Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-22 / nr. 608
MULT VA CULEGE COOPERATIVA, MULT VOR CISTIGA ŞI MECANIZATORII EMIL LUCA adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor Reorganizarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii — una din măsurile importante cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii — s-a încheiat cu succes. Este vorba, în primul rînd, de înfiinţarea întreprinderilor judeţene pentru mecanizarea agriculturii, de crearea unui număr mai mare de staţiuni de mecanizare — fiecare dintre ele deservind cooperativele agricole pentru care s-a constituit consiliul intercooperatist —, de creşterea rolului şi atribuţiilor secţiei de mecanizare ce funcţionează în fiecare cooperativă şi de multe alte măsuri la care mă voi referi în continuare. Prin reorganizare s-a urmărit să se asigure folosirea mai raţională a bazei tehnice cu care este dotată agricultura, utilizarea coordonată şi unitară a mijloacelor mecanice de care dispun atît unităţile de mecanizare, cit şi cooperativele agricole şi creşterea substanţială a răspunderii întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare pentru întreaga activitate de producţie desfăşurată in unităţile deservite. In acest scop, cum era şi firesc, principala noastră preocupare a fost să creăm mecanicilor agricoli şi secţiilor de mecanizare asemenea condiţii de lucru încât să-şi poată duce cu succes la îndeplinire sarcina importantă de a asigura introducerea şi extinderea mecanizării lucrărilor în toate sectoarele de producţie ale cooperativei agricole , la cereale, plante tehnice, în legumicultura, pomicultură şi viticultură, în zootehnie, transporturi, precum şi la irigaţii, hidroamelioraţii. Secţiile au fost înzestrate cu noi tipuri de tractoare, maşini şi utilaje, potrivit cerinţelor unităţilor deservite, iar in cazul cooperativelor cu sector zootehnic puternic dezvoltat sau cu suprafeţe mari în sistem irigat, secţiile de mecanizare respective au fost încadrate şi cu mecanici de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor zootehnice şi de irigaţii. Deosebit de important este şi faptul că, de comun acord cu conducerile unităţilor agricole deservite, secţiile de mecanizare reunesc pentru exploatare, întreţinere şi reparare atît mijloacele tehnice proprii, cit şi cele care aparţin cooperativelor agricole, îndeplinind funcţia de sector mecanic al cooperativei agricole. Reorganizarea activității de mecanizare s-a făcut paralel cu aplicarea (Continuare in pag. a 3-a) 1 tul Gerando Diego, membru al Academiei spaniole, a prezentat conferinţa „Impresii din Republica Socialistă România". SITII SICULISI [Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL III Nr. 608 JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani • La invitaţia grupului american al Uniunii interparlamentare, delegata de parlamentari români care a participat la sesiunea de primăvară a organismelor de conducere ale Uniunii interparlamentare de la Caracas se află la Washington într-o vizită oficială de două zile. Din delegaţie fac parte Mihail Levente, preşedintele grupului roman al Uniunii interparlamentare ,Tudor Dragan, vicepreşedinte, şi Mircea Angelescu, membru al Comitetului de conducere. • La Geneva au luat sfîrşit lucrările celei de-a patra sesiuni a Comisiei O.N.U. pentru dreptul comercial International. La dezbateri a participat şi o delegaţie română condusă de Ion Nestor, consultant ştiinţific al Prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Sesiunea a reliefat necesitatea şi urgenţa unificării şi armonizării normelor care reglementează comerţul internaţional. EVENIMENTE • Societatea austriacă de arhitectură a organizat la Viena conferinţa intitulată „Monumente ale arhitecturii româneşti", însoţite de diapozitive. Arhitecţii F. Achleitner, H. Puchhammer şi F. Kurrent, care au efectuat vizite de studii în ţara noastră, au prezentat valori ale arhitecturii româneşti. • La clubul Urbis din Madrid a avut loc vernisajul unei expoziţii de artă populară românească. După vernisaj poe• La Paris a avut loc, în prezenţa ministrului economiei şi finanţelor, Valery Giscard d'Estaing, inaugurarea celui de-al IX-lea Salon internaţional de chimie. În cadrul salonului, deschis la Palais de la Défense, expun 23 de ţări. Şase întreprinderi de comerţ exterior din România expun diverse produse ale industriei chimice româneşti : lacuri şi vopsele, fibre acrilice, materii plastice, anvelope auto, medicamente și materii prime pentru industria farmaceutică. Încă din prima zi, standul românesc s-a bucurat de un deosebit interes din partea vizitatorilor. După o vacanţă frumoasă, elevii din clasa a Vll-a a Şcolii generale de 10 ani din comuna Piscu, judeţul Galaţi, au început cu forţe proaspete noul trimestru Foto : C. DUMITRESCU Timpul, soarta recoltei cer SĂ GRĂBIM: E vremea însămînţării porumbului, e vremea plantărilor în grădini, e vremea cînd trebuie făcute atîtea alte treburi în cîmp : fertilizări, amenajări pentru irigaţii, desecări etc. Cei harnici, gospodărindu-şi forţele şi mijloacele, reuşesc să le împlinească In timp pe toate. ...Intr-un sol bine pregătit, nivelat şi mărunţit ca-n grădină, fertilizat corespunzător, producţiile vor fi mai bune. Lupta pentru sporirea rodniciei pâmîntului se dă pe sol şi chiar din aer. Doar cerul închis de nori ne-a împiedicat la Mihăileşti-Buzău să surprindem pe peliculă zborul utilitarelor la fertilizat. Nu ne-au „scăpat", însă, tovarăşii care lucrează pe sol (vezi fotografia nr. 1). Cooperatorii din Grădişte, Buzău, ca şi cei din Şuteşti-Brăila — unităţi despărţite doar de apa Buzăului, desfăşoară lupta pe trei principale fronturi. Primul este cel al semănatului porumbului. Aici a fost concentrată întreaga forţă mecanică existentă. Rezultatul 7 La Şuteşti, bunăoară, (fotografia nr. 2) se „avansează" cu 120 de hectare zilnic. Se lucrează repede, dar fără a se face rabat calităţii. Introducerea acordului global, repartizarea mecanizatorilor pe formaţiuni de lucru în vederea executării întregului ciclu de lucrări, au dinamizat activitatea, au sporit exigenţa oamenilor pentru calitatea lucrărilor. Alături de inginerii şefi, de brigadieri, şefii de echipă, mecanizatorii şi cooperatorii urmăresc cu cea mai mare atenţie cum se fac pregătirile patului germinativ şi semănatul. Al doilea front de lucru îl constituie fermele legumicole : una la Grădişte şi două la Şuteşti. Munca era în toi : se discuta, se modela terenul, se transporta graniţă şi se fertiliza, se amenajau vaduri pentru udări, se palisau roşiile din solarii, care au ajuns în floare (vezi fotografia nr. 3). Principalele efective umane însă erau mobilizate, la Grădiştea, în lunca rîului, la înălţarea unui dig de apărare, iar la Şuteşti, la amenajarea pentru irigat a 115 hectare. Din 3500 metri cubi săpături, la amenajarea de la Şuteşti, se realizaseră 2000. ION ŞERBU Foto : N. RUSU (Continuare in pag. a 3-a) • SEMĂNATUL PORUMBULUI • LUCRĂRILE IN GRĂDINI CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ CITIŢI IN AGIF „RETORTELE" CÎMPULUI FUNCŢIONEAZĂ ANORMAL ...şi atunci cînd apa prisoseşte... ...şi atunci cînd plantele îi duc dorul L ŢĂRĂNIMEA AN11 Toamna anului 1940. Condiţii externe complexe şi defavorabile, la care se adaugă politica guvernanţilor autohtoni, favorizează realizarea planurilor imperialismului german de expansiune economică şi aservire politică. La 6 septembrie în ţara noastră este instaurată dictatura militarofascistă, începe astfel una din cele mai întunecoase pagini din istoria poporului român. Se intensifică teroarea şi pregătirile de război, se înrăutăţeşte situaţia materială a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Este meritul istoric al Partidului Comunist Român de a fi iniţiat şi organizat, în această situaţie, o largă mişcare de rezistenţă. Prin manifeste răspîndite în oraşe şi sate, în rândurile concentraţilor, prin organele de presă, prin organizaţiile judeţene, prin cele din întreprinderi şi de la sate ale partidului comunist, masele populare au fost mobilizate la luptă. De pe urma exploatării, intensificate de regimul dictaturii militarefasciste, suferea din greu şi ţărănimea. Agitîndu-se ideea „necesităţii menţinerii marii proprietăţi moşiereşti şi a specializării plugarilor", în ţara noastră au fost create societăţi cu capital german, a căror misiune o constituia jefuirea sistematică a ţăranilor de produsele agricole. Starea de mizerie a gospodăriei ţărăneşti mici şi mijlocii nu putea fi ascunsă. „Veniturile din agricultură ale săteanului nostru — nota ziarul „Argus" — sunt extrem de scăzute, iar ceea ce Încasează el din exploatarea pămintului său, la sfîrşitul vremii de muncă (al unui an) nu-i dă putinţa să fie nici contribuabil şi nici consumator pentru o industrie mai dezvoltată". In urma „colaborării" şi schimburilor comerciale neechivalente, agricultura românească a fost jefuită de cantităţi enorme de produse agricole, ce proveneau din intensificarea la maximum a exploatării ţărănimii, din restrîngearea consumului intern. Gospodăria ţărănească era puternic apăsată de muncile obligatorii, de rechiziţii, impozite excesive, mobilizări etc. Ţăranilor le erau impuse tot felul de colecte şi cheie, sub forma „Darului ostaşului", „Zilei ostaşului", „Colectei orfanului", prin care le erau smulse însemnate cantităţi de cereale. Concomitent cu activitatea desfăşurată în rândurile clasei muncitoare, pentru mobilizarea la lupta contra dictaturii militaro-fasciste, a ocupanţilor hitlerişti şi a războiului hitlerist, partidul comunist se preocupa de munca organizaţiilor de partid, a comuniştilor de la sate, în vederea atragerii ţăranilor la lupta activă generală a întregului popor. „Suntem informaţi că organizaţia judeţeană Ilfov a partidului comunist — menţiona o telegramă a poliţiei judeţului Ilfov adresată Inspectoratului general — a desemnat instructori pentru fiecare comună subordonată din jurul Bucureştiului. Aceşti instructori au misiunea de a organiza comitete de partid şi de front patriotic". In întreaga ţară au fost răspîndite numeroase manifeste şi apeluri ale Partidului Comunist Român. Comitetul regional Braşov al P.C.R., de exemplu, a lansat în rândul populaţiei rurale din judeţul Făgăraş manifestul intitulat „Cetăţeni din judeţul Făgăraş" prin care îi îndemna pe ţărani să lupte pentru păstrarea roadelor (Continuare în pag. a 2-a) REZISTENŢEI STELIAN POPESCU şef de secţie la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România Corespondenţii noştri transmit : CONSTANTA: Se apropie de sfîrşit insămînţarea porumbului In cooperativele agricole din judeţul Constanţa, datorită pregătirilor minuţioase care au precedat campania lucrărilor de primăvară, însăminţatul porumbului se apropie de sfirşit. Astfel, in 44 de cooperative, din totalul de 146, pînă în dimineaţa zilei de 21 aprilie această lucrare se executase pe întreaga suprafaţă. Printre unităţile care au terminat primele semănatul se numără cooperativele Mioriţa, Ciocîrlia de Jos, Almalău, Saraiu, Negru Vodă, Esichioi şi altele. Pînă in prezent, s-au insăminţat 64 492 hectare din totalul de 78 625, iar la ora cînd aceste rînduri vor vedea lumina tiparului, semănatul porumbului se va termina pe întreaga suprafaţă în raza S.M.A. Castelu, Pantelimon, Hîrşova, Independenţa şi 23 August. De asemenea, in raza S.M.A. Topraisar, Cumpăna şi Cogealac, unde suprafeţele insămînţate sunt mai mici, viteza zilnică de lucru e cu mult mai mare decit cea planificată (între 103 şi 110 la sută), fapt pentru care tovarăşul Constantin (Continuare în pag. a 3-a) ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE •..CA URMARE a activităţii rodnice desfăşurate in acest an, oamenii muncii din judeţul Ialomiţa şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate in întrecerea organizată în cinstea semicentenarului partidului Pînă acum ei au realizat peste angajament o producţie globală în valoare de 21,5 milioane lei, o producţie marfă vîndută şi încasată de 17,8 milioane Iei, au livrat la export mărfuri în valoare de aproape 4 milioane lei. întreprinderile din judeţ au dat peste sarcinile asumate în angajament 620 tone ulei, 10 tone fire bumbac, 23 600 tone nutreţuri combinate, confecţii în valoare de 2,2 milioane lei şi alte produse. • ÎNTREPRINDERILE industriale din judeţul Dîmboviţa au anunţat îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului. Calcule estimative arată că, pînă la 8 mai, industria dîmboviţeană va realiza suplimentar instalaţii pentru prospecţiuni geologice, utilaje şi armături industriale pentru schelele de petrol, cărbune, ţesături, ciment, becuri electrice şi alte produse, în valoare de 14 000 000 lei. • ŢÂRANII COOPERATORI din judeţul Mureş au efectuat in această primăvară lucrări de desecare pe 3 087 hectare, depăşind angajamentele luate in intimpinarea semicentenarului partidului. Numai în raza cooperativelor agricole de producţie din Band, Oroi, Valea Largă, Taureni, Şincai şi Grebeniş, lucrările de desecare au redat circuitului agricol peste 400 hectare de teren. CHIMIȘTII DIN CADRUL COMBINATULUI DE ÎNGRĂȘĂMINTE CU AZOT PIATRA NEAMŢ au livrat agriculturii peste plan aproape 1200 tone azotat de amoniu, cinstind astfel apropierea aniversării semicentenarului partidului. Cu această cantitate se pot fertiliza peste 18 000 hectare teren agricol. • UNITĂŢILE INDUSTRIEI LOCALE DIN JUDEŢUL ARAD au realizat şi depăşit înainte de termen toate angajamentele luate in cinstea semicentenarului partidului. Pînă la 20 aprilie a. c. s-a obţinut un spor de 11 milioane lei la producţia marfă, ceea ce a permis obţinerea unor beneficii suplimentare de peste 2 milioane Iei. A fost livrată o cantitate suplimentară de mobilă beneficiarilor externi şi interni in valoare de 1 500 000 lei şi 10 000 tone produse de carieră şi balastieră. Sociologia şi satul românesc contemporan Ani, dacă nu decenii, în şir, apropierea sociologului de satul românesc se făcea în cadrul unei problematici în care viaţa comunităţii rurale apărea dirijată de sisteme tradiţionale de gîndire şi practică socială şi economică. Era vorba adică de o unitate socială cu adinei rădăcini istorice în pămîntul acestei ţări şi care secole de-a rîndul a trăit şi a muncit. Sociologul anilor 1930, de pildă, încerca să surprindă în satul românesc al acelor ani, urmele extrem de interesante ale „devălmăşiei", ale organizării obştii, supravieţuirile unor tehnici agrare şi a unor meşteşuguri străvechi, ale unor structuri familiale pe cale de dispariţie etc. Mediul rural românesc apărea, în prima jumătate a secolului al XX-lea, ca fiind încă depozitarul a numeroase forme de viaţă socială caracterizate prin fixitate, iar satul apărea ca o unitate statică în care evoluţia se făcea lent, pe direcţii ce puteau fi cu uşurinţă prevăzute a fi aceleaşi pe mari durate de timp. Imaginea acestei lumi ţărăneşti de multe ori încremenită în tipare rigide a fost spartă în primele două decenii ale celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea prin transformările profunde ce au avut loc şi la care cu toţii am fost martori. Contactul de azi al unui sociolog cu satul românesc îl determină să vină nu numai, fireşte, cu un alt program de cercetare, dar să fie şi mereu gata de a-şi schimba unghiurile de abordare a cercetării şi de a adapta mereu însuşi programul realităţilor rurale aflate ele însele în necontenită schimbare. Pentru că satul românesc de astăzi este o unitate socială dinamică în care structurile tradiţionale au fost înlocuite de direcţii noi de dezvoltare permanentă a căror diagnosticare sociologică se cere a fi făcută cu rapiditate maximă dacă se urmăreşte o eficienţă reală. Sociologul de azi va trebui să ia în considerare ca un factor fundamental raportul sat-oraş şi tendinţa de urbanizare a localităţilor noastre rurale. Cine va mai recit- PAUL PETRESCU (Continuare în pag. a 2-a) Institutul de cercetări pentru tehnologia construcţiilor de maşini. Unul din cele mai moderne laboratoare de încercare a maşinilor