Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-10 / nr. 650

PAGINA 2 I (ДШПППЩД) I ' ' 1 Joi 10 iunie SOARELE răsare la ora 4 şi 41 de minute. Apune la ora 19 şi 59 de minute. De la începutul anului au trecut 161 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au ră­mas 204 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 10 iunie , vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi noros mai ales în jumătatea de sud-est a ţării şi zona de munte, cînd şi ploile vor fi mai frecvente de­păşind pe alocuri 20 de litri pe metrul pătrat. In rest, ploi lo­cale sub formă de averse. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între 8 şi 16 grade, iar maximele între 18 şi 26 de grade. Timpul probabil pentru 11, 12 și 13 iunie , vremea în ge­neral instabilă, în prima parte 15. TÎRGURI TRADIŢIONALE 14 — 20 IUNIE JUDEŢUL­ ARGEŞ : Corbi — JUDEŢUL PRAHOVA : Draj­­na de Jos — 20. JUDEŢUL SIBIU : Agnita — 16. JUDEŢUL DÎMBOVIŢA : Tir­­govişte — 1S. JUDEŢUL BIHOR : Borod — 14 ; Marghita —­ 18 ; Sărujeni — 15 ; Salonta — 18. JUDEŢUL ALBA : Alba Ul­uici — 10 ; Abrud — 14 ; Zlatna — 16 şi 18 ; Roşia Montană — 15 ; Valea Lungă —­ 20. JUDEŢUL HUNEDOARA : Dobra — 17. JUDEŢUL MARAMUREŞ : Arrtusad — 16. JUDEŢUL SATU MARE : Satu Mare —­ 15 ; Tăşnad — 18 ; Ardud — 14 ; Socond — 19; Oraşu Nou — 14 ; Turţ — 17. JUDEŢUL MUREŞ : Daneş — 17. JUDEŢUL BUZĂU : Plaiul Nucului — 20 ; Bozioru — 20 ; Odobescu — 20. JUDEŢUL GORJ: Alimpeşti 14—16 ; Crasna —­ 14. JUDEŢUL BRAŞOV : Cincu — 17. JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN: Berzeasca — 20; Mehadia — 19 ; Şasea Montană — 18. JUDEŢUL TIMIŞ: Deta — 20 ; Gutaid — 20 ; Mănăştur — 20. INFORMAŢII CARAVANA stomatologica IN MUNŢI Din iniţiativa Direcţiei sani­tare a judeţului Prahova, a fost organizată şi dotată cu apara­tura de specialitate necesară o caravană stomatologică, care a funcţionat timp de zece luni la şantierul sistemului hidroteh­nic de la Paltinu, asigurind ser­vicii prompte şi de calitate pen­tru constructori, membrii lor de familie, precum şi pentru locui­torii din satele din jur. Este o iniţiativă care s-a dovedit un şi, tocmai de aceea, demnă de urmat. MODERNIZĂRI IN COMERŢUL SĂTESC BRAŞOVEAN In satul Roadeş, judeţul Bra­şov, s-a dat in folosinţă un nou magazin sătesc pentru textile, încălţăminte, articole electro­tehnice, produse alimentare etc. In prezent, în alte numeroase localităţi, printre care : Coma­­na, Tiguşul Vechi, Cristian şi altele, se construiesc magazine universale cu etaj şi magazine sătești. a intervalului, cînd vor cădea averse locale însoţite de des­cărcări electrice, apoi vremea se va ameliora. Vîntul va su­fla potrivit. Minimele vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. de apariţia lor sînt în mod­­ obişnuit lipsite de nocivitate pentru organismele nesensibili­ MICA ENCICLOPEDIE ALERGIA (I) Organismul animalelor su­perioare capăta în urma con­tactului cu substanţele antigeni­­ce (substanţe proteice complexe, străine de compoziţia proprie a organismului) unele funcţii noi datorită prezenţei anticorpilor care au luat naştere sub in­fluenţa antigenului. Anticorpii îndeplinesc în majoritatea cazu­rilor funcţii de apărare, dar uneori tot ei pot fi cauza unor tulburări organice. Alergia, sau hipersensibilita­tea, cuprinde un grup de reac­ţii ale organismului manifesta­te printr-un răspuns nedorit, crescut sau accelerat faţă de un antigen cu care organismul a mai avut anterior contact, adi­că s-a sensibilizat. Astfel de reacţii de imunitate, cu aspect patologic, sunt însoţite de tul­burări locate sau generale (ul­timele puţind fi chiar fatale) deşi antigenele răspunzătoare 15 ani de carieră, impresio­nant de multe roluri în teatru, mult mai puţine în film — a­­ceasta este, în cîteva cuvinte, activitatea neobositei şi talen­tatei actriţe Silvia Popovici. Inca de pe băncile liceului a dat dovadă de un real talent dramatic ce-i anunta o fru­moasa si impresionantă carie­ră, cu toate că ea „visa" sa ajungă medic sau psiholog. A­­firmată la concursurile inter­­școlare, este recrutată la an­samblul U.T.C., unde joacă In „Articolul 214", „Tînăra gardă", „D-ale Carnavalului". Convin­să să urmeze I.A.T.C.-ul alege secția actorie de film. Era în anul III cînd o descoperă Iu­lian Mihu şi o distribuie în „La mere", constituind o ade­vărată revelaţie. În 1956, la absolvirea institutului, i se pro­pune să rămînă în Bucureşti, dar refuză şi pleacă la Craiova, cu alţi colegi de promoţie, unde, sub conducerea lui Vlad Mugur, visează un teatru expe­rimental. Astfel începe cariera (1956—1959) la care această actriță nici nu visase. Interpre­tează roluri ca : Ofelia în „Hamlet", Maria în „Tînăra ge­nerație", Olga în „Ani de pri­begie", Magda în „Arcul de triumf" și altele. In 1959 se în­toarce în Bucureşti şi intră prin concurs la Teatrul Naţional unde interpretează roluri de răsunet din care amintim : Ioana în „Surorile Boga", Ju­dith în „Discipolul diavolului", Margot în „Maşina de scris", Julieta în „Romeo şi Julieta" şi, recent, Luluţa în ,Coana Chiri­­ţa". In 1967 i se oferă rolul principal în filmul „Gioconda fără surîs* iar în 1970 rolul Alexandrei în „Serata", ambele regizate de Malvina Ursianu. Date. Un antigen (alergen obișnuit lipsite de nocivitate ) poate provoca o­ stare de a­lergie imediată sau întîrziatâ. MEDALION SILVIA POPOVICI MAGAZINE SUNT, MĂRFURI EXISTA, DAR... CUMPĂRĂTORII BĂT DRUMUL ORAŞELOR Baza materială a comerţului sătesc din judeţul Caraş-Seve­­rin cunoaşte o continuă lărgire şi modernizare. Creşte volumul mărfurilor vîndute, se diversifi­că sortimentele. Numai pe pri­mul trimestru al acestui an prin reţeaua comerţului cooperatist s-au desfăcut mărfuri a căror valoare depăşeşte cu aproape 4 milioane lei vânzările din a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, mai există nea­junsuri în acest important dome­niu de activitate. Numeroşi locui­tori de la sate sunt nevoiţi să bată drumul oraşelor sau al comunelor îndepărtate pentru a se aprovizio­na cu produse industriale şi agro­­alimentare. Cu cîţiva ani în urmă, în satul Coruţel, aparţinător comunei Păl­tiniş, s-a construit şi dat în folo­sinţă un modern magazin. Localni­cii s-au bucurat la gîndul că nu vor mai fi obligaţi să se deplaseze la Caransebeş sau Reşiţa pentru orice fel de cumpărături. Bucuria lor a fost de scurtă durată. In luna iulie 1970, unitatea a fost închisă pentru prima oară din lipsă de ges­tionar ; în octombrie s-a redeschis, dar pentru o perioadă scurtă , de la 1 ianuarie a.c. obloanele întunecă încăperea magazinului. Nici bufetul sătesc nu are o soartă mai bună. Şi el stă închis tot de la începutul anului. In schimb, 2 paznici plă­tiţi păzesc fără rost lacătul de la uşă, pentru că încăperea nu are nici un fel de produse. Preşedintele cooperativei de consum Valea Sebeşului, tovarăşul Petru Ciucuroane, de care aparţi­ne magazinul din Comuţel deşi tre­ce des prin comună şi a notat de­seori în agenda sa de lucru cererea cetăţenilor de a repartiza aci un gestionar nu a întreprins încă ni­mic în acest sens. Asemenea situaţii se întilnesc şi în alte sate ale judeţului. La Sla­tina Nera, magazinul nu funcţio­nează de peste două luni. Cauza ? Aceeaşi. Lipsa gestionarului. în a­­cest timp, cumpărătorii — între care mulţi oameni în vîrstă, pen­sionari— străbat 6 km pînă la ma­gazinul din Şosea Montană pentru aprovizionarea cu diverse mărfuri. Şi în satul Apadia, comuna Brebu, magazinul mixt stă închis de a­­proape 5 luni, din aceeaşi cauză. Fenomenul, sesizat de mulţi cum­părători, l-am întîlnit şi în reţeaua comerţului de stat. La Caraşova, bunăoară, nici după trei luni nu s-a redeschis raionul magazinului universal, care a fost condus de ges­tionara Maria Firca, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă pen­tru minusuri în gestiune. S-ar părea că în unele zone ale judeţului există o criză de gestio­nari. Părerea este greşită. Căci a­­semenea aspecte negative întîlnim doar acolo unde organele de resort, în special U.J.C.C. a pierdut din vedere să-şi treacă în planul de lu­cru zilnic rezolvarea acestei pro­bleme, de larg interes cetăţenesc. Pe baza Deciziei aprobate de către Centrocoop în 1970 pot fi recrutaţi oameni corespunzători muncii ges­tionate în fiecare localitate, care trebuie însă îndrumaţi zi de zi pen­tru a-şi îndeplini corect atribuţiile. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" RADIO Programul I . 6.00 Muzică şi ac­tualităţi. 6.20 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologie. 7.00 Radiojurnal. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Dunăre, Dunăre — muzică populară. 10.30 Fo­noteca pentru copii. 11.05 Din cinte­­cele popoarelor. 12.00 Melodii inter­pretate de Luciana Turina. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.44 Cîntece din folclorul păstoresc. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.30 Muzică ușoară de H. Măli­­neanu. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Con­cert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 21.17 Melodii concertante de muzică populară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. Programul II : 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.00 Cîntecul săptămînii. 9.35 Orches­tra de muzică populară „Siriul" din Buzău, dirijor Nelu Toma. 10.00 Ma­tineu teatral. Moartea unui comis vo­iajor de Arthur Miller. 11.17 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 12.03 A­­vanpremieră cotidiană. 13.00 Radio­jurnal. 14.30 Odă limbii române. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 16.15 Pe valea Prahovei — muzică uşoară. 17.05 Va­rietăţi folclorice. 17.30 Teatru serial. 17.50 Muzică uşoară. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.50 Noapte bună, copii ! 23.00 Buletin de ştiri. Tata şi mama sînt la muncă, fârâ grija noastră. Tovarăşa aducătoare ne spune poveşti şi ne învaţă să conducem maşini. Instantaneu de la grădiniţa se­zonieră a cooperativei agricole Obrejiţa, judeţul Vrancea Foto : C STOICESCU Vineri 11 iunie TELEVIZIUNE 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cimp : România — Iugoslavia. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Tele­jurnalul de seară. Sport 20.10 Re­flector. 20.25 Panoramic ştiinţific. 21.10 Film artistic . Oglinda cu două feţe. 22.45 Telejurnalul de noapte. POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMNE — Ce faci Strimbă-lem­­ne, mai scrii ceva ? — Da, un anunț pentru mica publicitate. — Vrei să cumperi ceva? — Nu, vreau să vind­ ! — Spune-mi și mie ce, că poate aflu vre­un client. —­ Păi, să le luăm, pe rînd . Vînd 5 kg de rocă lunară, 15 km de praf din Calea Laptelui, un loc de casă pe planeta Marte şi... — Spune-mi, ai tu aşa ceva de vânzare ! — N-am ! — Dacă nu le ai, cum le vinzi ? Cine o să-ţi dea bani pe aiureli ? — Cine ? Iţi spun eu. Bunăoară, Stelian Chişchilă nu avea nici o ghiară de găină cînd i-a promis lui Ch. Dobrică, achizitor la cooperativa de consum din Minzăreşti, judeţul Teleor­man, că îi face rost de o crescătorie întreagă. Şi aşa, pe cuvânt, achizitorul i-a dat pe loc 7 716 lei. — Şi mai am cîteva mos­tre de naivitate. Află că Eugen Cîlan din Bocsig, Tudor Mican din Cned, Marioara Badea din Died şi alţi cîţiva din comunele judeţului Arad au dat lui loan Chirilă, de profesie... fără, sume importante ca să le procure materiale de construcţie, aparate electri­ce şi cite altele. — Şi ce mai spui un a­­nunţ ? — Că garantez cui vrea reuşita la facultăţi. — Asta nu mai cred. Tu nu ai decît şapte clase pri­mare, şi astea am şi uitat de cînd. ~MArFe]I — Ba s-o omet ! Pe cîţi I săteni nu a păcălit cu o­­ asemenea promisiune Ange- I la Miricioiu din Brăila, care I nici ea nu ştia mai multă carte decit mine. — Şti ceva, eu zic să nu publici anunţul, că te pomeneşti cu clienţi pe la uşă să le vinzi şi stelele de pe cer. — Ba il public, ca să se învețe naivii minte. Pentru că, cu cit vor fi mai pu­ţini naivi, cu atît vor fi mai putini excroci I NI. GHEORGHIȚA MD... PLANETA SATUR SOCIALIST * * V­V­A * * * * Aj * AI ­s­s \­s\ * Г s * s Nr. 650 Joî 10 îunîe BAZA NU PREA ARE... BAZĂ (Urmare din рад. I) destul de scurt, tovarăşii respectivi şi-au spus deschis părerea, dova­dă elocventă a faptului că sportul este îndrăgit pretutindeni în satele ţării. Din lectura scrisorilor sosite la redacţie rezultă că sportul s-a in­tegrat puternic în viaţa tinerilor, există o bună bază materială. Se organizează competiţii locale me­nite să atragă la activitatea spor­tivă cut mai mulţi tineri. Iată cîteva răspunsuri semnifica­tive pentru rezultatele bune obţi­nute în unele localităţi : MARCEL MOISE, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Băbîciu, judeţul Olt . „Avem terenuri pentru toate disciplinele sportive, avem echipa­mentul necesar. In acest domeniu, sîntem ajutaţi permanent de coope­rativa agricolă, cooperaţia de con­sum, căminul cultural, consiliul popular. Avem o echipă de fotbal cu vechi tradiţii, echipe de volei şi handbal, foarte mulţi atleţi. Cu multă frecvenţă organizăm, îm­preună cu asociaţia sportivă, com­petiţii la nivelul comunei sau in­­tercomunale, care se bucură, de fie­care dată, de un deosebit succes". Aceleaşi opinii ni le împărtăşeşte şi CORNELIU MIHAILESCU, se­cretar al comitetului U.T.C. din co­muna Motoşeni, judeţul Bacău, precum şi secretarul comitetului U.T.C. din comuna Sudiţi, judeţul Ialomiţa. Din partea comitetului comunal U.T.C. Peştişani, judeţul Gorj, a­flăm cîteva lucruri care dovedesc că fiecare din cei chemaţi să spri­jine activitatea sportivă o fac cu pasiune şi răspundere. Astfel, a­­flăm că tovarăşii din conducerea cooperativei agricole şi consiliul popular au repartizat terenul nece­sar, iar consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport a alocat a­­cestei comune 30 000 lei pentru a­­menajarea bazei sportive. Materia­lele sportive au fost procurate din fondurile asociaţiei şi din premiile primite din partea comitetului ju­deţean U.T.C., acordate cu prilejul unor manifestări sportive de masă. La „Cupa tineretului" ediţia 1970, echipele de volei — băieţi şi fete — din Peştişani au ocupa locul I la faza judeţeană. Veşti bune aflăm şi din răspun­surile date de APOSTOL MIRICA, secretar al comitetului comunal U.T.C. din Scinteia, judeţul Ialomi­ţa, VIOREL NOROCEA, secretarul comitetul U.T.C. al comunei Scoarţa, judeţul Gorj, şi mulţi alţii. Nimeni nu poate contesta că sportul a pătruns în viaţa tinere­tului de la sate, că se fac eforturi serioase în acest sens. Totuşi, din unele scrisori reiese că mai sunt încă multe sate unde sportul de masă merge bine „în rapoarte", dar în realitate lucrurile nu stau nici pe departe bine. Scrisoarea lui ANGHEL BOR­­DOC, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Tirguşor, judeţul Con­stanţa, este edificatoare în acest sens» Spicuim cîteva din opiniile filţei : «In comuna noastră există un ... sinSur teren, jde volei, în .curtea şcolii. Nu avem teren de handbal şi nici pentru sportul rege (fotbal). După multe insistenţe, am primit un „teren", dar nu poate fi folosit din cauza liniei electrice şi a ma­şinilor care au drumul chiar prin mijlocul lui. Avem tineri dornici să practice sportul, unii sunt realmen­te talentaţi, dar cu echipamentul deteriorat de care dispunem nu putem face mare lucru. Sprijinul consiliului popular, al cooperaţiei de consum se caracterizează prin angajamente şi promisiuni". E mai mult decît clar că numai cu angajamente şi promisiuni nu se pot procura materiale sportive, absolut necesare. In locul secretarului U.T.C. din comuna Valea Seacă — Sascut, ju­deţul Bacău, ne-a răspuns ANDREI COPOL, preşedintele asociaţiei sportive. Scrisoarea lui seamănă foarte mult cu aceea din Tîrguşor. Singura deosebire este că aici baza sportivă a fost parcelată pentru lo­turi de casă. După cum reiese din unele scri­sori, terenurile pentru baze spor­tive se acordă fără o studiere mai atentă a dezvoltării comunei, a uti­lităţii acestor terenuri. După ce sunt amenajate, în multe locuri ele sunt desfiinţate. în acest sens, iată ce ne scrie CONSTANTIN MANOLA­­CHE din comuna Vînători, judeţul Iaşi. „Nu există echipament, acti­vitatea sportivă e inexistentă, iar în ultimii ani terenul de sport a fost înfiinţat şi desfiinţat de 3 ori", întîmplarea relatată de IOAN HONAE, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Vorţa, judeţul Hunedoara, e mai mult decît tristă. Pentru echipele de fotbal, handbal, volei, invitate la o competiţie în oraşul Ilia, a trebuit să se împru­mute echipamentul necesar din co­munele vecine, în domeniul sportului de masă, mai ales în asigurarea bazei mate­riale a acestuia, sînt — după cum se vede — multe deficienţe care trebuie rezolvate de toţi cei ce, prin natura răspunderilor încredinţate, sînt chemaţi să o facă cît mai grabnic. “­­ Sportul de tr­asă nu poate fi la îndemîna fiecărui tînăr de la sat, atîta vreme cît nu este asigurată, în primul rînd, baza materială. De sportul de masă se ocupă organiza­ţia­ U.T.C., asociaţia sportivă, con­siliul popular, cooperaţia de con­sum, căminul cultural, cooperativa agricolă, consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport... Dar despre munca acestora vom discuta într-unul din numerele vii­toare ale ziarului nostru. A­N­U­NŢ­Ă­­ şi începînd din anul şcolar 1971/1972, în sistemul de şcolarizare a MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII, au luat fiinţă 5 licee de specialitate care funcţionează în cadrul urmă­toarelor unităţi şcolare : • GRUPUL ŞCOLAR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din BUCU­­REŞTI-MILITARI, bdul Preciziei nr. 12, telefon 31 5581. o GRUPUL ŞCOLAR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din TG. JIU, județul GORJ, str. Victoriei nr. 132—138, telefon 25 43. o ŞCOALA PROFESIONALA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din ROMAN, județul NEAMŢ, bdul Republicii nr. 1—3, telefon 22 05. o ŞCOALA PROFESIONALA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din SCAENI, judeţul PRAHOVA, telefon 971/1 18 34. o GRUPUL ŞCOLAR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din oraşul TURDA, judeţul CLUJ, str. Aurel Vlaicu nr. 1, telefon 19 45. — LA LICEUL DIN BUCU­REŞTI SE VOR PREGĂTI : — electromecanici în indus­tria materialelor de con­strucţii ; — tehnologi în industria ma­terialelor de construcţii ; 1 Concursurile de admitere vor începe la şcolile menţionate la 22­­ iunie 1971. 1 înscrierile se primesc pînă în preziua începerii concursului de ad­­­­mitere. 1 Se primesc absolvenţii clasei a Vlll-a a şcolilor de cultură ge­­­­nerală. — LA LICEELE DIN TG. JIU, ROMAN ŞI SCAENI SE VOR PREGĂTI : — electromecanici — LA LICEUL DIN TURDA : — tehnologi în industria ma­terialelor de construcţii. \­ A­A­A­A­A­A­A­A­A CITITORI ! REÎNNOIŢI-VĂ DIN TIMP ABONAMENTUL PEN­­TRU TRIM. III. 1971 LA ZIARUL SATUL SOCIALIST Abonamentele se primesc la toate oficiile şi a­­genţiile P.T.T.R. de la oraşe şi sate, factorii poştali, difuzorii de presă din întreprinderi, instituţii şi în­treprinderi agricole de stat. '1 \ S a­s\ A­A­A \ \ S \\ \ A SALTUL DE LA RUTINĂ LA INOVAJIE (Urmare din pag. I) rale din ţară , ar fi nefiresc atît timp cit numeroase premii obţi­nute la diverse concursuri şi ma­nifestări pe plan local sau republi­can încununează perioade de acti­vitate febrilă sub acoperişurile atîtor lăcaşuri de cultură. Punem în discuţie spiritul care guvernează o activitate, mai bine spus o în­treagă activitate pentru că acesta exprimă şi garantează, în primul rînd, calitatea muncii cultural­­educative. Parcă tocmai pentru a ilustra aceste idei în ziua vizitei noastre la căminul cultural din Budeşti- Ilfov directorul acestuia era plecat la Bucureşti pentru a intra în pose­sia premiului al treilea pe ţară la un recent concurs al corurilor. Căminul cultural din această im­portantă comună ilfoveană — ca număr de locuitori şi ca urbani­zare — poate „etala" o sumă de rezultate care îi permite ocuparea unui loc onorabil într-o ierarhie judeţeană. Două formaţii de teatru, taraful, corul au ocupat pînă nu demult un capitol însemnat în cadrul manifestărilor culturale. O serie de formaţii din Capitală — profesioniste şi ale unor uzine (Vulcan) — au fost oaspeţii săteni­lor din Budeşti prin mijlocirea că­minului cultural iar cîteva con­cursuri gen „drumeţii veseli" au punctat, din cînd în cînd, o activi­tate ce se cere a fi permanentă. Nu lipsesc conferinţele, simpozioanele, întîlnirile. Notînd toate aceste as­pecte pozitive se poate trage con­cluzia că la Budeşti căminul cul­tural este cu adevărat un ferment al vieţii spirituale ? Extinzînd am această întrebare şi asupra altor cămine culturale, care şi-au trecut în plan asemenea activităţi avem oare cumva senzaţia inovaţiei, a lucrului nou ? Din păcate rutina trage la şapirograf planurile multor cămine culturale ducînd, inevitabil, la aceleaşi rezultate — ea nu poate atrage în sala cămi­nului decît maximum 80—90 de participanţi. Pe fondul competenţei organiza­torice, al unei viziuni realiste, ini­ţiativa se simte la ea acasă. Pe acest fond, conferinţa de azi nu mai seamănă cu cea de acum 5—6 ani, nici simpozionul şi nici con­cursul, oricare ar fi natura aces­tora. Se spune că în cultură efi­cienţa este mai greu de măsurat. Este o optică greşită — ea se mă­soară în atitudinea oamenilor, în relaţiile dintre ei, în dimensiunile sentimentelor lor. Ţinînd seama de specificul mediului în care este chemat să acţioneze, căminul cul­tural trebuie să fie o oglindă fi­delă a vieţii, cu toate luminile, umbrele şi penumbrele ei, din coo­perativa agricolă de producţie, din comuna respectivă. In aceasta a constat şi raţiunea înfiinţării unui consiliu de conducere al căminului cultural, format din oamenii cei mai avizaţi, implicaţi direct prin răspunderile lor în viaţa social­­economică a satului. Cite asemenea consilii acţionează ca organe ope­rative ? La Budeşti, directorul şco­lii, Traian Dragomir, Nicolae Geor­­gescu, directorul spitalului, Nicolae Iosif, preşedintele cooperativei de consum, Ion Ilinca, directorul S.M.A., Tom­a Bîrsănescu, inginer şef la C.A.P. Budeşti etc. nu şi-au dat niciodată, de la constituire, în­­tîlnire în acest for. Concluzia ? Iată o iniţiativă de organizare eşuată din cauza rutinei, sursă de alimen­tare a dezinteresului. Dar de unde şi cînd începe ru­tina ? Răspunsul se conturează simplu : de unde apelînd la vechea experienţă nu se mai poate face faţă noilor solicitări, mai comple­xe ; cînd nu există nici dorinţa, nici forţa necesară de a investiga noi forme de activitate care ar ga­ranta un drum mai drept spre în­făptuirea scopurilor muncii cultur­­al-educative. In ultimul an viaţa socială, eco­nomică, politică a ţării, în general, a oferit numeroase prilejuri ca, prin mijloacele sale specifice, căminul cultural — îndrumat nu numai de director, dar şi de toţi factorii de răspundere din comună — să se a­­firme ca un instrument deosebit de sensibil în stare să înregistreze, la nivelul său, amplele mişcări de idei ale ţării şi să le vehiculeze, păs­­trîndu-le întocmai puritatea, în masele de ţărani cooperatori spre cunoaştere şi aprofundare crea­toare. Cultură înseamnă înţelegere şi asimilare, iar înţelegerea şi asi­milarea nu au o sferă limitată, lor le este supus şi un fenomen artistic, dar şi o cifră dintr-un plan sau o perspectivă nouă de natură eco­nomică. Răspunde căminul cultu­ral acestui deziderat ? Căminul cultural rămîne dator încă, din a­­cest punct de vedere, însăşi con­diţiei lui de instituţie ideologică. S-ar putea crede că anumite for­me de muncă de propagandă pe care le-ar cultiva căminul cultu­ral s-ar suprapune unor activităţi curente din cadrul cooperativei a­­gricole. Ce rost are să discutăm despre cinste, despre atitudinea faţă de muncă, despre retribuţie la cămin, cînd toate acestea se fac la cooperativă ? Căminul cultural din Budeşti n-are încă o brigadă ar­tistică. Dar cîte din aspectele de muncă, de viaţă, de retribuţie, n-ar putea intra într-o haină artistică adecvată ? Din discuţiile purtate se arăta interes pentru „ziua brigăzii x“ sau „a brigăzii y“ la căminul cul­tural. Registrul iniţiativelor poate fi completat numai dacă uşa acestui cămin cultural va fi deschisă în­tocmai cum arată programul (în ziua de 4 iunie toată dimineaţa bi­blioteca a fost închisă), şi nu nu­mai pentru filme ca „Adio Texas". Revirimentul trebuie să se produ­că mai întîi în concepţia celor ce conduc căminele culturale, între­ruperea balansului păgubitor între aşa zisa experienţă şi rutină — iată o primă iniţiativă care se impune..*

Next