca mijloc (în măsura în care ajută la înfăptuirea practică a idealurilor furnizând suportul cognitiv și instrumental-operational necesari. m. zlate (Continuare în pap. 9 2

Next