Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)
1971-05-04 / nr. 618
V --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. Cu încredere neclintită în politica Partidului Comunist Român, cu hotârîrea de a-şi dărui toate forţele uriaşei opere de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cu mari realizări în toate domeniile de activitate, întregul nostru popor întîmpină GLORIOSUL SEMICENTENAR POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN -expresie a intereselor vitale ale poporului ALEXANDRU RĂDULESCU lector universitar în întreaga sa politică, Partidul Comunist Român a statuat problema demnităţii umane ca centru de interes al tuturor străduinţelor de a îndeplini comandamentul suprem — construirea unei societăţi în care omul să fie eliberat de exploatare, să fie stăpîn pe munca sa şi să beneficieze de roadele ei. încă din primele programe ale partidului şi pînă în zilele noastre, s-a subliniat cu o deosebită acuitate problema creării unei baze economice care să permită declanşarea energiilor creatoare ale poporului, unirea gîndirii acestuia într-un singur şuvoi care să transforme din temelii ţara, să producă modificări din cele mai profunde în viaţa şi nivelul de trai al celor ce muncesc. Şi asemenea obiective s-au realizat. Profundele transformări înnoitoare înregistrate în anii cincinalului 1966—1970 care ridică pe o treaptă superioară progresele din etapele precedente, converg spre crearea pe solul românesc a unui mediu social dinamic a cărui notă distinctivă esenţială rezidă în forţa creativităţii. Rezultatele obţinute de poporul nostru în crearea unei industrii moderne, eficiente, constituie factorul hotărîtor în progresul neîntrerupt economico-social al ţării, încheierea cincinalului 1966—1970 a marcat transformarea hărţii economice a ţării, care se prezintă îmbogăţită cu încă peste 1 500 unităţi economice şi capacităţi de producţie noi. Repartizate raţional pe întregul teritoriu al ţării noastre, noile obiective au contribuit la avîntul economic al tuturor judeţelor, la întărirea bazei materiale a socialismului, la dezvoltarea armonioasă a forţelor de producţie. Chintesenţa acestor acumulări cantitative este creşterea producţiei industriei globale în cincinalul precedent într-un ritm mediu anual de aproape 12 la sută — unul din cele mai înalte ritmuri de dezvoltare economică atinse pe plan mondial. Progresele industriei româneşti au permis obţinerea unor rezultate bune şi în agricultură. Sau (Continuare în pag. a 2-a) Zilele acestea, eforturile lucrătorilor de pe ogoare sunt concentrate la semănatul ultimelor suprafeţe cu culturi din epoca a ll-a şi la îngrijirea tuturor semănăturilor. Citiţi în pagina a lll-a, interviul nostru pe această temă, cu rov. ing. Vasile Vedeanu, director general al Direcţiei generale a producției vegetale din M.A.I.A.S.A. sum socimist frăţie . ANUL III Nr. 618 MARJI 4 MAI 1971 4 pagini — 30 bani • La invitaţia Ministerului Invătâmîntului, a sosit în Capitală o delegaţie din R. D. Germană, condusă de Hans Joachim Böhme, ministrul pentru învâţâmîntul superior şi de specialitate din această ţară. Timp de mai multe zile, oaspeţii vor vizita institute de învâţâmînt, cu care prilej vor lua cunoştinţă de modul de organizare a şcolii noastre. In aceeaşi zi, delegaţia a făcut o vizită la Ministerul invătâmîntului, unde a avut o întrevedere cu ministrul Mircea Maliţa. „ La Bucureşti s-a încheiat şedinţa grupei de lucru româno-italiene de cooperare în agricultură şi zootehnie. In urma dezbaterilor a fost încheiat un protocol privind dezvoltarea cooperării în aceste domenii între cele două ţâri. în Capitală a sosit o delegaţie a primăriei oraşului Helsinki, condusă de Teuvo Aura, primarul capitalei Finlandei, care va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti. După deschiderea oficială a Tîrgului internaţional de la Casablanca Cu tema „Industrializarea şi promovarea schimburilor", oficiul coomercial cu care România participă la actuala ediţie a fost vizitat de premierul marocan, Ahmed Laraki, însoţit de ministrul comerţului şi al industriei şi de guvernatorul prefecturii Casablanca. Tîrgul internaţional de la Hanovra şi-a închis porţile. Exponatele româneşti s-au bucurat de un frumos succes. Contractele încheiate depăşesc cu peste 70 la sută valoarea celor încheiate la ediţia anterioară. Majoritatea cererilor de export au venit din partea unor mari firme, în special vest-germane, care au dat o înaltă apreciere produselor electrotehnice românești. Urmărind apărarea, ameliorarea, folosirea cu maximum de eficienţă a fiecărui metru pătrat de pămînt — obiectiv principal al Programului naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare — în fiecare judeţ, direcţiile generale agricole, cu sprijinul uniunilor cooperatiste, au trecut la identificarea terenurilor care necesită diferite lucrări hidroameliorative. Pe această temă, am avut, recent, o convorbire cu cadre competente din judeţul Timiş, unde în actualul cincinal urmează să fie executate lucrări de desecare şi îndiguire care afectează 75 700 ha. — Din acestea — ne spunea tov. Petre Văcaru — inginer şef al Oficiului de cadastru, proiectare şi gospodărire a apelor din Timişoara 49 402 hectare aparţin cooperativelor agricole de producţie. Pentru 1971, ne-am propus desecarea a 25 870 hectare, lucrare ce comportă un volum de săpături însumînd 6 742 000 metri cubi de pămînt. Pentru a vă putea da seama de amploarea acestor acţiuni, aş aminti un singur fapt : dacă în 1970 lucrările realizate din fonduri centralizate şi muncă patriotică au însumat aproape 1 .. ' ' ' milion metri cubi de pămînt, în 1971 numai prin acţiuni patriotice vor ajunge la 1 045 000 metri cubi. Pornind de la sarcinile de plan stabilite la nivelul judeţului, ne-ar interesa să ne prezentaţi măsurile luate de către oficiul de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor, în vederea realizării lor în perioada optimă. — Oficiul nostru a atacat lucrările de proiectare încă din anul trecut. Ca urmare, în prezent dispunem de documentaţia necesară executării lucrărilor pe 16500 de hectare — în cooperativele agricole — şi pe 13 717 hectare — în unităţile de stat. Dată fiind această situaţie, precum şi fap-I 1 .'·м!плм1 ifi Folinîol anii nrtof ri I II I iUglUOU» ÿ’X fcV»MriV4.VXUi uvyv»j. s-au deplasat pe fiecare şantier, în fiecare unitate, pregătind fronturile de lucru,pichetarea, măsurarea şi gabaritarea canalelor ce urmează a se efectua), construcţia canalelor de scurgere a apei a început încă din primele zile bune de lucru ale lunii ianuarie. In cadrul acestei largi acţiuni, ne-am propus ca, pînă la data de 8 mai a.c., să realizăm un volum de lucrări care însumează 1816 700 mc pămînt. Printr-o largă mobilizare de forţe s-a reuşit ca pînă la 26 aprilie să se efectueze lucrări echivalente cu 1 440 100 m.c. de pămînt dislocat. Dacă am înţeles bine, specialiştii oficiului au în grijă un număr de şantiere sau unităţi. In aceste condiţii, cum este asigurată asistenţa tehnică necesară ? -!- Pentru moment, nu dispunem de numărul de specialişti de care avem nevoie. La O.C.P.G.A. sunt 12 oameni care pot merge pe teren. Adică, fiecare răspunde de 5—6 unităţi. Iată de ce credem că se impune o colaborare mai strînsă cu unităţile în cauză, pentru a ne putea deplasa în timp util acolo unde este nevoie. Ne-am continuat investigaţia avîndu-l, de data aceasta, ca interlocutor, pe tov. Nicolae Văcaru — vicepreşedinte al Uniunii judeţene Timiş a cooperativelor agricole : — Suprafaţa mare de teren pe care se execută lucrările de desecare, cantitatea apreciabilă de pămînt ce trebuie dislocată solicită numeroase forţe de muncă. Cum aţi rezolvat această problemă ? — Consiliile populare comunale au adoptat hotărâri prin care fiecare om apt de muncă din localitate — indiferent de locul de producţie — este chemat să disloce o anumită cantitate de pămînt (bărbaţii circa 10—12 mc, femeile — 6—8 mc). Acţiunea este urmărită îndeaproape de organele şi organizaţiile locale. Un important rol in mobilizarea masei de cooperatori revine şi uniunii judeţene ale cooperativelor agricole, care sprijină direct consiliile de conducere ale cooperativelor în organizarea acestei ample acţiuni. Fiecare lucrător al uniunii ştie clar care îi sunt atribuţiile. Aşa cum aţi fost informaţi, în cadrul acţiunilor patriotice, la indicaţia biroului comitetului judeţean de partid, au fost organizate cinci şantiere intercomunale (Alioş, Banloc, Lugoj- Costei, Margina, Sînpetri-Мате), în raza consiliilor intercooperatiste Ing. MARIA MIHAESCU (Continuare în pap. a 3-a) Mii de ţărani cooperatori PE ŞANTIERELE DE HIDROAMELIORAŢII • 75 700 de hectare vor fi desecate în actualul cincinal în judeţul Timiş • Mari şantiere intercooperatiste şi acţiuni de întrajutorare Un exemplu din 4600 altele au dispărut macii din griu, macii cu petalele lor aprinse, aplicate pe fondul crud al lanurilor. Nici pălămida nu mai înfloreşte pe marginea drumurilor, nici troscotul şi nici păpădia. Cîmpul îşi păstrează nealterate cele patru culori pe care un pictor neîntrecut le schimbă după anotimp : alb imaculat iarna, verde crud primăvara, galben auriu vara şi negru pământiu toamna. Au dispărut macii din grîu şi, totuşi, în ziua aceasta printre verdele lanurilor, casele satului Pantelimonu de Jos ni s-au părut nişte pilcuri enorme de maci, cu petalele arzînd în bătaia soarelui, ca nişte ruguri. Nişte focuri legate unul de altul cu o panglică albă, tighelata cu verde, şoseaua. Fiecare casă, cu acoperişul ei roşu, e o adevărată floare, dar cele mai mari flori, cu petale enorme, sunt răsădite în centru : căminul cultural, şcoala, casa agronomului. Cu 20 de ani în urmă peisajul acesta arăta altfel. Pământul : o cojoacă peticită în mii de culori. Fiecare om cu peticul lui şi fiecare petic tighelat cu ’ I V WC J/Wt/WOl/UWUÎ у O UVUUKsbf wc troscot şi păpădie. Casele э nişte aşezări de oameni nevoiaşi, multe din ele acoperite cu coceni şi cu stuf. Oamenii , nişte fiinţe cu spinarea încovoiată pe coarnele plugului, pe care se căsneau zadarnic să-l înfigă în pâmîntul de cremene. Peisajul acesta arăta aşa de o veşnicie, de c And se ştie că exista micul sătuc Pantelimonu de Jos. Dar în mintea comuniştilor Vasile D. Cornea, Petre V. Ion, Vîlcu Badea, Tănase Poincescu şi a altora, se conturase în primăvara anului 1951 o altă privelişte : a unei mari gospodării, care să cuprindă întreg satul, a unei cooperative agricole pe ogoarele căreia tractoarele să desţelenească nestingherit răzoarele, animalele să crească în cirezi şi turme enorme, iar lanurile să inunde întregul cuprins al privirilor. Pe acest drum, spre asemenea realizări ii îndemna partidul pe țăranii G. MIHAESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) Constructorii de maşini au încheiat primele patru luni ale anului depăşind prevederile planului, precum şi propriile angajamente asumate în cinstea aniversării semicentenarului partidului nostru. La principalii indicatori, planul a fost realizat astfel : 101,5 la sută la producţia globală, 103,6 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată, 100,8 la sută la productivitatea muncii şi 107,1 la sută la beneficii. Faţă de angajamentele luate în cinstea apropiatei aniversări a partidului, s-au livrat suplimentar produsemarfă în valoare de peste 250 milioane lei, cele mai însemnate depăşiri obţinîndu-se la motoare electrice, strunguri, tractoare, autoturisme de oraş, rulmenţi, vagoane pentru linii magistrale, aparate radio, articole electrice de uz casnic. Volumul beneficiilor realizate în patru luni depăşeşte angajamentele cu peste 120 milioane lei. Un însemnat succes în muncă au obţinut constructorii de pe şantierul întreprinderii mecanice din Suceava, care au predat beneficiarului, cu opt luni mai devreme, o nouă capacitate de producţie care va realiza anual 1000 tone maşini unelte. Prin devansarea acestor lucrări, s-a creat posibilitatea obţinerii în plus faţă de planul pe acest an al întreprinderii a unor maşini-unelte în va(Continuare în pag. a 2-a) Ne bucurăm, mulţumim, ne angajăm! Înscrisă în ansamblul măsurilor luate de «conducerea partidului şi statului pentru dezvoltarea agriculturii şi ridicarea bunăstării ţărănimii noastre, recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole, se bucură de un larg şi puternic ecou in rîndul ţărănimii cooperatiste. In declaraţiile făcute corespondenţilor ziarului, sau in scrisorile primite la redacţie, cooperatori de pe întreg cuprinsul ţării adună în cuvinte calde întreaga lor recunoştinţă pentru grija pe care partidul o poartă destinelor ţărănimii, angajindu-se să nu precupeţească nici un efort pentru dezvoltarea şi mai puternică a agriculturii cooperatiste. Toţi cooperatorii din comuna noastră au primit cu nespusă bucurie Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Pretutindeni unde i-am întîlnit şi mi-au mărturisit gîndul lor — pe cîmp, la sediul cooperativei sau pe stradă — din cuvintele lor a izvorît acelaşi sentiment de adîncă recunoştinţă pentru partid, pentru conducătorul înţelept şi generos care veghează cu grijă şi dragoste la destinul nostru, al tuturor. Şi e firesc să fie aşa. Dacă avem astăzi o cooperativă puternic dezvoltată, dacă am reuşit să obţinem an de an producţii agricole tot mai mari, aceasta se datorează, în primul rând, măsurilor înţelepte luate de partid pentru dezvoltarea agriculturii noastre, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al ţăranilor cooperatori. Dacă ne referim fie şi numai la ultimele măsuri desprindem acest sprijin. Introducerea acordului global şi a minimului garantat au constituit un nou stimulent pentru cei harnici şi perseverenţi ; pensiile pentru cooperatori au fost spo-JOHANN BENING preşedintele cooperativei agricole Cristian, judeţul Sibiu (Continuare In pag a 3-a) Împodobită cu muguri de Armindeni şi cu floarea livezilor, primăvara a descins în Cîmpia Olteniei dinamizînd un uriaş rezervor de clorofilă, de miresme şi culori. E prima primăvară a noului cincinal, încă o etapă care va întregi tabloul socialist al ţării. O primăvară ca atîtea altele şi totuşi atît de nouă şi plină de bucurii. Preocupată neîncetat de dezvoltarea agriculturii, de creşterea nivelului de trai al ţăranilor cooperatori, conducerea partidului nostru a adoptat o nouă serie de măsuri menite să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţărănimii cooperatiste, în judeţul Dolj, la cooperativele din Castranova, Puţuri, Celar, Poiana Mare, Amărăştii de Sus, pretutindeni unde am mers ne-au întîmpinat aceleaşi imagini: ca un ecou al prevederilor recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cooperatorii şi-au înzecit eforturile străduindu-se să încheie în timpul optim lucrările campaniei agricole de primăvară. Astfel, excep-ROMEO POPESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare In pag a 3-a) MUNCIND MAI BINE, TRAIM MAI BINE IMBOLD PENTRU CEI HARNICI