Satul Socialist, decembrie 1970 (Anul 2, nr. 488-514)
1970-12-01 / nr. 488
La lucrările şedinţei au luat parte delegaţiile ţârilor membre ale C.A.E.R. , Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare şi Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, în conformitate cu Convenţia dintre C.A.E.R. şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, la şedinţa Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze a participat delegaţia R.S.F.I. ши şhimisi ANUL II Nr. 488 1 MARJ11 DECEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani dIN INTERESUL AGRICULTURII COOPERATISTE, AL FIECĂRUI PRODUCĂTOR, AL ÎNTREGII ECONOMII NAŢIONALE Luînd cunoştinţa cu profund interes de masurile de excepţionala importanţă pentru îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, cuprinse în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, oamenii muncii de la sate îşi exprimă hotârîrea de a acţiona cu promptitudine pentru îndeplinirea lor. • In conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Berlin o întîlnire a conducătorilor partidelor frăţeşti şi guvernelor din statele participante la Tratatul de la Varşovia. • Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care a luat parte la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, s-a înapoiat în Capitală. • La Braşov s-a desfăşurat şedinţa a 33-a a Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze. La şedinţa Comisiei a luat parte, în calitate de observatori, delegaţia Republicii Democrate Vietnam. La şedinţă s-a examinat problema privind sarcinile Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze, care decurg din hotârîrile şedinţelor a 48-a şi 49-a ale Comitetului Executiv al Consiliului. Au fost discutate problemele cele mai importante ale colaborării în domeniul industriei de petrol şi gaze şi termenele de elaborare ale acestora. De îndată ce au sosit ziarele în satul nostru, am citit cu toţii Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970 cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Parcurgînd cu mare atenţie textul expunerii, m-am oprit mai cu seamă la măsurile care privesc îmbunătăţirea organizării muncii şi a producţiei, alcătuirea de brigăzi specializate permanente şi în acelaşi timp omogene ŞI ZOOTEHNIA VA CUNOAŞTE UN PUTERNIC AVÎNT care să răspundă de întreaga activitate în decursul unui an. In cooperativa noastră agricolă, brigada zootehnică este formată din 52 oameni care au in primire 527 bovine, 1 865 ovine şi 440 porci. Şi pînă acum ne-am străduit să obţinem producţii bune pentru a contribui la aprovizionarea populaţiei cu produse animaliere şi totodată pentru a realiza venituri cit mai mari. Chiar şi in acest an, cindi apele Someşului ne-au inundat terenurile şi ne-au avariat con-BALAZS CAROL, brigadier zootehnst la cooperativa agricole Porfiu, județul Satu Mare (Continuată in pag. a 6-a) De la fabrica de nutreţuri combinate din Caracal, judeţul Olt, pleacă zilnic importante cantităţi de furaje pentru sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole de producţie Foto : N. RUSU 1 MĂSURI IZVORITE REALITĂŢILE ŞI CERINŢELE AGRICOLE SATULUI ROMÂNESC împreună cu întreaga ţărănime, cooperatorii din Pitaru îşi alătură glasurile pentru a mulţumi conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru grija ce ne-o poartă, nouă şi familiilor noastre, dezvoltării agriculturii şi înfloririi satului românesc. Recentele măsuri stabilite în vederea îmbunătăţirii organizării, planificării şi conducerii agriculturii au fost primite de noi toţi cu mare satisfacţie deoarece aceste măsuri sunt izvorâte din realităţile şi cerinţele actuale ale producţiei agricole, ale vieţii satului. Deşi cooperativa noastră se numără printre unităţile bune din judeţ, trebuie să arăt că nu întotdeauna ne-am putut îndeplini cu cinste angajamentele asumate. Aceasta din cauză că la condiţiile nefave-ION COLŢOI preşedinte al cooperativei agricole Pitaru, jud. Dîmboviţa (Continuare In pap. a 3-a) TINERI ACTIVI, TINERI OBOSIŢI PREMATUR Către comuna Colţi, drumul înaintează cu poticneli, biruind — cina pieptiş, cînd cu iscusite ocolişuri — stavilele de piatră ale locurilor. În zare muntele,îşi arată spre cerul pustiu giganticii dinţi de lup, înfricoşătorii colţi zimţaţi, de la care se trage numele aşezării. Cu patru ani în urmă la vremea cînd soarele toamnei aprinde prin gutui lămpaşele de ceară, pe acest drum lung şi întortocheat păşea un tînăr purtînd cu greu o valiză. Cu fruntea îmbrobonatâ, răsuflind adînc, urma volutele capricioase ale drumului, neslăbind pasul.. Nu erau zile multe de cînd, in amfiteatrul facultăţii de horticultură, din Iaşi, ghemuit deasupra caietului, cu arătătorul mînjit, şcolăreşte, cu cerneală, se mai încrîncena sâ nu scape nici o vorbă din prelegerea profesorului, visînd livezi grele de rod, cu pomi înşiruiţi în rînduri ca trase cu rigla. Acum, cu diploma de inginer nou-nouţă în buzunarul de la piept, călca voiniceşte drumeagul, grăbi d iplome onorat şi neonorate du-se ca un îndrăgostit la întîlnire. Era marea întîlnire cu propriul său ideal. L-am cunoscut recent. In lumina blinda a amiezii de toamnă tîrzie, inginerul Vasile Munteanu a întins brațul, rotindu-l în jur și, cu ochi ADRIAN DUMITRAŞCU rContinuare in popa ?*o ! Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii polarizează atenţia tuturor cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor din întreaga ţară. În fotografie, un grup de cooperatori şi specialişti de la cooperativa agricolă din Răcari, judeţul Dâmboviţa discutînd, în lumina sarcinilor care decurg din Expunere, măsurile ce se impun a fi luate pe plan local DE LA 76 LA NUMAI 22 UNITĂȚI LEGUMICOLE, DAR CU ACELEAȘI SARCINI DEPUN FIECARE SORTIMENT ÎN MAXIMUM 45 UNITĂȚI SPECIALIZATE AVANTAJE INCONTESTABILE ÎN INTERESUL COOPERATORILOR FIECARE JUDEŢ VA AVEA BAZA PROPRIE DE APROVIZIONARE CU LEGUME Ampla şi cuprinzătoarea Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, dată publicităţii la28 noiembrie, consacră legumicultorii un capitol special în care se subliniază necesitatea ca „fiecare judeţ să-şi organizeze baza proprie de aprovizionare cu legume şi zarzavaturi". Este o problemă de stringentă actualitate şi pentru judeţul Sălaj unde, pînă acum, realizarea fondului centralizat al statului şi asigurarea necesarului de produse legumicole a lăsat foarte mult de dorit, în acest sens, exemplul cel mai elocvent l-am avut chiar în 1970. Sunt unii care afirmă că bilanţul nesatisfăcător de anul acesta se datoreşte calamităţilor naturale, care au distrus peste 500 de hectare de grădină. Intr-adevăr, nimeni nu poate nega efectul distrugător al apelor dezlănţuite însă, la o analiză mai obiectivă, putem constata că şi alţi factori — de data aceasta de ordin organizatoric — au determinat serioase neajunsuri. Bunăoară, suprafaţa legumicolă destinată să asigure necesarul prevăzut la fondul de stat a fost fărîmiţată in prea multe unităţi de producţie , ca atare organele tehnice de specialitate şi-au dispersat forţele şi au exercitat un control insuficient la nivelul unităţilor, valorificarea produselor s-a făcut deseori cu întârziere şi nu destul de competent. Fireşte, cunoscînd aceste neajunsuri, precum şi sarcinile ce rezultă pentru sectorul legumicol al judeţului nostru din indicatorii de plan al noului cincinal, direcţia agricolă , consultindu-se cu specialiştii şi cu membrii consiliilor de conducere din unităţi, cu întreprinderile de valorificare şi cu ceilalţi factori competenţi de la nivelul judeţului — a hotărît să reorganizeze producţia legumicolă, începînd cu anul 1971, pe principiul concentrării producţiei pentru fondul de stat, într-un număr cit mai restrins de unităţi profilate. Astfel, pe lingă cele trei ferme legumicole, care însumează la data actuală o suprafaţă de 180 hectare, vor mai fi create alte unsprezece ferme specializate a căror suprafaţă totală va ajunge la peste 960 de hectare. Restul suprafeţei afectată grădinilor de legume — 338 de hectare — se va realiza în opt unităţi specializate, unde deocamdată nu se poate organiza producţia pe principiul Ing. LIVIU MARIN director adjunct al Direcţiei agricole Sălaj Masă rotundă la Dumitreşti este una dintre comunele de munte ale judeţului Vrancea, întinsă pe 16 sate, cu peste 7 000 de locuitori, care a cunoscut în ultimii ani o puternică înflorire O discuţie cu autorităţile locale şi cu cîţiva locuitori ne-a înlesnit cunoaşterea unor opinii autorizate asupra a tot ceea ce a fost înfăptuit pînă acum şi ceea ce ar trebui făcut şi de aici înainte pe linia îmbunătăţirii deservirii populaţiei. Au participat: ŞTEFAN FIERARU, primarul comunei, profesoara ECATERINA ISTRATE, locţiitorul secretarului Comitetului comunal de partid, inginerul NICOLAE AMUZA, preşedintele cooperativei agricole Dumitreşti, ION STANICA, preşedintele cooperativei de consum, VICTOR POPESCU, şeful agenţiei C.E.C. din localitate, profesorul ALEXANDRU UDATU, secretarul Organizaţiei de bază a liceului Dumitreşti, medicul PETRE CONSTANTIN şi NICOLAE ВЛТА1Е, tehnician veterinar. REP : Sunt încredinţat că toţi cei prezenţi au de înfăţişat o mulţime de probleme interesante. Aceasta, pentru că deservire înseamnă deopotrivă asigurarea condiţiilor necesare de convieţuire socială, sa Ф O RECOLTĂ BUNĂ DEPINDE DE CĂRĂTURĂ BUNĂ, făcută insă acum, in toamnă ! Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii constatăm că între judeţele restanţiere la efectuarea ogoarelor de toamnă se numără Aradul, unde au fost arate doar 94112 hectare, 80 la sută din cele 117 000 prevăzute, şi Constanţa, unde această lucrare s-a efectuat doar pe 135 365 hectare, reprezentînd, de asemenea, 80 la sută din plan. Faptul că aceste judeţe sunt situate în zone de mare însemnătate pentru agricultura noastră şi dispun de o dotare tehnică dintre cele mai bune, care ar fi permis încadrarea lucrării în termenele optime, ne-a făcut să cercetăm mai îndeaproape ce a determinat, totuşi, întîrzierea acestei acţiuni. Iată ce ne transmit în această privinţă corespondenţii noştri judeţeni : ARAD: Un ritm de lucru ce nu exprimă potenţialul tehnic Cele zece întreprinderi de mecanizarea agriculturii din acest judeţ dispun de un parc de 2 794 de tractoare, din care 1 860 au fost repartizate la arat. RAIDUL NOSTRU în judeţele ARAD ŞI CONSTANŢA aratorilor să se lucreze încă două săptămîni or, se ştie prea bine, pămîntul poate îngheţa oricînd, • ceea ce ar face imposibilă continuarea lucrului. Care este cauza acestei întîrzieri ? Aceste forţe mecanice ar fi permis — după cum rezultă din planurile întocmite — realizarea unei viteze zilnice de peste 4 500 de hectare de ogoare. In realitate, constatăm că ritmul de lucru este cu mult mai scăzut : in ultima săptămână, de exemplu, au fost arate doar circa 2 000 de hectare zilnic. Menţinerea acestei viteze ar însemna ca pentru încheierea (Continuare in pap. a 3-a) : BOGDAN GH. CARAGIU GH. MIHĂESCU Urcuș Anul 1951 139 620 lei Anul 1952 509 839 lei Anul 1956 1 856 480 lei Anul 1961 4 306 533 lei Anul 1969 9 454 844 lei Urmăresc acest tablou statistic care exprimă, în graiul precis al cifrelor, o evoluţie dintre cele mai semnificative. Dincolo de liniile lui, de schema acestui tablou, văd acea aşezare de pe meleagurile Brăilei, Oprişeneşti, vatra satului, casele, oamenii, văd întinderea cîmpiei, acel colţ de Bărăgan intrat, ca toată ţara, pe cel mai bun, mai firesc făgaş al dezvoltării sale, aşa cum oamenii se găsesc pe cel mai bun, mai firesc făgaş al dezvoltării personalităţii lor. Cîmpie şi oameni au visat şi aici împreună dintotdeauna, şi aceste visuri se împlinesc acum, pentru că astăzi trăim un timp nl împlinirilor. Cum s-au pornit la drum cei din Oprişeneşti în momentul cînd şi-au unit pămîntul şi gîndurile, în acel moment decisiv ce le-a deschis un larg orizont. ? Averea obştească, dacă aşa ceva se poate numi avere, era de nici 140 000 de lei. Au PETRE DINCU 'Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 4-a) PERIFERIA JUDEŢULUI nu-i prea departe de centru ? Disfacerea în măsură mereu mai mare a cerinţelor fiecăruia. Cu atît mai mult cu cit necesitatea asistenţei sanitare, şcolare sau agricole a adus în sinul satului tradiţional intelectuali din toate colţurile ţării cărora trebuie să li se asigure un minimum de confort. Ştefan Fieraru : Intr-adevăr, comuna Dumitreşti, înzestrată azi cu liceu, spital, oficiu poştal şi agenţie C.E.C., alcătuieşte un mic orăşel care trebuie să-şi trăiască propria-i existenţă, mai ales că cel mai apropiat centru urban al judeţului este pentru noi oraşul Focşani, situat la 75 km depărtare. Alexandru Udatu . In satele aparţinâtoare s-au înălţat în ultimii ani 9 şcoli generale, iar în 1963 a luat fiinţă liceul din localitate cu un internat de 60 de locuri, dar care trebuie extins, fiindcă nu . ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 2-a) Dacă din punct de vedere calendaristic luna decembrie marchează prima etapă a anotimpului de iarnă, sub aspect meteorologic însă, evoluţia vremii în această perioadă poate să ne ofere surprize. Au fost mulţi ani, chiar în acest secol, în care temperatura aerului şi aspectul general al vremii s-au apropiat mult de cele ale primelor luni de toamnă. Astfel putem cita valorile de temperatură deosebit de ridicate : 21° la Focşani, Constanţa şi Bucureşti din anul 1903, sau cele din 1947, 21° la Lugoj. In ceea ce priveşte frigul, caracteristic lunilor decembrie, amintim Cum va fi vremea în decembrie DUMITRU BACINSCHI director adjunct ştiinţific al Institutului de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti de temperaturile nopţilor geroase ale anilor 1927, 1933, 1946 etc., cînd minimele au oscilat, în multe localităţi, in jurul valorii de — 30°. Faţă de aceste situaţii atmosferice am putea spune că decembrie apare în ţara noastră ca o lună umedă, închisă, cu precipitaţii frecvente, care pot merge de la burniţă pînă la ninsori, uneori chiar viscolite. Din punct de vedere termic, repartiţia mijlocie pe diferite zone geografice ale ţării, este următoarea : de la —1° la - 1° pe litoral, de la —2° la +4° în zonele de şes şi între —4° şi —8° în regiunile deluroase şi subcarpatice. O contribuţie însemnată în acest sens o au frecventele pătrunderi de aer cald mediteranean. In prima parte a lunii, curenţii care poartă aceste mase de aer pătrund în ţara noastră ,pe o componentă sud-vestică, după ce au străbătut Adriatica şi Iugoslavia. în a doua parte a lunii, ei pătrund pe o componentă sudestică, apoi estică și sunt din ce în ce mai reci. (Continuare in pag. a 2-a)