Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)

1971-04-22 / nr. 608

MULT VA CULEGE COOPERATIVA, MULT VOR CISTIGA ŞI MECANIZATORII EMIL LUCA adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor Reorganizarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii — una din măsurile importante cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agricul­turii — s-a încheiat cu succes. Este vorba, în primul rînd, de înfiinţarea întreprinderilor judeţene pentru mecanizarea agriculturii, de crearea unui număr mai mare de staţiuni de mecanizare — fiecare dintre ele deser­vind cooperativele agricole pentru care s-a constituit consiliul intercoo­­peratist —, de creşterea rolului şi atribuţiilor secţiei de mecanizare ce funcţionează în fiecare cooperativă şi de multe alte măsuri la care mă voi referi în continuare. Prin reorganizare s-a urmărit să se asigure folo­sirea mai raţională a bazei tehnice cu care este dotată agricultura, uti­lizarea coordonată şi unitară a mijloacelor mecanice de care dispun atît unităţile de mecanizare, cit şi cooperativele agricole şi creşterea substan­ţială a răspunderii întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare pentru întreaga activitate de producţie desfăşurată in unităţile deservite. In acest scop, cum era şi firesc, principala noastră preocupare a fost să creăm mecanicilor agricoli şi secţiilor de mecanizare asemenea con­diţii de lucru încât să-şi poată duce cu succes la îndeplinire sarcina im­portantă de a asigura introducerea şi extinderea mecanizării lucrărilor în toate sectoarele de producţie ale cooperativei agricole , la cereale, plante tehnice, în legumicultura, pomicultură şi viticultură, în zootehnie, transporturi, precum şi la irigaţii, hidroamelioraţii. Secţiile au fost în­zestrate cu noi tipuri de tractoare, maşini şi utilaje, potrivit cerinţelor unităţilor deservite, iar in cazul cooperativelor cu sector zootehnic pu­ternic dezvoltat sau cu suprafeţe mari în sistem irigat, secţiile de mecanizare respective au fost încadrate şi cu mecanici de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor zootehnice şi de irigaţii. Deosebit de important este şi faptul că, de comun acord cu conducerile unităţilor agricole de­servite, secţiile de mecanizare reunesc pentru exploatare, întreţinere şi reparare atît mijloacele tehnice proprii, cit şi cele care aparţin coopera­tivelor agricole, îndeplinind funcţia de sector mecanic al cooperativei agricole. Reorganizarea activității de mecanizare s-a făcut paralel cu aplicarea (Continuare in pag. a 3-a) 1 tul Gerando Diego, membru al Academiei spaniole, a pre­zentat conferinţa „Impresii din Republica Socialistă România". SITII SICULISI [Cotidian edita­t de Uniunea­ Naţională a­ Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL III Nr. 608 JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani • La invitaţia grupului american al Uniunii interparla­mentare, delegata de parlamentari români care a partici­pat la sesiunea de primăvară a organismelor de condu­cere ale Uniunii interparlamentare de la Caracas se află la Washington într-o vizită oficială de două zile. Din de­legaţie fac parte Mihail Levente, preşedintele grupului ro­man al Uniunii interparlamentare ,Tudor Dragan, vicepre­şedinte, şi Mircea Angelescu, membru al Comitetului de conducere. • La Geneva au luat sfîrşit lucrările celei de-a patra se­siuni a Comisiei O.N.U. pentru dreptul comercial Interna­tional. La dezbateri a participat şi o delegaţie română condusă­ de Ion Nestor, consultant ştiinţific al Prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Sesiunea a reliefat necesitatea şi urgenţa unificării şi armonizării normelor care reglementează comerţul internaţional. EVENIMENTE • Societatea austriacă de arhitectură a organizat la Viena conferinţa intitulată „Monumente ale arhitecturii ro­mâneşti", însoţite de diapozitive. Arhitecţii F. Achleitner, H. Puchhammer şi F. Kurrent, care au efectuat vizite de studii în ţara noastră, au prezentat valori ale arhitecturii româneşti. • La clubul Urbis din Madrid a avut loc vernisajul unei expoziţii de artă populară românească. După vernisaj poe­• La Paris a avut loc, în prezenţa ministrului economiei şi finanţelor, Valery Giscard d'Estaing, inaugurarea celui de-al IX-lea Salon internaţional de chimie. În cadrul sa­lonului, deschis la Palais de la Défense, expun 23 de ţări. Şase întreprinderi de comerţ exterior din România expun diverse produse ale industriei chimice româneşti : lacuri şi vopsele, fibre acrilice, materii plastice, anvelope auto, medicamente și materii prime pentru industria farmaceu­tică. Încă din prima zi, standul românesc s-a bucurat de un deosebit interes din partea vizitatorilor. După o vacanţă frumoasă, e­­levii din clasa a Vll-a a Şco­lii generale de 10 ani din co­muna Piscu, judeţul Galaţi, au început cu forţe proaspete noul trimestru Foto : C. DUMITRESCU Timpul, soarta recoltei cer SĂ GRĂBIM: E vremea însămînţării porumbu­lui, e vremea plantărilor în gră­dini, e vremea cînd trebuie făcute atîtea alte treburi în cîmp : fertili­zări, amenajări pentru irigaţii, de­secări etc. Cei harnici, gospodă­­rindu-şi forţele şi mijloacele, reu­şesc să le împlinească In timp pe toate. ...Intr-un sol bine pregătit, nive­lat şi mărunţit ca-n grădină, fer­tilizat corespunzător, producţiile vor fi mai bune. Lupta pentru sporirea rodniciei pâmîntului se dă pe sol şi chiar din aer. Doar ce­rul închis de nori ne-a împiedicat la Mihăileşti-Bu­­zău să surprin­dem pe peliculă zborul utilitarelor la fertilizat. Nu ne-au „scăpat", însă, tovarăşii ca­re lucrează pe sol (vezi fotografia nr. 1). Cooperatorii din Grădişte, Bu­zău, ca şi cei din Şuteşti-Brăila — unităţi despărţite doar de apa Bu­zăului, desfăşoară lupta pe trei principale fronturi. Primul este cel al semănatului porumbului. Aici a fost concentrată întreaga forţă me­canică existentă. Rezultatul 7 La Şuteşti, bunăoară, (fotografia nr. 2) se „avansează" cu 120 de hectare zilnic. Se lucrează repede, dar fără a se face rabat calităţii. Introdu­cerea acordului global, repartiza­rea mecanizatorilor pe formaţiuni de lucru în vederea executării în­tregului ciclu de lucrări, au dina­mizat activitatea, au sporit exi­genţa oamenilor pentru calitatea lucrărilor. Alături de inginerii şefi, de brigadieri, şefii de echipă, me­canizatorii şi cooperatorii urmă­resc cu cea mai mare atenţie cum se fac pregătirile patului germina­tiv şi semănatul. Al doilea front de lucru îl con­stituie fermele legumicole : una la Grădişte şi două la Şuteşti. Mun­ca era în toi : se discuta, se modela terenul, se transporta graniţă şi se fertiliza, se amenajau vaduri pentru udări, se palisau roşiile din solarii, care au ajuns în floare (vezi fotografia nr. 3). Principalele efective umane însă erau mobilizate, la Grădiştea, în lunca rîului, la înălţarea unui dig de apărare, iar la Şuteşti, la ame­najarea pentru irigat a 115 hecta­re. Din 3500 metri cubi săpături, la amenajarea de la Şuteşti, se realizaseră 2­000. ION ŞERBU Foto : N. RUSU (Continuare in pag. a 3-a) • SEMĂNATUL PORUMBULUI • LUCRĂRILE IN GRĂDINI CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂ­VARĂ CITIŢI IN AG­IF „RETORTELE" CÎMPULUI FUNCŢIONEAZĂ ANORMAL ...şi atunci cînd apa prisoseşte... ...şi atunci cînd plantele îi duc dorul L ŢĂRĂNIMEA A­N11 Toamna anului 1940. Condiţii ex­terne complexe şi defavorabile, la care se adaugă politica guvernanţi­lor autohtoni, favorizează realizarea planurilor imperialismului german de expansiune economică şi aservire po­litică. La 6 septembrie în ţara noastră este instaurată dictatura militaro­­fascistă, începe astfel una din cele mai întunecoase pagini din istoria po­porului român. Se intensifică teroa­rea şi pregătirile de război, se înrău­tăţeşte situaţia materială a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Este meritul istoric al Partidului Co­munist Român de a fi iniţiat şi orga­nizat, în această situaţie, o largă mişcare de rezistenţă. Prin manifeste răspîndite în oraşe şi sate, în rându­rile concentraţilor, prin organele de presă, prin organizaţiile judeţene, prin cele din întreprinderi şi de la sate ale partidului comunist, masele populare au fost mobilizate la luptă. De pe urma exploatării, intensifi­cate de regimul dictaturii militare­­fasciste, suferea din greu şi ţărăni­mea. Agitîndu-se ideea „necesităţii men­ţinerii marii proprietăţi moşiereşti şi a specializării plugarilor", în ţara noastră au fost create societăţi cu ca­pital german, a căror misiune o con­stituia jefuirea sistematică a ţăranilor de produsele agricole. Starea de mi­zerie a gospodăriei ţărăneşti mici şi mijlocii nu putea fi ascunsă. „Venitu­rile­ din agricultură ale săteanului nostru — nota ziarul „Argus" — sunt extrem de scăzute, iar ceea ce Înca­sează el din exploatarea pămintului său, la sfîrşitul vremii de muncă (al unui an) nu-i dă putinţa să fie nici contribuabil şi nici consumator pen­tru o industrie mai dezvoltată". In urma „colaborării" şi schimbu­rilor comerciale neechivalente, agri­cultura românească a fost jefuită de cantităţi enorme de produse agricole, ce proveneau din intensificarea la maximum a exploatării ţărănimii, din restrîngearea consumului intern. Gos­podăria ţărănească era puternic apă­sată de muncile obligatorii, de rechi­­ziţii, impozite excesive, mobilizări etc. Ţăranilor le erau impuse tot felul de colecte şi cheie, sub forma „Darului ostaşului", „Zilei ostaşului", „Colectei orfanului", prin care le erau smulse însemnate cantităţi de cereale. Concomitent cu activitatea desfă­şurată în rândurile clasei muncitoare, pentru mobilizarea la lupta contra dictaturii militaro-fasciste, a ocupan­ţilor hitlerişti şi a războiului hitle­­rist, partidul comunist se preocupa de munca organizaţiilor de partid, a co­muniştilor de la sate, în vederea atra­gerii ţăranilor la lupta activă generală a întregului popor. „Suntem informaţi că organizaţia judeţeană Ilfov a partidului comunist — menţiona o telegramă a poliţiei judeţului Ilfov adresată Inspectoratu­lui general — a desemnat instructori pentru fiecare comună subordonată din jurul Bucureştiului. Aceşti in­structori au misiunea de a organiza comitete de partid şi de front patrio­tic". In întreaga ţară au fost răspîndite numeroase manifeste şi apeluri ale Partidului Comunist Român. Comite­tul regional Braşov al P.C.R., de exemplu, a lansat în rândul populaţiei rurale din judeţul Făgăraş manifestul intitulat „Cetăţeni din judeţul Făgă­raş" prin care îi îndemna pe ţărani să lupte pentru păstrarea roadelor (Continuare în pag. a 2-a) REZISTENŢEI STELIAN POPESCU şef de secţie la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România Corespondenţii noştri transmit : CONSTANTA: Se apropie de sfîrşit insămînţarea porumbului In cooperativele a­­gricole din judeţul Constanţa, datorită pregătirilor minu­ţioase care au prece­dat campania lucră­rilor de primăvară, însăminţatul porum­bului se apropie de sfirşit. Astfel, in 44 de cooperative, din totalul de 146, pînă în dimineaţa zilei de 21 aprilie această lu­crare se executase pe întreaga suprafaţă. Printre unităţile ca­re au terminat pri­mele semănatul se numără cooperative­le Mioriţa, Ciocîrlia de Jos, Almalău, Sa­­raiu, Negru Vodă, Esichioi şi altele. Pînă in prezent, s-au insăminţat 64 492 hectare din totalul de 78 625, iar la ora cînd aceste rînduri vor vedea lumina tiparu­lui, semănatul po­rumbului se va ter­mina pe întreaga su­prafaţă în raza S.M.A. Castelu, Pan­­telimon, Hîrşova, In­dependenţa şi 23 Au­gust. De asemenea, in raza S.M.A. To­­praisar, Cumpăna şi Cogealac, unde su­prafeţele insămînţate sunt mai mici, viteza zilnică de lucru e cu mult mai mare decit cea planificată (între 103 şi 110 la sută), fapt pentru care to­varăşul Constantin (Continuare în pag. a 3-a) ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE •..CA URMARE­ a activităţii rodnice desfăşurate in acest an, oa­menii muncii din judeţul Ialomiţa şi-au îndeplinit şi depăşit angaja­mentele luate in întrecerea organizată în cinstea semicentenarului parti­dului Pînă acum ei au realizat peste angajament o producţie glo­bală în valoare de 21,5 milioane lei, o producţie marfă vîndută şi în­casată de 17,8 milioane Iei, au livrat la export mărfuri în valoare de aproape 4 milioane lei. întreprinderile din judeţ au dat peste sarci­nile asumate în angajament 620 tone ulei, 10 tone fire bumbac, 23 600 tone nutreţuri combinate, confecţii în valoare de 2,2 milioane lei şi alte produse. • ÎNTREPRINDERILE industriale din judeţul Dîmboviţa au anun­ţat îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea semicentenarului parti­dului. Calcule estimative arată că, pînă la 8 mai, industria dîm­­boviţeană va realiza suplimentar instalaţii pentru prospecţiuni geo­logice, utilaje şi armături industriale pentru schelele de petrol, căr­bune, ţesături, ciment, becuri electrice şi alte produse, în valoare de 14 000 000 lei. • ŢÂRANII COOPERATORI din judeţul Mureş au efectuat in această primăvară lucrări de desecare pe 3 087 hectare, depăşind an­gajamentele luate in intimpinarea semicentenarului partidului. Nu­mai în raza cooperativelor agricole de producţie din Band, Oroi, Va­lea Largă, Taureni, Şincai şi Grebeniş, lucrările de desecare au re­dat circuitului agricol peste 400 hectare de teren.­­ CHIMIȘTII DIN CADRUL COMBINATULUI DE ÎNGRĂȘĂMIN­TE CU AZOT PIATRA NEAMŢ au livrat agriculturii peste plan aproape 1200 tone azotat de amoniu, cinstind astfel apropierea ani­versării semicentenarului partidului. Cu această cantitate se pot fer­tiliza peste 18 000 hectare teren agricol. • UNITĂŢILE INDUSTRIEI LOCALE DIN JUDEŢUL ARAD au realizat şi depăşit înainte de termen toate angajamentele luate in cinstea semicentenarului partidului. Pînă la 20 aprilie a. c. s-a obţi­nut un spor de 11 milioane lei la producţia marfă, ceea ce a permis obţinerea unor beneficii suplimentare de peste 2 milioane Iei. A fost livrată o cantitate suplimentară de mobilă beneficiarilor externi şi in­terni in valoare de 1 500 000 lei şi 10 000 tone produse de carieră şi balastieră. Sociologia şi satul românesc contemporan Ani, dacă nu decenii, în şir, apro­pierea sociologului de satul româ­nesc se făcea în cadrul unei pro­blematici în care viaţa comunităţii rurale apărea dirijată de sisteme tradiţionale de gîndire şi practică socială şi economică. Era vorba a­­dică de o unitate socială cu adinei rădăcini istorice în pămîntul aces­tei ţări şi care secole de-a rîndul a trăit şi a muncit. Sociologul ani­lor 1930, de pildă, încerca să sur­prindă în satul românesc al acelor ani, urmele extrem de interesante ale „devălmăşiei", ale organizării obştii, supravieţuirile unor tehnici agrare şi a unor meşteşuguri stră­vechi, ale unor structuri familiale pe cale de dispariţie etc. Mediul rural românesc apărea, în prima jumătate a secolului al XX-lea, ca fiind încă depozitarul a numeroase forme de viaţă socială caracterizate prin fixitate, iar satul apărea ca o unitate statică în care evoluţia se făcea lent, pe direcţii ce puteau fi cu uşurinţă prevăzute a fi ace­leaşi pe mari durate de timp. Imaginea acestei lumi ţărăneşti de multe ori încremenită în tipare rigide a fost spartă în primele două decenii ale celei de a doua jumă­tăţi a secolului al XX-lea prin transformările profunde ce au a­­vut loc şi la care cu toţii am fost martori. Contactul de azi al unui sociolog cu satul românesc îl de­termină să vină nu numai, fireşte, cu un alt program de cercetare, dar să fie şi mereu gata de a-şi schim­ba unghiurile de abordare a cer­cetării şi de a adapta mereu în­suşi programul realităţilor rurale aflate ele însele în necontenită schimbare. Pentru că satul româ­nesc de astăzi este o unitate so­cială dinamică în care structurile tradiţionale au fost înlocuite de direcţii noi de dezvoltare perma­nentă a căror diagnosticare socio­logică se cere a fi făcută cu rapi­ditate maximă dacă se urmăreşte o eficienţă reală. Sociologul de azi va trebui să ia în considerare ca un factor funda­mental raportul sat-oraş şi ten­dinţa de urbanizare a localităţilor noastre rurale. Cine va mai recit- PAUL PETRESCU (Continuare în pag. a 2-a) Institutul de cercetări pentru tehno­logia construcţiilor de maşini. Unul din cele mai moderne laboratoare d­e încercare a maşinilor

Next