Satul Socialist, decembrie 1970 (Anul 2, nr. 488-514)

1970-12-01 / nr. 488

La lucrările şedinţei au luat parte delegaţiile ţârilor membre ale C.A.E.R. , Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Repu­blicii Democrate Germane, Republicii Populare Po­lone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare şi Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, în conformitate cu Convenţia dintre C.A.E.R. şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugosla­via, la şedinţa Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze a participat de­legaţia R.S.F.I. ши şh­imisi ANUL II Nr. 488 1 MARJ11 DECEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani dIN INTERESUL AGRICULTURII COOPERATISTE, AL FIECĂRUI PRODUCĂTOR, AL ÎNTREGII ECONOMII NAŢIONALE Luînd cunoştinţa cu profund interes de masurile de excepţionala importanţă pentru îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agri­culturii, cuprinse în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, oamenii muncii de la sate îşi exprimă hotârîrea de a acţiona cu promptitudine pentru îndepli­nirea lor. • In conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Ber­lin o întîlnire a conducătorilor partidelor frăţeşti şi guvernelor din statele participante la Tratatul de la Varşovia. • Delegaţia Partidului Comunist Român, condu­să de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., care a luat parte la lu­crările celui de-al X-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, s-a înapoiat în Capi­tală. • La Braşov s-a desfăşurat şedinţa a 33-a a Co­misiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze. La şedinţa Comisiei a luat parte, în calitate de observatori, delegaţia Republicii Democrate Viet­nam. La şedinţă s-a examinat problema privind sar­cinile Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru in­dustria de petrol şi gaze, care decurg din hotâ­­rîrile şedinţelor a 48-a şi 49-a ale Comitetului Exe­cutiv al Consiliului. Au fost discutate problemele cele mai importante ale colaborării în domeniul industriei de petrol şi gaze şi termenele de elabo­rare ale acestora. De îndată ce au sosit ziarele în satul nostru, am citit cu toţii Expu­nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970 cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conduce­rii agriculturii. Parcurgînd cu mare atenţie textul expunerii, m-am o­­prit mai cu seamă la măsurile care privesc îmbunătăţirea organi­zării muncii şi a producţiei, alcătu­irea de brigăzi specializate perma­nente şi în acelaşi timp omogene ŞI ZOOTEHNIA VA CUNOAŞTE UN PUTERNIC AVÎNT care să răspundă de întreaga acti­vitate în decursul unui an. In cooperativa noastră agricolă, brigada zootehnică este formată din 52 oameni care au in primire 527 bovine, 1 865 ovine şi 440 porci. Şi pînă acum ne-am străduit să obţinem producţii bune pentru a contribui la aprovizionarea popu­laţiei cu produse animaliere şi totodată pentru a realiza venituri cit mai mari. Chiar şi in acest an, cindi apele Someşului ne-au inun­dat terenurile şi ne-au avariat con-BALAZS CAROL, brigadier zootehnst la coope­rativa agricole Porfiu, județul Satu Mare (Continuată in pag. a 6-a) De la fabrica de nutreţuri combi­nate din Caracal, judeţul Olt, plea­că zilnic importante cantităţi de fu­raje pentru sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole de pro­ducţie Foto : N. RUSU 1 MĂSURI IZVORITE REALITĂŢILE ŞI CERINŢELE AGRICOLE SATULUI ROMÂNESC împreună cu în­treaga ţărănime, co­operatorii din Pita­­ru îşi alătură glasu­rile pentru a mulţu­­mi conducerii de partid şi de stat, to­varăşului Nicolae Ceauşescu­ pentru grija ce ne-o poartă, nouă şi familiilor noastre, dezvoltării a­­griculturii şi înflori­rii satului românesc. Recentele măsuri sta­bilite în vederea îmbunătăţirii organi­zării, planificării şi conducerii agricultu­rii au fost primite de noi toţi cu mare sa­tisfacţie deoarece a­­ceste măsuri sunt iz­vorâte din realităţile şi cerinţele actuale ale producţiei agri­cole, ale vieţii satu­lui. Deşi cooperativa noastră se numără printre unităţile bune din judeţ, trebuie să arăt că nu întotdea­una ne-am putut în­deplini cu cinste an­gajamentele asumate. Aceasta din cauză că la condiţiile nefave-ION COLŢOI preşedinte al cooperativei agricole Pitaru, jud. Dîmboviţa (Continuare In pap. a 3-a) TINERI ACTIVI, TINERI OBOSIŢI PREMATUR Către comuna Colţi, drumul înain­tează cu poticneli, biruind — cina pieptiş, cînd cu iscusite ocolişuri — stavilele de piatră ale locurilor. În zare muntele,îşi arată spre cerul pustiu giganticii dinţi de lup, înfri­coşătorii colţi zimţaţi, de la care se trage numele aşezării. Cu patru ani în urmă la vremea cînd soarele toamnei aprinde prin gutui lămpaşele de ceară, pe acest drum lung şi întortocheat păşea un tînăr purtînd cu g­reu o valiză. Cu fruntea îmbrobonatâ, răsuflind a­­dînc, urma volutele capricioase ale drumului, neslăbind pasul.. Nu erau zile multe de cînd, in am­fiteatrul facultăţii de horticultură, din Iaşi, ghemuit deasupra caietului, cu arătătorul mînjit, şcolăreşte, cu cer­neală, se mai încrîncena sâ nu scape nici o vorbă din prelegerea profe­­sorului, visînd livezi grele de rod, cu pomi înşiruiţi în rînduri ca trase cu rigla. Acum, cu diploma de inginer nou-nouţă în buzunarul de la piept, călca voiniceşte drumeagul, grăbi d­ iplome onorat şi neonorate du-se ca un îndrăgostit la întîlnire. Era marea întîlnire cu propriul său ideal. L-am cunoscut recent. In lumina blinda a amiezii de toamnă tîrzie, inginerul Vasile Munteanu a întins brațul, rotindu-l în jur și, cu ochi ADRIAN DUMITRAŞCU rContinuare in pop­a ?*­o ! Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbu­nătăţirea organizării, planifică­rii şi conducerii agriculturii po­larizează atenţia tuturor coo­peratorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor din întreaga ţară. În fotografie, un grup de coo­peratori şi specialişti de la coo­perativa agricolă din Răcari, judeţul Dâmboviţa discutînd­, în lumina sarcinilor care decurg din Expunere, măsurile ce se impun a fi luate pe plan local DE LA 76 LA NUMAI 22 UNI­TĂȚI LEGUMICOLE, DAR CU ACELEAȘI SARCINI DE­PUN FIECARE SORTIMENT ÎN MAXIMUM 4­5 UNITĂȚI SPECIALIZATE AVANTAJE INCONTESTABI­LE ÎN INTERESUL COOPERA­TORILOR FIECARE JUDEŢ VA A­VEA BAZA PROPRIE DE APROVIZIONARE CU LEGUME Ampla şi cuprinzătoarea Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, dată publicităţii la­­28 noiembrie, consacră legumicultorii un capitol special în care se subliniază nece­sitatea ca „fiecare judeţ să-şi or­ganizeze baza proprie de aprovi­zionare cu legume şi zarzavaturi". Este o problemă de stringentă ac­tualitate şi pentru judeţul Sălaj unde, pînă acum, realizarea fondu­lui centralizat al statului şi asigu­rarea necesarului de produse le­gumicole a lăsat foarte mult de do­rit, în acest sens, exemplul cel mai elocvent l-am avut chiar în 1970. Sunt unii care afirmă că bilanţul nesatisfăcător de anul acesta se datoreşte calamităţilor naturale, care au distrus peste 500 de hec­tare de grădină. Intr-adevăr, ni­meni nu poate nega efectul distru­gător al apelor dezlănţuite însă, la o analiză mai obiectivă, putem constata că şi alţi factori — de data aceasta de ordin organizato­ric — au determinat serioase ne­ajunsuri. Bunăoară, suprafaţa le­gumicolă destinată să asigure ne­cesarul prevăzut la fondul de stat a fost fărîmiţată in prea multe unităţi de producţie , ca atare or­ganele tehnice de specialitate şi-au dispersat forţele şi au exer­citat un control insuficient la ni­velul unităţilor, valorificarea pro­duselor s-a făcut deseori cu întâr­ziere şi nu destul de competent. Fireşte, cunoscînd aceste ne­ajunsuri, precum şi sarcinile ce re­zultă pentru sectorul legumicol al judeţului nostru din indicatorii de plan al noului cincinal, direcţia a­­gricolă , consulti­ndu-se cu spe­cialiştii şi cu membrii consiliilor de conducere din unităţi, cu între­prinderile de valorificare şi cu ceilalţi factori competenţi de la nivelul judeţului — a hotărît să reorganizeze producţia legumi­colă, în­cepînd cu anul 1971, pe principiul concentrării producţiei pentru fondul de stat, într-un nu­măr cit mai restrins de unităţi profilate. Astfel, pe lingă cele trei ferme legumicole,­ care însumează la data actuală o suprafaţă de 180 hectare, vor mai fi create alte unsprezece ferme specializate a căror suprafaţă totală va ajunge la peste 960 de hectare. Restul su­prafeţei afectată grădinilor de le­gume — 338 de hectare — se va realiza în opt unităţi specializate, unde deocamdată nu se poate or­ganiza producţia pe principiul Ing. LIVIU MARIN director adjunct al Direcţiei agricole Sălaj M­asă rotundă la Dumitreşti este una dintre comunele de munte ale judeţului Vran­­cea, întinsă pe 16 sate, cu peste 7 000 de locuitori, care a cunoscut în ultimii ani o puternică înflorire O discuţie cu autorităţile locale şi cu cîţiva locuitori ne-a înlesnit cunoaşterea unor opinii au­torizate asupra a tot ceea ce a fost înfăptuit pînă acum şi ceea ce ar trebui făcut şi de aici înainte pe linia îmbunătăţirii deservirii popu­laţiei. Au participat: ŞTEFAN FIERARU­, primarul comunei, profesoara ECATERINA ISTRATE, locţiitorul secretarului Comitetului comunal de partid, inginerul NICOLAE AMUZA, preşedintele cooperativei agricole Dumitreşti, ION STANICA, preşedintele cooperativei de consum, VIC­TOR POPESCU, şeful agenţiei C.E.C. din localitate, profesorul ALE­XANDRU UDATU, secretarul Organizaţiei de bază a liceului Dumitreşti, medicul PETRE CONSTANTIN şi NICOLAE ВЛТА1Е, tehnician ve­terinar. REP : Sunt încredinţat că toţi cei prezenţi au de înfăţişat o mulţime de probleme interesante. Aceasta, pentru că deservire înseamnă deo­potrivă asigurarea condiţiilor ne­cesare de convieţuire socială, sa­ Ф O RECOLTĂ BUNĂ DEPINDE DE C­ĂRĂTURĂ BUNĂ, făcută insă acum, in toamnă ! Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii constatăm că între judeţele restanţiere la efectuarea ogoarelor de toamnă se numără Aradul, unde au fost arate doar 94112 hec­tare, 80 la sută din cele 117 000 prevăzute, şi Constanţa, unde acea­stă lucrare s-a efectuat doar pe 135 365 hectare, reprezentînd, de asemenea, 80 la sută din plan. Faptul că aceste judeţe sunt situate în zone de mare însem­nătate pentru agricultura noastră şi dispun de o dotare tehnică dintre cele mai bune, care ar fi permis încadrarea lucrării în ter­menele optime, ne-a făcut să cercetăm mai îndeaproape ce a de­terminat, totuşi, întîrzierea acestei acţiuni. Iată ce ne transmit în această privinţă corespondenţii noştri judeţeni : ARAD: Un ritm de lucru ce nu exprimă potenţialul tehnic Cele zece întreprinderi de mecanizarea agriculturii din a­­cest judeţ dispun de un parc de 2 794 de tractoare, din care 1 860 au fost repartizate la arat. RAIDUL NOSTRU în judeţele ARAD ŞI CONSTANŢA aratorilor să se lucreze încă două săptămîni or, se ştie prea bine, pămîntul poate îngheţa oricînd, • ceea ce ar face impo­sibilă continuarea lucrului. Care este cauza acestei întîrzieri ? Aceste forţe mecanice ar fi per­mis — după cum rezultă din planurile întocmite — realiza­rea unei viteze zilnice de peste 4 500 de hectare de ogoare. In realitate, constatăm că ritmul de lucru este cu mult mai scă­zut : in­ ultima săptămână, de exemplu, au fost arate doar cir­ca 2 000 de hectare zilnic. Menţinerea acestei viteze ar însemna ca pentru încheierea (Continuare in pap. a 3-a) : BOGDAN GH. CARAGIU GH. MIHĂESCU U­rcuș Anul 1951 139 620 lei Anul 1952 509 839 lei Anul 1956 1 856 480 lei Anul 1961 4 306 533 lei Anul 1969 9 454 844 lei Urmăresc acest tablou statistic care exprimă, în graiul precis al cifrelor, o evoluţie dintre cele mai semnificative. Dincolo de li­niile lui, de schema acestui ta­blou, văd acea aşezare de pe me­leagurile Brăilei, Oprişeneşti, va­tra satului, casele, oamenii, văd întinderea cîmpiei, acel colţ de Bărăgan intrat, ca toată ţara, pe cel mai bun, mai firesc făgaş al dezvoltării sale, aşa cum oamenii se găsesc pe cel mai bun, mai fi­resc făgaş al dezvoltării persona­lităţii lor. Cîm­pie şi oameni au visat şi aici împreună dintotdeauna, şi aceste visuri se împlinesc acum, pentru că astăzi trăim un timp nl împlinirilor. Cu­m s-au pornit la drum cei din Oprişeneşti în momentul cînd şi-au unit pămîn­­tul şi gîndurile, în acel moment decisiv ce le-a deschis un larg o­­rizont. ? Averea obştească, dacă aşa ceva se poate numi avere, era de nici 140 000 de lei. Au PETRE DINCU 'Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 4-a) PERIFERIA JUDEŢULUI nu-i prea departe de centru ? Disfacerea în măsură mereu mai mare a cerinţelor fiecăruia. Cu atît mai mult cu cit necesitatea asisten­ţei sanitare, şcolare sau agricole a adus în sinul satului tradiţional intelectuali din toate colţurile ţă­rii cărora trebuie să li se asigure un minimum de confort. Ştefan Fieraru : Intr-adevăr, co­muna Dumitreşti, înzestrată azi cu liceu, spital, oficiu poştal şi agen­ţie C.E.C., alcătuieşte un mic oră­şel care trebuie să-şi trăiască pro­­pria-i existenţă, mai ales că cel mai apropiat centru urban al ju­deţului este pentru noi oraşul Foc­şani, situat la 75 km depărtare. Alexandru Udatu . In satele a­parţinâtoare s-au înălţat în ulti­mii ani 9 şcoli generale, iar în 1963 a luat fiinţă liceul din locali­tate cu un internat de 60 de locuri, dar care trebuie extins, fiindcă nu­­ ­. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 2-a) D­acă din punct de vedere ca­lendaristic luna decembrie marchează prima etapă a anotimpului de iarnă, sub as­pect meteorologic însă, evoluţia vremii în această perioadă poate să ne ofere surprize. Au fost mulţi ani, chiar în acest secol, în care temperatura aerului şi aspectul ge­neral al vremii s-au apropiat mult de cele ale primelor luni de toam­nă. Astfel putem cita valorile de temperatură deosebit de ridicate : 21° la Focşani, Constanţa şi Bucu­reşti din anul 1903, sau cele din 1947, 21° la Lugoj. In ceea ce priveşte frigul, carac­teristic lunilor decembrie, amintim Cum va fi vremea în decembrie DUMITRU BACINSCHI director adjunct ştiinţific al Institutului de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti de temperaturile nopţilor geroase ale anilor 1927, 1933, 1946 etc., cînd minimele au oscilat, în multe loca­lităţi, in jurul valorii de — 30°. Faţă de aceste situaţii atmosfe­rice am putea spune că decembrie apare în ţara noastră ca o lună umedă, închisă, cu precipitaţii frec­vente, care pot merge de la bur­niţă pînă la ninsori, uneori chiar viscolite. Din punct de vedere termic, re­partiţia mijlocie pe diferite zone geografice ale ţării, este următoa­rea : de la —1° la -­ 1° pe litoral, de la —2° la +4° în zonele de şes şi între —4° şi —8° în regiunile deluroase şi subcarpatice. O con­tribuţie însemnată în acest sens o au frecventele pătrunderi de aer­ cald mediteranean. In prima parte a lunii, curenţii care poartă aceste mase de aer pătrund în ţara noas­tră ,pe o componentă sud-vestică, după ce au străbătut Adriatica şi Iugoslavia. în a doua parte a lunii, ei pătrund pe o componentă sud­­estică, apoi estică și sunt din ce în ce mai reci. (Continuare in pag. a 2-a)

Next