Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)

1971-05-04 / nr. 618

V ­--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. Cu încredere neclintită în politica Partidului Comunist Român, cu hotârîrea de a-şi dărui toate­­ forţele uriaşei opere de construcţie­­ a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cu mari realizări în toate domeniile de activi­tate, întregul nostru popor întîmpină GLORIOSUL SEMICENTENAR POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN -expresie a intereselor vitale ale poporului ALEXANDRU RĂDULESCU lector universitar în întreaga sa politică, Partidul Comunist Român a statuat proble­ma demnităţii umane ca centru de interes al tuturor străduinţelor de a îndeplini comandamentul su­prem — construirea unei societăţi în care omul să fie eliberat de ex­ploatare, să fie stăpîn pe munca sa şi să beneficieze de roadele ei. încă din primele programe ale partidului şi pînă în zilele noas­tre, s-a subliniat cu o deose­bită acuitate problema creării unei baze economice care să per­mită declanşarea energiilor crea­toare ale poporului, unirea gîndi­­rii acestuia într-un singur şuvoi care să transforme din temelii ţara, să producă modificări din cele mai profunde în viaţa şi ni­velul de trai al celor ce muncesc. Şi asemenea obiective s-au reali­zat. Profundele transformări în­noitoare înregistrate în anii cinci­nalului 1966—1970 care ridică pe o treaptă superioară progresele din etapele precedente, converg spre crearea pe solul românesc a unui mediu social dinamic a cărui notă distinctivă esenţială rezidă în forţa creativităţii. Rezultatele obţinute de poporul nostru în crearea unei industrii moderne, eficiente, constituie fac­torul hotărîtor în progresul neîn­trerupt economico-social al ţării, încheierea cincinalului 1966—1970 a marcat transformarea hărţii eco­nomice a ţării, care se prezintă îmbogăţită cu încă peste 1 500 uni­tăţi economice şi capacităţi de pro­ducţie noi. Repartizate raţional pe întregul teritoriu al ţării noastre, noile obiective au contribuit la avîntul economic al tuturor jude­ţelor, la întărirea bazei materiale a socialismului, la dezvoltarea ar­monioasă a forţelor de producţie. Chintesenţa acestor acumulări cantitative este creşterea produc­ţiei industriei globale în cincina­lul precedent într-un ritm mediu anual de aproape 12 la sută — unul din cele mai înalte ritmuri de dezvoltare economică atinse pe plan mondial. Progresele industriei româneşti au permis obţinerea unor rezul­tate bune şi în agricultură. S­au (Continuare în pag. a 2-a) Zilele acestea, eforturile lucrătorilor de pe ogoare sunt concentrate la se­mănatul ultimelor suprafeţe cu culturi din epoca a ll-a şi la îngrijirea tu­turor semănăturilor. Citiţi în pagina a lll-a, interviul nostru pe această temă, cu rov. ing. Vasile Vedeanu, director general al Direcţiei generale a producției vegetale din M.A.I.A.S.A. ­sum socimist frăţie . ANUL III Nr. 618 MARJI 4 MAI 1971 4 pagini — 30 bani • La invitaţia Ministerului Invătâmîntului, a sosit în Capitală o delegaţie din R. D. Ger­mană, condusă de Hans Joachim Böhme, mi­nistrul pentru învâţâmîntul superior şi de spe­cialitate din această ţară. Timp de mai multe zile, oaspeţii vor vizita institute de învâţâ­­mînt, cu care prilej vor lua cunoştinţă de mo­dul de organizare a şcolii noastre. In aceeaşi zi, delegaţia a făcut o vizită la Ministerul invătâmîntului, unde a avut o în­trevedere cu ministrul Mircea Maliţa. „ La Bucureşti s-a încheiat şedinţa grupei de lucru româno-italiene de cooperare în agricul­tură şi zootehnie. In urma dezbaterilor a fost încheiat un protocol privind dezvoltarea coo­perării în aceste domenii între cele două ţâri.­­ în Capitală a sosit o delegaţie a primă­riei oraşului Helsinki, condusă de Teuvo Aura, primarul capitalei Finlandei, care va face o vi­zită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti.­­ După deschiderea oficială a Tîrgului inter­naţional de la Casablanca Cu tema „Industria­­lizarea şi promovarea schimburilor", oficiul coo­mercial cu care România participă la actuala ediţie a fost vizitat de premierul marocan, Ah­med Laraki, însoţit de ministrul comerţului şi al industriei şi de guvernatorul prefecturii Casa­blanca.­­ Tîrgul internaţional de la Hanovra şi-a în­chis porţile. Exponatele româneşti s-au bucurat de un frumos succes. Contractele încheiate de­păşesc cu peste 70 la sută valoarea celor în­cheiate la ediţia anterioară. Majoritatea cere­rilor de export au venit din partea unor mari firme, în special vest-germane, care au dat o înaltă apreciere produselor electrotehnice ro­mânești. Urmărind apărarea, ameliorarea, fo­losirea cu maximum de eficienţă a fiecărui metru pătrat de pămînt — obiectiv principal al Programului na­ţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă şi extinderea lu­crărilor de îmbunătăţiri funciare — în fiecare judeţ, direcţiile generale agri­cole, cu sprijinul uniunilor coopera­tiste, au trecut la identificarea tere­nurilor care necesită diferite lucrări hidroameliorative. Pe această temă, am avut, recent, o convorbire cu ca­dre competente din judeţul Timiş, un­de în actualul cincinal urmează să fie executate lucrări de desecare şi în­diguire care afectează 75 700 ha. — Din acestea — ne spunea tov. Petre Văcaru — in­giner şef al Oficiu­lui de cadastru, proiectare şi gos­podărire a apelor din Timişoara 49 402 hectare aparţin co­operativelor agri­cole de producţie. Pentru 1971, ne-am propus dese­carea a 25 870 hec­tare, lucrare ce comportă un volum de săpături însu­­mînd 6 742 000 me­tri cubi de pămînt. Pentru a vă putea da seama de am­ploarea acestor ac­ţiuni, aş aminti un singur fapt : dacă în 1970 lucrările realizate din fon­duri centralizate şi muncă patriotică au însumat aproape 1 .. ' ' ' milion metri cubi de pămînt, în 1971 numai prin acţiuni patriotice vor a­­junge la 1 045 000 metri cubi.­­ Pornind de la sarcinile de plan stabilite la nivelul judeţului, ne-ar interesa să ne prezentaţi măsurile luate de către oficiul de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor, în vederea realizării lor în perioada op­timă. — Oficiul nostru a atacat lucră­rile de proiectare încă din anul tre­cut. Ca urmare, în prezent dispunem de documentaţia necesară executării lucrărilor pe 16500 de hectare — în cooperativele agricole — şi pe 13 717 hectare —­ în unităţile de stat. Dată fiind această situaţie, precum şi fap-I 1 .'·м!плм1 ifi Folinîol anii nrtof ri I II I iUglUOU» ÿ’X fcV»MriV4.VXUi uvyv»j. s-au deplasat pe fiecare şantier, în fiecare unitate, pregătind fronturile de lucru,­­pichetarea, măsurarea şi gabaritarea canalelor ce urmează a se efectua), construcţia canalelor de scurgere a apei a început încă din primele zile bune de lucru ale lunii ianuarie. In cadrul acestei largi acţiuni, ne-am propus ca, pînă la data de 8 mai a.c., să realizăm un volum de lucrări care însumează 1816 700 mc pămînt. Printr-o largă mobilizare de­­ forţe s-a reuşit ca pînă la 26 aprilie să se efectueze lucrări echivalente cu 1 440 100 m.c. de pămînt dislocat.­­ Dacă am înţeles bine, specia­liştii oficiului au în grijă un număr de şantiere sau unităţi. In aceste con­diţii, cum este asigurată asistenţa teh­nică necesară ? -!- Pentru moment, nu dispunem de numărul de specialişti de care avem nevoie. La O.C.P.G.A. sunt 12 oameni care pot merge pe teren. Adică, fie­care răspunde de 5—6 unităţi. Iată de ce credem că se impune o colaborare mai strînsă cu unităţile în cauză, pen­tru a ne putea deplasa în timp util acolo unde este nevoie. Ne-am continuat investigaţia avîn­­du-l, de data aceasta, ca interlocutor, pe tov. Nicolae Văcaru — vicepreşe­dinte al Uniunii judeţene Timiş a co­operativelor agricole : — Suprafaţa mare de teren pe care se execută lucrările de desecare, can­titatea apreciabilă de pămînt ce tre­buie dislocată solicită numeroase forţe de muncă. Cum aţi rezolvat a­­ceastă problemă ? — Consiliile populare comunale au adoptat hotărâri prin care fiecare om apt de muncă din localitate — indi­ferent de locul de producţie — este chemat să disloce o anumită cantitate de pămînt (bărbaţii circa 10—12 mc, femeile — 6—8 mc). Acţiunea este urmărită îndeaproa­pe de organele şi organizaţiile locale. Un important rol in mobilizarea masei de cooperatori re­vine şi uniunii ju­deţene ale coopera­tivelor agricole, ca­re sprijină direct consiliile de con­ducere ale coope­rativelor în organi­zarea acestei ample acţiuni. Fiecare lu­crător al uniunii ştie clar care îi sunt atribuţiile. Aşa cum aţi fost informaţi, în cadrul acţiunilor patrioti­ce, la indicaţia bi­roului comitetului judeţean de partid, au fost organiza­te cinci şantiere intercom­unale (Alioş, Banloc, Lugoj- Costei, Margina, Sînpetri-Мате), în raza consiliilor intercooperatiste Ing. MARIA MIHAESCU (Continuare în pap. a 3-a) Mii de ţărani cooperatori PE ŞANTIERELE DE HIDROAMELIORAŢII • 75 700 de hectare vor fi desecate în actualul cincinal în judeţul Timiş • Mari şantiere intercooperatiste şi acţiuni de întrajutorare Un exemplu din 4600 altele au dispărut macii din griu, macii cu petalele lor aprinse, aplicate pe fondul crud al la­nurilor. Nici pălămida nu mai înfloreşte pe marginea drumu­rilor, nici troscotul şi nici pă­pădia. Cîmpul îşi păstrează nealterate cele patru culori pe care un pictor neîntrecut le schimbă după anotimp : alb imaculat iarna, verde crud pri­măvara, galben auriu vara şi negru pământiu toamna. Au dispărut macii din grîu şi, to­tuşi, în ziua aceasta printre ver­dele lanurilor, casele satului Pantelimonu de Jos ni s-au pă­rut nişte pilcuri enorme de maci, cu petalele arzînd în bă­taia soarelui, ca nişte ruguri. Nişte focuri legate unul de al­tul cu o panglică albă, tighelata cu verde, şoseaua. Fiecare casă, cu acoperişul ei roşu, e o ade­vărată floare, dar cele mai mari flori, cu petale enorme, sunt ră­sădite în centru : căminul cul­tural, şcoala, casa agronomului. Cu 20 de ani în urmă peisa­jul acesta arăta altfel. Pămân­tul : o cojoacă peticită în mii de culori. Fiecare om cu peticul lui şi fiecare petic tighelat cu ’ I V WC J/Wt/WOl/UWUÎ у O UVUUKsbf wc troscot şi păpădie. Casele э nişte aşezări de oameni nevo­iaşi, multe din ele acoperite cu coceni şi cu stuf. Oamenii , niş­te fiinţe cu spinarea încovoia­tă pe coarnele plugului, pe care se căsneau zadarnic să-l înfigă în pâmîntul de cremene. Peisa­jul acesta arăta aşa de o veş­nicie, de c And se ştie că exista micul sătuc Pantelimonu de Jos. Dar în mintea comuniştilor Vasile D. Cornea, Petre V. Ion, Vîlcu Badea, Tănase Poincescu şi a altora, se conturase în pri­măvara anului 1951 o altă pri­velişte : a unei mari gospodării, care să cuprindă întreg satul, a unei cooperative agricole pe ogoarele căreia tractoarele să desţelenească nestingherit ră­­zoarele, animalele să crească în cirezi şi turme enorme, iar la­nurile să inunde întregul cu­prins al privirilor. Pe acest drum, spre asemenea realizări ii îndemna partidul pe țăranii G. MIHAESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) Constructorii de ma­şini au încheiat primele patru luni ale anului depăşind prevederile planului, precum şi pro­priile angajamente asu­mate în cinstea aniver­sării semicentenarului partidului nostru. La principalii indicatori, planul a fost realizat astfel : 101,5 la sută la producţia globală, 103,6 la sută la producţia marfă vîndută şi în­casată, 100,8 la sută la productivitatea muncii şi 107,1 la sută la bene­ficii. Faţă de angaja­mentele luate în cinstea apropiatei aniversări a partidului, s-au livrat suplimentar produse­­marfă în valoare de pes­te 250 milioane lei, cele mai însemnate depăşiri obţinîndu-se la motoare electrice, strunguri, trac­toare, autoturisme de oraş, rulmenţi, vagoane pentru linii magistrale, aparate radio, articole electrice de uz casnic. Volumul beneficiilor realizate în patru luni depăşeşte angajamentele cu peste 120 milioane lei. Un însemnat succes în muncă au obţinut constructorii de pe şan­tierul întreprinderii me­canice din Suceava, care au predat beneficiaru­lui, cu opt luni mai de­vreme, o nouă capacita­te de producţie care va realiza anual 1000 tone maşini unelte. Prin de­vansarea acestor lucrări, s-a creat posibilitatea obţinerii în plus faţă de planul pe acest an al întreprinderii a unor maşini-unelte în va­(Continuare în pag. a 2-a) Ne bucurăm, mulţumim, ne angajăm! Înscrisă în ansamblul măsu­rilor luate de «conducerea par­tidului şi statului pentru dez­voltarea agriculturii şi ridica­rea bunăstării ţărănimii noas­tre, recenta Hotărîre a Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperati­velor agricole, se bucură de un larg şi puternic ecou in rîn­­dul ţărănimii cooperatiste. In declaraţiile făcute coresponden­ţilor ziarului, sau in scrisorile primite la redacţie, cooperatori de pe întreg cuprinsul ţării adună în cuvinte calde întreaga lor recunoştinţă pentru grija pe care partidul o poartă desti­nelor ţărănimii, angajindu-se să nu precupeţească nici un efort pentru dezvoltarea şi mai pu­ternică a agriculturii coopera­tiste. Toţi cooperatorii din comuna noastră au primit cu nespusă bucurie Hotărîrea Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. Pretutin­deni unde i-am întîlnit şi mi-au mărturisit gîndul lor — pe cîmp, la sediul cooperativei sau pe stra­dă — din cuvintele lor a izvorît acelaşi sentiment de adîncă recu­noştinţă pentru partid, pentru conducătorul înţelept şi generos care veghează cu grijă şi dragoste la destinul nostru, al tuturor. Şi e firesc să fie aşa. Dacă avem as­tăzi o cooperativă puternic dezvol­tată, dacă am reuşit să obţinem an de an producţii agricole tot mai mari, aceasta se datorează, în primul rând, măsurilor înţelepte luate de partid pentru dezvoltarea agriculturii noastre, pentru ridi­carea necontenită a nivelului de trai al ţăranilor cooperatori. Dacă ne referim fie şi numai la ultimele măsuri desprindem acest spri­jin. Introducerea acordului global şi a minimului garantat au constituit un nou stimulent pentru cei harnici şi perseverenţi ; pensi­ile pentru cooperatori au­­ fost spo-JOHANN BENING preşedintele cooperativei agri­cole Cristian, judeţul Sibiu (Continuare In pag a 3-a) Împodobită cu muguri de Ar­mindeni şi cu floarea livezilor, pri­măvara a descins în Cîmpia Olte­niei dinamizînd un uriaş rezervor de clorofilă, de miresme şi culori. E prima primăvară a noului cinci­nal, încă o etapă care va întregi ta­bloul socialist al ţării. O primăva­ră ca atîtea altele şi totuşi atît de nouă şi plină de bucurii. Preocupată neîncetat de dezvolta­rea agriculturii, de creşterea nivelu­lui de trai al ţăranilor cooperatori, conducerea partidului nostru a a­­doptat o nouă serie de măsuri meni­te să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţărănimii cooperatiste, în judeţul Dolj, la cooperativele din Castranova, Puţuri, Celar, Poia­na Mare, Amărăştii de Sus, pretu­tindeni unde am mers ne-au întîm­­pinat aceleaşi imagini: ca un ecou al prevederilor recentei Hotărîri a Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cooperatorii şi-au înzecit eforturi­le străduindu-se să încheie în tim­pul optim lucrările campaniei agri­cole de primăvară. Astfel, excep-ROMEO POPESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare In pag a 3-a) MUNCIND MAI BINE, TRAIM MAI BINE IMBOLD PENTRU CEI HARNICI

Next