Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-15 / nr. 422

V I i I SE APROPIE ÎNCEPEREA SEMĂNATULUI, LUCRARE HOTĂRÂTOARE PENTRU SPORIREA RECOLTEI DE GRIU MECANIZATORII în faţa unei mari răspunderi de care trebuie să se achite IREPROŞABIL Grîul este cultura a cărei produc­ţie depinde în cea mai mare parte de munca mecanizatorilor. Cu excepţia, în unele unităţi, a plivitului, toate celelalte lucrări se execută cu mijloa­ce mecanice. In condiţiile amplasării corecte a culturii, fertilizării cores­punzătoare a terenului şi întrebuinţă­rii unei seminţe cu valoare culturală ridicată, diferenţa de producţie dintre două cooperative vecine reflectă, de fapt, diferenţa de calitate a lucrărilor efectuate de secţiile de mecanizare care deservesc unităţile respective. Iată de ce trebuie să atribuim mun­cii mecanizatorilor, calităţii slabe a lucrărilor executate de aceştia, faptul că o serie de cooperative au obţinut recolte mici de gri în anul 1970. La şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., ţinută la începutul lunii septembrie la consfătuirea griului a fost criti­cată, pe bună dreptate, activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. Excepţie fac I.M.A. Castelu, în raza căreia s-au obţinut, în medie peste 3 000 kg de grîu la hectar şi alte cîteva între­prinderi din restul ţării. In activitatea din ultimele zile, în­deosebi la lucrările de arat şi pre­gătire a terenului, mecanizatorii au ţinut seama de criticile ce le-au fost aduse. Comisiile care au verificat ca­litatea lucrărilor au rămas, în general, mulţumite. Cum fiecare mecanizator care a pregătit terenul îl va şi însă­­mînţa, executînd, de altfel, şi lucrările ulterioare, pînă la recoltare, inclusiv ,­ se introduce răspunderea personală strictă. Mecanizatorul răspunde, deci, începînd din această toamnă, nu doar de utilajele cu care lucrează, ci şi de cultură, implicit, de recoltă . Lucrările de pregătire şi însămînţare a griului constituie pentru mecaniza­tori un prim prilej de a dovedi că în­ţeleg marea importanţă economică a muncii lor, că posedă cunoştinţe gufi- Ing. NICOLAE BOLOGAN director general al Direcţiei generale I.M.A. din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii crente pentru a se achita la nivelul tehnologiilor avansate de sarcinile ce li s-au încredinţat Fără a ignora cîtuşi de puţin în­semnătatea lucrărilor de pînă acum, trebuie subliniat totuşi, că cea mai importantă lucrare de toamnă rămîne semănatul, de care ne vom ocupa în exclusivitate. Numai cu grîu vor fi însămînţate în cooperative 2 000 000 de hectare. Avînd în vedere dotarea I.M.A. cu tractoare şi semănători şi repartizarea acestora pe judeţe şi unităţi, se poate aprecia că semănatul va fi executat în 8 pînă la 12 zile lucrătoare. De alt­fel, cele mai multe cooperative vor semăna în opt zile astfel că media pe ţară va fi doar cu o zi mai mare decît limita minimă. Rezultă de aci, că fie­care unitate se poate încadra în epoca optimă fără ca pentru aceasta să în­ceapă semănatul mai devreme decît este necesar. Afirmaţia are la bază calculul vite­zelor zilnice determinate de caracte­risticile tehnice constructive ale agre­gatelor folosite. Deci pentru a ne în­cadra în epoca optimă nu este necesar să forţăm nici utilajul şi nici omul. Indiferent de agregatul folosit, condi­ţiile de calitate ce urmează a fi în­deplinite sunt aceleaşi. Respectarea lor depinde, atît de pregătirea agregate­lor, cît şi de priceperea mecanizato­rilor. Ultima verificare a agregatelor, însoţită de probarea lor, se face de inginerul şef al cooperativei împreună cu şeful secţiei de mecanizare înainte de începerea semănatului, admiţîn­­du-se la lucru numai acele utilaje care asigură realizarea integrală a indicilor de calitate. Nu se admite practica de pînă acum de a se verifica numai se­­mănătorile. Se verifică şi se probează agregatul în întregime — deci şi trac­torul — în condiţii de funcţionare. Ce se va urmări în timpul verifi­cării ? Ca distanţa între brăzdare să fie uniformă pe toată lăţimea de lucru a semănătorii, fără jocuri laterale. Ca brida pentru cuplarea semănătorii la tractor să nu permită instabilitatea a­ (Continuare în pag. a 3-a) Munca de peste an este răsplătită cu prisosința acum, în zilele culesului, cînd rodul viilor bine îngrijite te dovedeşte bogat EXIGENTA IN ACŢIUNE, Împotriva indisciplinei si detesarii Este bine cunoscut rolul deosebit de important pe care-l au cadrele de specialişti în organizarea şi conducerea procesului de producţie al unităţilor cooperatiste în aplica­rea complexului de măsuri menite să asigure punerea în valoare a po­tenţialului de care dispun aceste unităţi pentru sporirea producţiei agricole. Rolul lor ne apare şi mai evident în condiţiile actualei cam­panii agricole, cînd în întreaga ţară se fac intense pregătiri pentru recolta anului viitor. Se cere, în această etapă, un efort general, concentrarea atenţiei tuturor lu­crătorilor din agricultură pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi, pentru elimina­rea greşelilor ce s-au făcut în anii trecuţi şi care au avut ca efect ob­ţinerea unor recolte nesatisfăcă­toare, în raport cu dotarea tehnică de care dispunem, cu condiţiile ce au fost create prin eforturile sta­tului, în raport cu sarcinile tot mai mari şi mai complexe ce stau in faţa agriculturii noastre. Conducerea de partid şi de stat a dat preţioase indicaţii privind măsurile ce trebuie să fie luate acum pentru sporirea producţiei agricole în 1971, primul an al vii­torului cincinal. Pornind de la a­­ceste indicaţii, Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii, prin ordinul nr. 2 000 din august 1970, a sta­bilit sarcini şi responsabilităţi con­crete, termene precise de îndepli­nire a măsurilor tehnico-organiza­­torice ce trebuie să fie aplicate în fiecare zonă a ţării, în fiecare ju­deţ, în fiecare unitate în parte în actuala campanie. In cea mai mare parte a coope­rativelor agricole consiliile de conducere, inginerii şefi, primind un sprijin substanţial din partea Întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, a secţiilor de mecani­zare din unităţi, au desfăşurat o activitate susţinută pentru trans­punerea în fapte a acestor sarcini. Au fost luate măsuri tehnico-or­­ganizatorice pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucră­rilor de pregătire a terenului desti­nat însămînţării griului, pentru utilizarea judicioasă a îngrăşămin­telor chimice şi naturale, asigura­rea unor seminţe de bună calitate, revizuirea, repararea şi punerea în stare de funcţionare a tuturor ma­şinilor şi utilajelor pentru semă­nat. Din controalele efectuate de că­tre echipele de specialişti organi­zate pe plan judeţean sub condu­cerea unor delegaţi ai M.A.S. şi ai M­CAP s-a constatat, însă, că mai există unele cazuri cînd inginerii şefi din cooperative. (Continuare In pag. a 3-a) i DOUĂ NOI TIPURI DE TRACTOARE AU TRECUT PROBELE DE OMOLOGARE Uzina din Braşov a încheiat pregătirile pentru asimilarea a două noi tipuri de tractoare de 45 CP. Tractoarele denumite SV 445 şi SM 445, care au trecut cu succes probele de omologare, sunt destinate sectorului viticol şi lu­crărilor pe terenurile accidentate din zona colinară. Preocupaţi de diversificarea pro­ducţiei, specialiştii braşoveni pre­gătesc noi tipuri de tractoare cu pneuri şi pe şenile şi variante ale tractorului pentru lucrările în vii, livezi şi legumicultură. Un zîmbet cald la început de an școlar zătoare prezentare de cărţi româneşti — au atras încă de la deschidere un numeros public, cînd în oraşul de la porţile Deltei bogăţia şi frumuseţea cintecului şi jocului popular din Ca­­raş-Severin, Dolj, Ilfov, Constanţa, Brăila, Ga­laţi şi din alte zone folclorice din sudul ţârii. SAISI SOCIALIST [Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Рго5ис^ёД [ ANUL II Nr. 422 | MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini —­ 30 bani | • Luni la amiaza a părăsit Capitala, pierind spre Il­an Balar, tovarăşul Maxim Berghicmu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, pentru încheierea protocolului privind colabo­rarea economică și schimburile de mărfuri din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Mongolă pe anii 1971—1975. • Sub auspiciile primăriei orașului, la Salz­burg au început, într-un cadru festiv, „Zilele culturii româneşti". Timp de 20 de zile, oraşul natal al lui Mozart, vestit prin frumuseţea şi festivalurile sale muzicale, va găzdui multiple şi variate manifestări româneşti. Două expozi­ţii — „Arta populară în România" şi o cuprin­s La Tulcea au avut loc ultimele spectacole din cadrul Festivalului folclorului dunărean. Timp de patru zile, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din localitate au evoluat artişti amatori din zece judeţe limitrofe Dunării, adi­e La Varşovia s-a anunţat oficial că urmă­toarea rundă a convorbirilor dintre guvernele R. P. Polone şi R. F. a Germaniei va avea loc la începutul lunii octombrie la Bonn, la nivel de miniştri adjuncţi ai afacerilor externe.­­ Cu prilejul Zilei pompierilor, duminică di­mineaţa a avut loc în Capitală solemnitatea depunerii de coroane de flori la Monumentul luptătorilor de la 13 septembrie 1848 din Dea­lul Spirii, ridicat în amintirea pompierilor eroi, apărători ai Bucureștiului. . .wwws/wwwwww CARNET Se deschid şcolile ! Începe un nou an şcolar şi din nou ne îndreptăm gîndurile recu­noscătoare spre o mulţime de fiinţe, spre învăţători, pă­rinţi şi copii, către acel trip­tic viu şi însetat de cunoştin­ţe, fără de care nu putem vorbi de şcoală şi de fenomenul e­­ducaţiei. Va trebui să recu­noaştem în primul rînd că o şcoală adevărată nu are şi nu trebuie să aibă vacanţă. Şcoa­la noastră contemporană nici nu cunoaşte vacanţa în sensul ei de pauză în învăţătură. Vara, copiii sunt îndrumaţi că- PRIMA ZI DE ŞCOALA V­ ­re o frumoasă şi necesară ac­tivitate educativă (tabere de pionieri şi şcolari, excursii do­cumentare în locuri de o pro­fundă încărcătură istorică), zeci de mii de elevi participă la importante acţiuni de muncă pentru înfrumuseţarea satelor şi pentru strîngerea recoltei şi trebuie să recunoaş­tem că, în acest sens, vacan­ţele devin părţi componente ale operei de educaţie, forme educative de o însemnătate deosebită. Am văzut în ultimele săptă­­mîni, în numeroase sate, mo­dul activ şi unanim în care se pregăteau clădirile şcolare pentru noul an de învăţătură. PETRU VINTILA (Continuare in pag. a 2-a) VVNAW WWWWWWW POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Cîştigătorii „concursului" sunt cunoscuţi. E vorba des­pre „concursul" care s-a desfăşurat la cooperativa a­­gricolă de producţie din Frumoasa, judeţul Teleor­man. Intitulat „Cine plăteş- * te mai bine", concursul nu i-a bucurat de participanţi. Ca atare, singurii partid- de „premii" vor primi­­ panţi — trei la număr — au ocupat primele trei locuri. Pe primul loc s-a clasat Florea Cristea. El, in cali­tate de contabil la magazi­nul intercooperatist din A­­lexandria, a fost delegat să preia păsările de la coopera­tiva din Frumoasa. La stabi­lirea tarei, el pitise în auto­camion niște piese metalice în greutate de aproape o sută de kg. La cântărirea autocamionului încărcat, el scotea piesele respective. Deci, la fiecare transport fura din avutul cooperativei aproape 100 kg de păsări. Locul doi din concurs a fost ocupat de Ion Stanca. El cind se ducea la magazie să ia furaje pentru cai pitea sub fin şi cite un sac cu grîu. Ultimul concurent : Nicu­­la Nistor. Acasă la ea au fost găsiţi 34 saci noi de iută, saci care lipseau din inventarul cooperativei agri­cole. „Concursul" fiind înche­iat, prin... încheierea respec­tivelor procese-verbale, în­tocmite de organele de mi­liţie, concurenţii aşteaptă... premiile. Cooperatorii din comuna Frumoasa se in- I treabă : „Cu ce vor fi „o­ .­noraţi", respectivii concu­renţi ?“ Se întreabă şi ■ Strîmbă-lemne. Chiar aşa,­­ ce vor primi cei cărora le­­ place să se înfrupte din a-­f cuiul obştei ? Sîntem cu­ ,­rioşi să aflăm şi noi ! D. TARNAUCEANU i VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in porturile Galaţi şi Tulcea In cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, îm­preună cu soţia, Elena Ceauşescu, au fost oaspeţii bătrînului port Galaţi. Vestea sosirii oaspeţilor dragi s-a răspîndit in întregul o­­raş. Gălăţenilor aflaţi în această însorită după-amiază de toamnă pe chei li s-au alăturat mii şi mii de cetăţeni ai oraşului veniţi pen­tru a saluta în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Cînd motonava „Carpaţi", la bordul căreia se află înalţii oas­peţi, acostează la chei, din mii de piepturi izbucnesc ovaţii prelungi­te. Sirenele navelor aflate în port dau onorul preşedintelui Consiliu­lui de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa sunt salutaţi în numele lo­cuitorilor judeţului şi municipiu­lui Galaţi de tovarăşul Constan­tin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de activişti ai organelor locale de partid şi de stat, care le urează un călduros bun venit. Mulţimea aflată pe chei încon­joară cu drag pe oaspeţi. Aplau­zele nu contenesc, uralele răsună cu putere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa string cu căldură mîinile care li se întind, răspund miilor de oameni care a­­clamă, care oferă flori. Locuitorii Galaţiului, oraş renăs­cut prin munca eroică a clasei noastre muncitoare, devenit, în anii socialismului, o puternică ce­tate a siderurgiei româneşti, ova­ţionează pentru Partidul Comu­nist Român, pentru secretarul său general. Sunt aici constructori şi oţelari de la combinatul siderurgic, con­structori de nave, muncitori, in­gineri, tehnicieni care lucrează în puternicile întreprinderi ale ora­şului. Cei ce se află acum în port îşi amintesc că în această primă­vară, cînd apele Dunării creşteau ameninţătoare, secretarul general al partidului a fost în mijlocul lor, îmbărbătîndu-i, dîndu-le în­credere şi sprijin în lupta cu sti­hiile dezlănţuite. Ei îl salută pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu stimă şi recunoştinţă purtînd în inimi bucuria şi mîndria îndepli­nirii înainte de termen a sarcini­lor planului cincinal, hotărîrea de a munci pentru înfăptuirea neabă­tută a programului partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. Intîlnirea cu locuitorii munici­piului Galaţi capătă caracterul unei puternice manifestări a en­tuziasmului popular, a dragostei neţărmurite a poporului nostru pentru partid, pentru bărbatul care, în fruntea partidului, se află întotdeauna, la bine şi greu, în mijlocul poporului. în aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au poposit în portul Tulcea, această poartă spre Deltă, oraşul care în anii socialismului a cunoscut profunde transformări, devenind un centru industrial şi turistic în continuă înflorire. La acostarea navei în port, oas­peţii sunt călduros salutaţi de to­varăşul Teodor Coman, prim-se­cretar al Comitetului judeţean de partid Tulcea, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Şi aici, în port, o mare mulţime de oameni îi întîmpină cu deose­bită însufleţire pe oaspeţi. La a­­ceastă oră de seară, Tulcea , cu noile sale edificii şi fabrici, cu multele blocuri noi, care-i dau o înfăţişare modernă, este puternic luminată, iar portul şi străzile din jur freamătă de entuziasm. Locui­torii oraşului au venit să-şi ex­prime sentimentele profunde pe care le nutresc faţă de partid şi conducerea sa, pentru grija deo­sebită acordată dezvoltării oraşu­lui şi judeţului lor, pentru viaţa nouă care pulsează puternic şi pe aceste meleaguri. Oameni cunoscuţi prin hărnicia şi dîrzenia lor, tulcenii, uniţi ca un singur om în munca de zi cu zi, sînt tot atît de uniţi şi în cli­pele de mare bucurie. Pe feţele tuturor — muncitori, ţărani aflaţi în această duminică in centrul ju­deţean, marinari şi turişti — se citeşte bucuria de a putea saluta pe conducătorul iubit al poporului nostru. Se scandează cu putere : „Ceauşescu — P.C.R. !", „Ceauşescu — P.C.R. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele două porturi dunărene s-a transformat într-unul din acele momente de adînci sem­nificaţii, ale unităţii de nezdrun­cinat dintre partid şi popor, ale ataşamentului tuturor oamenilor muncii faţă de partid şi conduce­rea sa, faţă de secretarul său ge­neral, întîlnirile cu locuitori ai oraşelor Galaţi şi Tulcea au prile­juit o nouă afirmare a încrederii maselor largi de oameni ai muncii în politica internă şi externă a partidului, a voinţei şi hotărîrii lor de a munci fără preget pentru în­florirea necontenită a patriei so­cialiste, pentru ridicarea ei pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. (Agerpres) Entuziastă primire în portul Tulcea X i ­

Next