Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-25 / nr. 663
PAGINA 2 Mai mulţi învăţători şi profesori s-au adresat ziarului nostru pentru a le răspunde care este durata concediului de odihnă acordat personalului didactic (care prestează muncă la catedră), cum se calculează indemnizaţia de concediu şi în ce cazuri se compensează, în bani, concediul de odihnă neefectuat. Răspunde colaboratorul nostru, VICTOR POPESCU, jurist. In vederea aplicării art. 6 din Legea nr. 26/1967, privind concediile de odihnă ale angajaţilor, ministrul învăţămintului a emis Ordinul nr. 330 din 4 iulie 1968. In ordinul sus-amintit se precizează că „durata legală a vacanţei şcolare sau universitare este de 62 de zile calendaristice". Se completează astfel prevederile art. 6 din Legea 27/967 care stabileşte pentru cadrele didactice concediul de odihnă „egal cu durata vacanţei legale sau şcolare". Dat fiind caracterul special al activităţii didactice, în art. 2 din ordin se prevede că personalul didactic care a funcţionat în tot cursul anului beneficiază de concediu de odihnă cu durată integrală (adică 62 zile), chiar dacă s-a angajat cînd a început anul de învăţămînt.Cadrele didactice numite după începerea cursurilor au dreptul la un concediu de 5 zile calendaristice pentru fiecare lună). Sunt prevăzute măsuri speciale şi pentru cadrele didactice care au funcţionat ca suplinitori în aceeaşi unitate, cărora li se recunoaşte dreptul la concediu de odihnă, chiar dacă titularul revine la post după încheierea cursurilor sau în timpul vacanţei. Astfel, cadrele didactice (suplinitori) care au depus activitate neîntreruptă întregul an şcolar primesc concediu de odihnă cu durată integrală, iar cele numite după începerea cursurilor primesc cite 5 zile lucrătoare pentru fiecare lună. Cînd suplinitorul este titular de catedră în altă şcoală sau localitate, concediul i se acordă de la ultimul loc de muncă. Pentru a nu se stînjeni activitatea de învăţămînt, ordinul prevede ca, de regulă, concediul de odihnă să se efectueze în timpul vacanţei şcolare şi va fi eşalonat în funcţie de sarcinile ce revin fiecărui membru al corpului didatic. Cînd un cadru didactic nu a putut efectua întregul concediu, fiind reţinut în interes de serviciu, sau pentru a îndeplini îndatoriri de stat sau obşteşti, îşi va lua restul de concediu în perioada cînd se întrerupe activitatea de predare la clasă. In afara vacanţei, concediul de odihnă poate fi efectuat numai dacă cel în cauză s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, concediu de maternitate sau a avut de îngrijit copii bolnavi, mai mici de 2 ani, a satisfăcut obligaţii militare (altele decît serviciul militar în termen) ori a urmat un curs de pregătire profesională sau politică. De la regula de mai sus fac excepţie educatoarele de la instituţiile preşcolare, educatorii de la clasele de copii şcolari şi cadrele didactice din unităţi şcolare şi preşcolare pentru copii cu deficienţe, care funcţionează tot timpul anului. In aceste cazuri, dreptul la concediu de odihnă se stabileşte în raport cu timpul lucrat în perioada 1 septembrie — 30 iunie, anterior programării lor în concediu. Educatoarele de la grădiniţele sezoniere care-şi întrerup activitatea în perioada 1 decembrie—1 martie îşi efectuează concediul în această perioadă. Personalul didactic angajat prin transfer dintr-o funcţie tehnicoadministrativă, după începutul anului şcolar și care la data de 1 iulie are 12 luni de muncă neîntreruptă, beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală, indiferent de numărul lunilor lucrate la catedră. Concediul de odihnă se acordă chiar dacă personalul didactic n-a avut norma completă. Pentru concediul de odihnă acordat legal, cadrul didactic primeşte o indemnizaţie de concediu ce se calculează pe baza salariului mediu realizat în perioada pentru care se acordă concediu şi anume: salariul mediu realizat pe ultimele 12 luni pentru cei care primesc întregul concediu, pe baza vechimii de cel puţin 12 luni ; salariul mediu pe perioada lucrată, pînă la plecarea în concediu, pentru care se stabileşte şi durata concediului, la celelalte categorii. Nu intră în calculul indemnizaţiei de concediu perioadele în care cadrul didactic a fost în incapacitate temporară de muncă, în concediu de studii, a fost concentrat sau n-a lucrat din cauza încetării activității, fără voia sa. Compensația în bani a concediului de odihnă neefectuat se va putea plăti în următoarele cazuri: cînd contractul de muncă al cadrului didactic a încetat înainte de efectuarea concediului pentru anul şcolar în curs, sau înainte de compensarea lui în vacanţele de iarnă şi de primăvară, pentru anul şcolar expirat , în cazul cînd personalul didactic înscris la pensie în cursul anului şcolar, dacă contractul său se desface înainte de 30 iunie. In asemenea situație, se calculează 5 zile lucrătoare pentru fiecare lună lucrată. IN VEDEREA PARTICIPĂRII LA TRAGEREA LA SORTI PENTRU TRIMESTRUL Ш1971 A LIBRETELOR DE ECONOMII CU CASTIGURI IN MATERIALE DE CONSTRUCŢIE Casa de Economii şi Consemnaţiuni face cunoscut că pînă la data de 30 iunie a.c. inclusiv, filialele C.E.C., precum şi agenţiile autorizate emit, la cerere, librete de economii cu cîştiguri în miateriale de construcţie, care dau dreptul titularilor să participe la tragerea la sorţi pentru al treilea trimestru al acestui an. Depunătorilor pe aceste librete, Casa de Economii şi Consemnaţiuni le acordă importante cîştiguri în bani, precum şi dreptul de a-şi procura cu prioritate, în limita cîştigului obţinut, principalele materiale necesare construirii de locuinţe : cherestea, ciment, tablă, carton asfaltat etc. Clădiri prin efortul nostru (Urmare din pag. 1) Ca membru al comisiei probleme sociale a Uniunii judeţene cooperatiste cunosc, de asemenea, că în judeţ există 213 grădiniţe sezoniere, cu peste 7 000 de locuri, că în viitorii doi-trei ani numărul acestora va fi de trei-patru ori mai mare , că în 1972 vom construi la Monteoru un sanatoriu balnear. Pe măsură ce dezvoltăm producţia agricolă, ne îmbunătăţim şi condiţiile de trai. Semnificative în acest sensunt proporţiile în care au crescut contribuţiile cooperativelor agricole din judeţ la Casa de pensii. De la 23 milioane în 1969, anul acesta fondurile alocate la Casa de pensii se ridică la 75,2 milioane lei. Tot în spiritul Hotărîrii Comitetului Executiv, al C.C- al P.C.ui document a cărui însemnătate vreau să o subliniez încă o dată , propun ca prin contribuţia celor interesaţi să ia fiinţă în judeţ, eventual pe lîngă Casa de pensii, o Casă de ajutor reciproc pentru pensionari, iar pe lîngă consiliile intercooperatiste, case de ajutor reciproc ale membrilor cooperatori. SATUL SOCIALIST Mr- 663 Vineri 25 iunie (Urmare din pag. 1) zontului spiritual al ţăranilor. Intre cei ce asigură belşugul ogoarelor şi intelectualii satului s-au stabilit în anii socialismului relaţii noi, bazate pe unitatea de interese şi aspiraţii comune. * îmi amintesc de o discuţie avută acum cîţiva ani cu un proaspăt absolvent al unei facultăţi bucureştene. Abia plecase din faţa comisiei de repartizare avînd în buzunar un crîmpei de hîrtie pe care se afla numele unei comune de prin Vrancea — viitorul lui loc de muncă. Părea nemulţumit şi mă privea îngîndurat. L-am întrebat dacă se va prezenta la postul ce-i fusese repartizat. Mi-a răspuns că va încerca, dar că nu e sigur dacă va rămîne. De curînd, l-am întîlnit din nou în Capitală. Nu, nu dezertase. Venise împreună cu o formaţie artistică din sat într-un turneu prin alte judeţe. îmi povestea că şi-a întemeiat o familie, că sătenii l-au ajutat să-şi ridice o casă confortabilă, că e înconjurat de oameni care-l apreciază și care-l consideră „de-al lor“ de cînd lumea. L-am ascultat îndelung. Mi-am amintit de un medic din Hoghiz care a venit în comună nu în urmă cu doi ani, ca prietenul meu, ci cu aproape 20 şi n-a fost primit cu pîine şi sare în capul satului, aşa cum poate zisese. Nimeni nu s-a grăbit să-l ajute să-şi ridice o casă. Oamenii locului îl priveau neîncrezători, poate din pricina tinereţii lui, poate fiindcă se mai îndoiau de puterea ştiinţei. L-au ocolit o vreme şi au mai continuat să apeleze la „reţetele" unor doftoroaie. Şi nu o dată, în acest timp, tînărului doctor i-a venit gîndul să plece. Se simţea inutil. Dar a perseverat, totuşi. A vindecat cîteva cazuri grave şi a rămas. Şi dacă, la început, unii îl ocoleau pe „străinul" picat în sat, azi aceiaşi săteni îl numesc cu dragoste „doctorul nostru". Sunt numai referinţe lapidare despre doi intelectuali ai satelor, ancoraţi puternic în viaţa colectivului în care trăiesc, doi oameni preţuiţi de săteni. Dar, dincolo de asemănări, modul în care s-au integrat în sat oferă diferenţe de optică şi simbolizează saltul produs in mintea şi inima ţăranilor, relevă tocmai schimbarea unghiului din care era privit intelectualul acum 20 de ani şi cel din care este el privit de oamenii ogoarelor, azi. ★ „Cred că nu vin cu o noutate cînd afirm că în universul spiritual al satului contemporan — ne spune directorul adjunct al Şcolii generale din Harman, Mihai Kennerth — intelectualul işi aduce o importantă contribuţie la munca de educare politică şi ideologică a sătenilor, la lărgirea orizontului cultural al acestora. Fiindcă un intelectual din mediul rural, fie el profesor, învăţător, agronom sau medic, nu poate să considere că-şi realizează menirea doar achitîndu-se de sarcinile ce ţin strict de meseria lui. Avem în satul nostru exemplul unor dascăli, azi pensionari, care au muncit cu pasiune în condiţiile grele din trecut, din dorinţa nobilă de a semăna lumina cărţii în mintea generaţiilor de săteni. Cu atît mai mult noi, astăzi, cînd avem la indemînă condiţii net superioare celor ale înaintaşilor, sîntem obligaţi să continuăm munca acestora pe coordonatele noii noastre orînduiri. Şcoala noastră este veche, are peste 125 ani. S-ar putea crede că șe aici nu s-au schimbat prea multe, dar este suficient să privim pe fereastră, în curtea şcolii..." Intr-adevăr, elevii de azi, copiii elevilor de ieri, au un univers larg de preocupări. I-am văzut lucrînd în jurul unei mici maşini de curse pe care au construit-o de curînd sub îndrumarea profesorului de fizică. Dar nu este vorba numai de şcolari. Oamenii din comună au astăzi o sete de cunoaştere mai mare ca niciodată. Pentru a da posibilitate ţăranilor cooperatori să cunoască o serie de probleme care-i interesează, să-şi lărgească volumul de cunoştinţe, cadrele didactice din comună au luat iniţiativa creării unei universităţi populare în cadrul căreia funcţionează un curs de limbi străine, un altul de pedagogie, de etică, de mecanizare. Şi desigur, această acţiune cere eforturi în plus din partea profesorilor, a tuturor intelectualilor, care îşi pun cu responsabilitate problema perfecţionării continue, pentru a corespunde pe deplin exigenţelor mereu sporite ale oamenilor. Aceeaşi idee o sublinia, într-o discuţie pe care am avut-o mai demult, un profesor dintr-o comună teleormăneană, îşi amintea că într-o zi, luîndu-se cu treburile casei, nu a citit ziarele. Intîlnindu-se mai tîrziu cu un cooperator, a fost pus în încurcătură atunci cînd acesta i-a cerut părerea într-o problemă de mare actualitate. Ţăranul de azi nu mai este acel om de altădată căzut pradă misticismului şi superstiţiilor. O gamă largă de mijloace de informare, ziarele, radioul, televiziunea, cinematograful, teatrul, pătrunde pînă în cele mai îndepărtate colţuri de ţară, determinînd ridicarea nivelului cultural al maselor, schimbarea radicală a felului de a gîndi al ţăranului. Tocmai de aceea, intelectualul din mediul rural nu poate să se plafoneze, să se mulţumească numai cu ceea ce a învăţat în facultate. El este solicitat în atîtea domenii încît este obligat să studieze mereu. — „Eu de pildă — îmi spunea directorul căminului cultural din Hălchiu, tov. Nicoale Tătaru — trebuie să fiu cîteodată un bun regizor de teatru, altădată redactor (al gazetei aflate în centrul comunei), să fiu mereu la curent cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, cu ultimele noutăţi culturale", îmi vorbea despre toate aceste lucruri în timp ce mă conducea spre noua sală de spectacole a căminului cultural, amenajată prin munca voluntară a locuitorilor. Acelaşi exemplu de efort unit al intelectualilor din comună şi al sătenilor pentru înfăptuirea unor obiective culturale, l-am întîlnit în comuna Tărlungeni din judeţul Braşov, într-o inimoasă acţiune străbătută de acelaşi sentiment de dragoste şi preţuire faţă de meleagurile pe care trăiesc, profesorii, ţăranii cooperatori şi elevii din Tărlungeni au adunat cu pasiune un bogat material folcloric şi istoric, ctitorind muzeul sătesc din localitate. — „Intre oamenii din sat şi intelectuali trebuie să existe mereu o legătură strînsă, un dialog din care fără îndoială are de cîştigat fiecare — ne-a spus secretarul comitetului comunal de partid din Hălchiu, Gheorghe Liehr. Discuţiile cu sătenii chiar în afara cadrului limitat al unor acţiuni programate şi-au dovedit nu o dată eficienţa. De pildă, împreună cu inginerulşef al C.A.P., Nicolae Mărgineanu, am prelucrat cu cooperatorii noile măsuri privitoare la retribuirea muncii în cooperativele agricole de producţie, subliniind cu acest prilej că noile reglementări se bazează pe principiile echităţii şi retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii prestate, specifice noii noastre orînduiri. îmi amintesc că unul dintre cooperatori nu se dumirea în nici un chip cum se va face plata muncii în acord global. Am stat cu el mai mult, i-am explicat, i-am făcut cîteva socoteli şi omul a înţeles. Mi-a dovedit-o şi faptul că el a devenit de atunci unul dintre cei mai activi cooperatori".. Am reprodus cîteva crîmpeie din gîndurile unor intelectuali din satele ţării noastre, grăitoare asupra felului în care cea mai mare parte a intelectualilor noştri înţeleg să-şi onoreze profesia, să-şi pună cunoştinţele în slujba poporului din care au crescut. Şi, poate nicicînd cuvintele lui Coşbuc: „Sînt suflet din sufletul „neamului meu", nu şi-au găsit atît de profunde semnificaţii ca astăzi, cînd intelectualitatea este formată din fiii muncitorilor şi ţăranilor şi cînd, alături de întregul popor, ea luptă pentru a contribui la dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste. PROMOŢII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ In atenția cooperativelor agricole de producţie Șl A ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DE STAT! ..-С ivV ' ' -'i r‘' ■■ '' - - y ' _ ’* UZINA CHIMICA ii ’• *†,»-• • . • • ' .-■». ‘ ' ■ ‘ ' *- • ' ... • . 5 ■' . ;■ •v SINTEZA eEî‰î^ Ш щ■ . Ш ' * -ST R . H MVN I E I Nr. 3-7 * ' • 4 • -ч. I ... • ■. . . . V. 1 ■’л .‘r \ 'Ч-- : J* *:-V ‘-С .** v* . Á'v гЛ*УУ'гЛ-:'.л'-JÍ produce şi livrează următoarele insecticide fitofarmaceutice de mare eficiență: — CARBETOX - M aplice in pomicultură, in legumicultura, în culturile de bumbac, de tutun, de sfeclă de zahăr fi în silvicultură, pentru combaterea insectelor rozătoare fi sugătoare, împotriva păduchilor festofi fî a acarienilor fitofagi. Are aplicafii în zootehnie în combaterea endo-ectoparaziților vitelor fi ai păsărilor de curte. — FOSFOTOX R — se utilizează în pomicultură, în cultura cerealelor, în legumiculturâ, la plante industriale fi plante ornamentale, în zootehnie etc., cu indicaţii speciale pentru combaterea aphidelor, acarienilor, păduchelui verde al mărului fi al piersicului, păduchelui negru al sfeclei, muftei chefilor, păduchelui de frunză etc. — SINTOX — 25% — se recomandă pentru combaterea acarienilor fitofagi în pomicultură și viticultură, a păduchilorestofi în tratamentele de iarnă. Are eficacitate mare în combaterea păduchelui de San José, păianjenului brun al pomilor, păduchelui cenuşiu al verzei etc. — CIMEXAN — se întrebuinţează pentru distrugerea radicală a insectelor parazite din locuințe și localuri publice, în combaterea plofitelor, puricilor și muftelor. ТПГСЮЕШ TINERE ;; SUM TINERI $1 TINERE CENTROCOOP PREGĂTEŞTE CADRE DE LUCRATORI PENTRU COOPERAŢIA DE CONSUM PRIN URMĂTOARELE FORME DE ÎNVĂŢĂMÎNT : — Şcoli profesionale cu durata de şcolarizare de 2 ani pentru meseriile : vînzâtor în magazine săteşti, vînzător în librării săteşti, ospătar, bucătar şi cofetar-patiser ; — Calificare prin ucenicie la locul de muncă cu durata de 2—3 ani pentru meseriile : croitor îmbrăcăminte pentru bărbaţi, croitor îmbrăcăminte pentru femei — cusături naţionale, cizmar-marochiner-curetar, brutar-simigiu, tîmplar manual universal pirogravor binale, cojocar-confecţioner haine din piele şi înlocuitori, lacâtuş-sudor, zidar-zugrav-vopsitor, electromecanic reparaţii obiecte de uz casnic-bobinator, mecanic-electrician auto-moto, tinichigiu-vopsitor auto, strungar-frezor, turnător, frigotehnist, tapiţer-plapumar-saltelar, confecţioner tricotaje şi ţesător covoare, ţesător covoare cu cusături naţionale, ceramist-sobar-dârie populară, bijutier-ceasornicar reparator, preparator mezeluri şi conserve de carne, preparator produse lactate, preparator conserve (legume, fructe şi mixte), înscrieri la concursul de admitere se fac prin uniunea judeţeană a cooperativelor de consum în raza căreia domiciliaţi sau prin şcoala de cooperaţie indicată de aceasta, pînă în ajunul examenului (5 iulie a.c.). INFORMAŢII PUTEŢI PRIMI SI DE LA COOPERATIVA DE CONDIN COMUNA DE DOMICILIU. SAMBATA 26 IUNIE PROGRAMUL I : 6,00 Muzică şî actualităţi. 6,20 Jurnal agrar. 7,25 Bună dimineaţa, copii. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,30 Mioriţa. 10,00 Buletin de ştiri. 11,05 Formaţia Horia Moculescu. 11,15 Atenţiune şoferi, atenţiune pietoni ! 11,50 Сi* tele apelor Dunării/ 12,00 Orchestra Ray Conbiff. 12,30 întîlnire cu melodia s populară a*$l— interpretul' preferat. 13, 15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Radiodivertisment muzical. 16,00 Radiojurnal. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17,30 Concert da muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20.40 Stiinta la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21,30 Revista şlagărelor. PROGRAMUL II ■ 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8,05 Tot înainte. 9.00 Pagini alese din muzica corală. 9,15 Dragi mi-s cîntecele mele. 10,20 Formaţii de muzică uşoară. 10,50 Banatule, mîndră floare — muzică populară. 11,30 Compozitori — interpreţi de muzică uşoară. .15,55 Ştiinţa la zi 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,30 Cîntece dedicate tinereţii. 13,00 Radiojurnal. 14,05 De toate pentru toţi. 15,05 Muzică uşoară de Radu Şerban. 15,20 Din muzica popoarelor. 16,00 Radiojurnal. 16,55 Sfatul medicului. 17,05 Muzică populară. 17,30 Noi înregistrări literare cu Gheorghe Leahu. 18,00 Publicitate radio. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Revista revistelor culturale. 19,40 Jocuri populare. 19,50 Noapte bună, copii. 22,00 Romanţe interpretate de Lizeta Chirculescu, Liliana Neagu şi Vasile Pop. TELEVIZIUNE 16,15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18,00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Tele-enciclopedia. 20,45 Film serial : Incoruptibilii. 21,35 Logodnicele aterizează la Paris. (Boeing—Boeing) — comedie în 3 acte de Mark Camoletti. 23,20 Telejurnalul de noapte. t'VWVWVVVVVWVWVVWVĂ/WVVW/v''.* Şcoala profesională - curs de zi ANUNŢ Şcoala Profesională „VULCAN" cu sediul în Виси-i fere din sesiunea IULIE la următoarele meserii, cureşti, str. Samuel Vulcan nr. 8, Sectorul 6, primeşte durata de 2—3 ani : înscrieri din toată ţara pentru concursul de admi- I • STRUNGAR ; . FREZOR — RABOTOR -MORTEZOR ; ■ LĂCĂTUŞ MECANIC PENTRU INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI; ■ SCULER — MATRIŢER ; — PROMOVAŢII CLASEI A VIII-A ŞI ABSOLVENŢII A 10 CLASE, VIRSTA DE 15—18 ANI, DIN TOATĂ ŢARA. Înscrierile se fac pînă la 5 iulie. Informaţii supli- ■ tramvaie 2, 3, 8, 9, 11, 15, 20, 23, 25, 26, autobuze montate la telefon 314811. Mijloace de transport: I 33, 73, T 03. STRUNGAR ; Д>ЛЛЛЛ/У\ЛА/\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛААЛЛЛЛЛА TERMIST — TRATAMENTIST ; LĂCĂTUŞI PENTRU INDUSTRIA AERONAUTICA ; ■ CAZANGIU ; LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE. Ucenicie la locul de muncă — LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE . - TURNĂTOR — FORMATOR Condiţii