Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-25 / nr. 663

PAGINA 2 Mai mulţi învăţători şi profesori s-au adresat ziarului nostru pentru a le răspunde care este durata concediului de odihnă acor­dat personalului didactic (care prestează muncă la catedră), cum se calculează indemnizaţia de concediu şi în ce cazuri se compen­sează, în bani, concediul de odihnă neefectuat. Răspunde colabo­ratorul nostru, VICTOR POPESCU, jurist. In vederea aplicării art. 6 din Le­gea nr. 26/1967, privind concediile de odihnă ale angajaţilor, ministrul învăţămintului a emis Ordinul nr. 330 din 4 iulie 1968. In ordinul sus-amintit se preci­zează că „durata legală a vacanţei şcolare sau universitare este de 62 de zile calendaristice". Se comple­tează astfel prevederile art. 6 din Legea 27/967 care stabileşte pentru cadrele didactice concediul de o­­dihnă „egal cu durata vacanţei le­gale sau şcolare". Dat fiind caracterul special al activităţii didactice, în art. 2 din ordin se prevede că personalul di­dactic care a funcţionat în tot cursul anului beneficiază de concediu de odihnă cu durată integrală (adică 62 zile), chiar dacă s-a angajat cînd a început anul de învăţămînt.­­Cadrele didactice numite după în­ceperea cursurilor au dreptul la un concediu de 5 zile calendaristice pentru fiecare lună). Sunt prevăzute măsuri speciale şi pentru cadrele didactice care au funcţionat ca suplinitori în aceeaşi unitate, cărora li se recunoaşte dreptul la concediu de odihnă, chiar dacă titularul revine la post după încheierea cursurilor sau în timpul vacanţei. Astfel, cadrele didactice (suplinitori) care au depus activi­tate neîntreruptă întregul an şco­lar primesc concediu de odihnă cu durată integrală, iar cele numite după începerea cursurilor primesc cite 5 zile lucrătoare pentru fie­care lună. Cînd suplinitorul este titular de catedră în altă şcoală sau localitate, concediul i se acordă de la ultimul loc de muncă. Pentru a nu se stînjeni activita­tea de învăţămînt, ordinul prevede ca, de regulă, concediul de odihnă să se efectueze în timpul vacanţei şcolare şi va fi eşalonat în funcţie de sarcinile ce revin fiecărui mem­bru al corpului didatic. Cînd un cadru didactic nu a pu­tut efectua întregul concediu, fiind reţinut în interes de serviciu, sau pentru a îndeplini îndatoriri de stat sau obşteşti, îşi va lua restul de concediu în perioada cînd se în­trerupe activitatea de predare la clasă. In afara vacanţei, concediul de odihnă poate fi efectuat numai dacă cel în cauză s-a aflat în in­capacitate temporară de muncă, concediu de maternitate sau a a­­vut de îngrijit copii bolnavi, mai mici de 2 ani, a satisfăcut obliga­ţii militare (altele decît serviciul militar în termen) ori a urmat un curs de pregătire profesională sau politică. De la regula de mai sus fac ex­cepţie educatoarele de la institu­ţiile preşcolare, educatorii de la clasele de copii şcolari şi cadrele didactice din unităţi şcolare şi pre­şcolare pentru copii cu deficienţe, care funcţionează tot timpul anu­lui. In aceste cazuri, dreptul la concediu de odihnă se stabileşte în raport cu timpul lucrat în perioada 1 septembrie — 30 iunie, anterior programării lor în concediu. Edu­catoarele de la grădiniţele sezonie­re care-şi întrerup activitatea în perioada 1 decembrie—1 martie îşi efectuează concediul în această pe­rioadă. Personalul didactic angajat prin transfer dintr-o funcţie tehnico­­administrativă, după începutul a­­nului şcolar și care la data de 1 iu­lie are 12 luni de muncă neîntre­ruptă, beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală, indi­ferent de numărul lunilor lucrate la catedră. Concediul de odihnă se acordă chiar dacă personalul didactic n-a avut norma completă. Pentru concediul de odihnă a­­cordat legal, cadrul didactic pri­meşte o indemnizaţie de concediu ce se calculează pe baza salariului mediu realizat în perioada pentru care se acordă concediu şi anume: salariul mediu realizat pe ulti­mele 12 luni pentru cei care pri­mesc întregul concediu, pe baza vechimii de cel puţin 12 luni ; sa­lariul mediu pe perioada lucrată, pînă la plecarea în concediu, pen­tru care se stabileşte şi durata con­cediului, la celelalte categorii. Nu intră în calculul indemnizaţiei de concediu perioadele în care cadrul didactic a fost în incapacitate tem­porară de muncă, în concediu de studii, a fost concentrat sau n-a lu­crat din cauza încetării activității, fără voia sa. Compensația în bani a concediu­lui de odihnă neefectuat se va putea plăti în următoarele cazuri: cînd contractul de muncă al ca­drului didactic a încetat înainte de efectuarea concediului pentru anul şcolar în curs, sau înainte de com­pensarea lui în vacanţele de iarnă şi de primăvară, pentru anul şco­lar expirat , în cazul cînd personalul didactic înscris la pensie în cursul anului şcolar, dacă contractul său se des­face înainte de 30 iunie. In aseme­nea situație, se calculează 5 zile lucrătoare pentru fiecare lună lu­crată. IN VEDEREA PARTICIPĂRII LA TRAGEREA LA SORTI PENTRU TRIMESTRUL Ш1971 A LIBRETELOR DE ECONOMII CU CASTIGURI IN MATERIALE DE CONSTRUCŢIE Casa de Economii şi Consemnaţiuni face cunoscut că pînă la data de 30 iunie a.c. inclusiv, filialele C.E.C., precum şi agenţiile autorizate emit, la cerere, librete de economii cu cîştiguri în mia­­teriale de construcţie, care dau dreptul titularilor să participe la tragerea la sorţi pentru al treilea trimestru al acestui an. Depunătorilor pe aceste librete, Casa de Economii şi Consem­naţiuni le acordă importante cîştiguri în bani, precum şi dreptul de a-şi procura cu prioritate, în limita cîştigului obţinut, princi­palele materiale necesare construirii de locuinţe : cherestea, ci­ment, tablă, carton asfaltat etc. Clădiri prin efortul nostru (Urmare din pag. 1) Ca membru al comisiei probleme sociale a Uniunii judeţene cooperatis­te cunosc, de asemenea, că în judeţ există 213 grădiniţe sezoniere, cu peste 7 000 de locuri, că în viitorii doi-trei ani numărul acestora va fi de trei-patru ori mai mare , că în 1972 vom construi la Monteoru un sanato­riu balnear. Pe măsură ce dezvoltăm producţia agricolă, ne îmbunătăţim şi condiţiile de trai. Semnificative în acest sens­unt proporţiile în care au crescut contribuţiile cooperativelor agricole din judeţ la Casa de pensii. De la 23 milioane în 1969, anul acesta fon­durile alocate la Casa de pensii se ridică la 75,2 milioane lei. Tot în spiritul Hotărîrii Comitetu­lui Executiv­, al C.C- al P.C.ui do­cument a cărui însemnătate vreau să o subliniez încă o dată , propun ca prin contribuţia celor interesaţi să ia fiinţă în judeţ, eventual pe lîngă Casa de pensii, o Casă de ajutor reciproc pentru pensionari, iar pe lîngă consi­liile intercooperatiste, case de ajutor reciproc ale membrilor cooperatori. SATUL SOCIALIST Mr- 663 Vineri 25 iunie (Urmare din pag. 1) zontului spiritual al ţăranilor. In­tre cei ce asigură belşugul ogoare­lor şi intelectualii satului s-au sta­bilit în anii socialismului relaţii noi, bazate pe unitatea de interese şi aspiraţii comune. * îmi amintesc de o discuţie avută acum cîţiva ani cu un proaspăt ab­solvent al unei facultăţi bucu­­reştene. Abia plecase din faţa co­misiei de repartizare avînd în bu­zunar un crîmpei de hîrtie pe care se afla numele unei comune de prin Vrancea — viitorul lui loc de mun­că. Părea nemulţumit şi mă privea îngîndurat. L-am întrebat dacă se va prezenta la postul ce-i fusese repartizat. Mi-a răspuns că va în­cerca, dar că nu e sigur dacă va rămîne. De curînd, l-am întîlnit din nou în Capitală. Nu, nu dezer­tase. Venise împreună cu o forma­ţie artistică din sat într-un turneu prin alte judeţe. îmi povestea că şi-a întemeiat o familie, că sătenii l-au ajutat să-şi ridice o casă con­fortabilă, că e înconjurat de oa­meni care-l apreciază și care-l consideră „de-al lor“ de cînd lu­mea. L-am ascultat îndelung. Mi-am amintit de un medic din Hoghiz care a venit în comună nu în urmă cu doi ani, ca prietenul meu, ci cu aproape 20 şi n-a fost primit cu pîine şi sare în capul satului, aşa cum poate zisese. Nimeni nu s-a grăbit să-l ajute să-şi ridice o casă. Oamenii locului îl priveau neîncre­zători, poate din pricina tinereţii lui, poate fiindcă se mai îndoiau de puterea ştiinţei. L-au ocolit o vreme şi au mai continuat să ape­leze la „reţetele" unor doftoroaie. Şi nu o dată, în acest timp, tînăru­­lui doctor i-a venit gîndul să plece. Se simţea inutil. Dar a perseverat, totuşi. A vindecat cîteva cazuri gra­ve şi a rămas. Şi dacă, la început, unii îl ocoleau pe „străinul" picat în sat, azi aceiaşi săteni îl numesc cu dragoste „doctorul nostru". Sunt numai referinţe lapidare despre doi intelectuali ai satelor, ancoraţi puternic în viaţa colecti­vului în care trăiesc, doi oameni preţuiţi de săteni. Dar, dincolo de asemănări, m­odul în care s-au integrat în sat oferă diferenţe de optică şi simbolizează saltul produs in mintea şi inima ţăranilor, relevă tocmai schimbarea unghiului din care era privit intelectualul acum 20 de ani şi cel din care este el privit de oamenii ogoarelor, azi. ★ „Cred că nu vin cu o noutate cînd afirm că în universul spiritual al satului contemporan — ne spune di­rectorul adjunct al Şcolii generale din Harman, Mihai Kennerth — intelectualul işi aduce o importantă contribuţie la munca de educare politică şi ideologică a sătenilor, la lărgirea orizontului cultural al acestora. Fiindcă un intelectual din mediul rural, fie el profesor, învă­ţător, agronom sau medic, nu poate să considere că-şi realizează meni­rea doar achitîndu-se de sarcinile­­ ce ţin strict de meseria lui. Avem în satul nostru exemplul unor das­căli, azi pensionari, care au muncit cu pasiune în condiţiile grele din trecut, din dorinţa nobilă de a se­măna lumina cărţii în mintea ge­neraţiilor de săteni. Cu atît mai mult noi, astăzi, cînd avem la in­­demînă condiţii net superioare ce­lor ale înaintaşilor, sîntem obligaţi să continuăm munca acestora pe coordonatele noii noastre orîn­­duiri. Şcoala noastră este veche, are peste 125 ani. S-ar putea crede că șe­ aici nu s-au schimbat prea multe, dar este suficient să privim pe fereastră, în curtea şcolii..." Intr-adevăr, elevii de azi, copiii elevilor de ieri, au un univers larg de preocupări. I-am văzut lucrînd în jurul unei mici maşini de curse pe care au construit-o de curînd sub îndrumarea profesorului de fi­zică. Dar nu este vorba numai de şco­lari. Oamenii din comună au astăzi o sete de cunoaştere mai mare ca niciodată. Pentru a da posibilitate ţăranilor cooperatori să cunoască o serie de probleme care-i interesea­ză, să-şi lărgească volumul de cu­noştinţe, cadrele didactice din co­mună au luat iniţiativa creării unei universităţi populare în cadrul că­reia funcţionează un curs de limbi străine, un altul de pedagogie, de etică, de mecanizare. Şi desigur, această acţiune cere eforturi în plus din partea profesorilor, a tu­turor intelectualilor, care îşi pun cu responsabilitate problema per­fecţionării continue, pentru a co­respunde pe deplin exigenţelor me­reu sporite ale oamenilor. Aceeaşi idee o sublinia, într-o discuţie pe care am avut-o mai demult, un profesor dintr-o comu­nă teleormăneană, îşi amintea că într-o zi, luîndu-se cu treburile ca­sei, nu a citit ziarele. Intîlnindu-se mai tîrziu cu un cooperator, a fost pus în încurcătură atunci cînd a­­cesta i-a cerut părerea într-o pro­blemă de mare actualitate. Ţăra­nul de azi nu mai este acel om de altădată căzut pradă misticismului şi superstiţiilor. O gamă largă de mijloace de informare, ziarele, ra­dioul, televiziunea, cinematograful, teatrul, pătrunde pînă în cele mai îndepărtate colţuri de ţară, deter­­minînd ridicarea nivelului cultural al maselor, schimbarea radicală a felului de a gîndi al ţăranului. Tocmai de aceea, intelectualul din mediul rural nu poate să se plafoneze, să se mulţumească nu­mai cu ceea ce a învăţat în facul­tate. El este solicitat în atîtea do­menii încît este obligat să studieze mereu. — „Eu de pildă — îmi­ spunea di­rectorul căminului cultural din Hălchiu, tov. Nicoale Tătaru — tre­buie să fiu cîteodată un bun re­gizor de teatru, altădată redactor (al gazetei aflate în centrul comu­nei), să fiu mereu la curent cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, cu ultimele noutăţi culturale", îmi vorbea despre toate aceste lucruri în timp ce mă conducea spre noua sală de spectacole a căminului cul­tural, amenajată prin munca vo­luntară a locuitorilor. Acelaşi exemplu de efort unit al intelectualilor din comună şi al sătenilor pentru înfăptuirea unor obiective culturale, l-am întîlnit în comuna Tărlungeni din judeţul Braşov, într-o inimoasă acţiune străbătută de acelaşi sentiment de dragoste şi preţuire faţă de melea­gurile pe care trăiesc, profesorii, ţăranii cooperatori şi elevii din Tăr­lungeni au adunat cu pasiune­­ un bogat material folcloric şi istoric, ctitorind muzeul sătesc din locali­tate. — „Intre oamenii din sat şi in­telectuali trebuie să existe mereu o legătură strînsă, un dialog din care fără îndoială are de cîştigat fiecare — ne-a spus secretarul co­mitetului comunal de partid din Hălchiu, Gheorghe Liehr. Discuţiile cu sătenii chiar în afara cadrului limitat al unor acţiuni programate şi-au dovedit nu o dată eficienţa. De pildă, împreună cu inginerul­­şef al C.A.P., Nicolae Mărgineanu, am prelucrat cu cooperatorii noile măsuri privitoare la retribuirea muncii în cooperativele agricole de producţie, subliniind cu acest pri­lej că noile reglementări se ba­zează pe principiile echităţii şi re­tribuţiei după cantitatea şi calita­tea muncii prestate, specifice noii noastre orînduiri. îmi amintesc că unul dintre cooperatori nu se du­mirea în nici un chip cum se va face plata muncii în acord global. Am stat cu el mai mult, i-am ex­plicat, i-am făcut cîteva socoteli şi omul a înţeles. Mi-a dovedit-o şi faptul că el a devenit de atunci unul dintre cei mai activi cooperatori".. Am reprodus cîteva crîmpeie din gîndurile unor intelectuali din sa­tele ţării noastre, grăitoare asupra felului în care cea mai mare parte a intelectualilor noştri înţeleg să-şi onoreze profesia, să-şi pună cunoş­tinţele în slujba poporului din care au crescut. Şi, poate nicicînd cu­vintele lui Coşbuc: „Sînt suflet din sufletul „neamului meu", nu şi-au găsit atît de profunde semnificaţii ca astăzi, cînd intelectualitatea este formată din fiii muncitorilor şi ţă­ranilor şi cînd,­ alături de întregul popor, ea luptă pentru a contribui la dezvoltarea multilaterală a pa­triei socialiste. PROMOŢII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ In atenția cooperativelor agricole de producţie Șl A ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DE STAT! ..-С­ ivV ' ' -'i r‘' ■■ '' - - y ' _ ’* UZINA CHIMICA ii ’• *†,»-• • . • • ' .-■»­. ‘ ' ■ ‘ ' *- • ' ... • . 5 ■' . ;■ •­­v SINTEZA eEî‰î^ Ш щ■ . Ш ' * -ST R .­­ H MVN I E I Nr. 3-7 * ' • 4 • -ч. I ... • ■. . . . V. 1 ■’л .‘r \ 'Ч-- : J* *:-V ‘-С .** v* . Á'v гЛ*УУ'гЛ-:'.л'-JÍ produce şi livrează următoarele insecticide fitofarmaceutice de mare eficiență: — CARBETOX - M aplice in pomicultură, in legumicultura, în culturile de bumbac, de tu­tun, de sfeclă de zahăr fi în silvicultură, pentru combaterea insectelor rozătoare fi sugă­toare, împotriva păduchilor festofi fî a acarienilor fitofagi. Are aplicafii în zootehnie în combaterea endo-ectoparazi­­ților vitelor fi ai păsărilor de curte. — FOSFOTOX R — se utili­zează în pomicultură, în cultu­ra cerealelor, în legumiculturâ, la plante industriale fi plante ornamentale, în zootehnie etc., cu indicaţii speciale pentru combaterea aphidelor, acarie­nilor, păduchelui verde al mă­rului fi al piersicului, păduche­lui negru al sfeclei, muftei ch­­­efilor, păduchelui de frunză etc. — SINTOX — 25% — se reco­mandă pentru combaterea aca­rienilor fitofagi în pomicultură și viticultură, a păduchilor­­es­­tofi în tratamentele de iarnă. Are eficacitate mare în comba­terea păduchelui de San José, păianjenului brun al pomilor, păduchelui cenuşiu al verzei etc. — CIMEXAN — se întrebuin­ţează pentru distrugerea radi­cală a insectelor parazite din locuințe și localuri publice, în combaterea plof­itelor, purici­lor și muftelor. ТПГСЮЕШ­ TINERE ;; SUM TINERI $1 TINERE CENTROCOOP PREGĂTEŞTE CADRE DE LUCRA­TORI PENTRU COOPERAŢIA DE CONSUM PRIN URMĂTOARELE FORME DE ÎNVĂŢĂMÎNT : — Şcoli profesionale cu durata de şcolarizare de 2 ani pentru meseriile : vînzâtor în magazine să­teşti, vînzător în librării săteşti, ospătar, bucătar şi cofetar-patiser ; — Calificare prin ucenicie la locul de muncă cu durata de 2—3 ani pentru meseriile : croitor îmbră­căminte pentru bărbaţi, croitor îmbrăcăminte pen­tru femei — cusături naţionale, cizmar-marochi­­ner-curetar, brutar-simigiu, tîmplar manual univer­sal pirogravor binale, cojocar-confecţioner haine din piele şi înlocuitori, lacâtuş-sudor, zidar-zu­­grav-vopsitor, electromecanic reparaţii obiecte de uz casnic-bobinator, mecanic-electrician auto-moto, tinichigiu-vopsitor auto, strungar-frezor, turnător, frigotehnist, tapiţer-plapumar-saltelar, confecţioner tricotaje şi ţesător covoare, ţesător covoare cu cu­sături naţionale, ceramist-sobar-d­ârie populară, bijutier-ceasornicar reparator, preparator meze­luri şi conserve de carne, preparator produse lac­tate, preparator conserve (legume, fructe şi mixte), înscrieri la concursul de admitere se fac prin uniu­nea judeţeană a cooperativelor de consum în raza căreia domiciliaţi sau prin şcoala de cooperaţie in­dicată de aceasta, pînă în ajunul examenului (5 iulie a.c.). INFORMAŢII PUTEŢI PRIMI SI DE LA COOPERATIVA DE CON­­DIN COMUNA DE DOMICILIU. SAMBATA 26 IUNIE PROGRAMUL I : 6,00 Muzică şî actualităţi. 6,20 Jurnal agrar. 7,25 Bună dimineaţa, copii. 8,00 Suma­rul presei. 8,30 La microfon, me­lodia preferată. 9,30 Mioriţa. 10,00 Buletin de ştiri. 11,05 Formaţia Horia Moculescu. 11,15 Atenţiune şoferi, atenţiune pietoni ! 11,50 Сi­* tele apelor Dunării/ 12,00 Orches­tra Ray Conbiff. 12,30 întîlnire cu­ melodia s populară a*$l— interpretul' preferat. 13, 15 Avanpremieră coti­diană. 13,30 Radiodivertisment mu­­zical. 16,00 Radiojurnal. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17,30 Concert da muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii pre­ferate. 20.40 Stiinta la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21,30 Revista şla­gărelor. PROGRAMUL II ■ 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8,05 Tot înainte. 9.00 Pagini alese din muzica co­rală. 9,15 Dragi mi-s cîntecele mele. 10,20 Formaţii de muzică uşoară. 10,50 Banatule, mîndră floare — muzică populară. 11,30 Compozitori — interpreţi de muzi­că uşoară. .15,55 Ştiinţa la zi 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,30 Cîn­­tece dedicate tinereţii. 13,00 Ra­diojurnal. 14,05 De toate pentru toţi. 15,05 Muzică uşoară de Radu Şerban. 15,20 Din muzica popoare­lor. 16,00 Radiojurnal. 16,55 Sfatul medicului. 17,05 Muzică populară. 17,30 Noi înregistrări literare cu Gheorghe Leahu. 18,00 Publicitate radio. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Revista revistelor culturale. 19,40 Jocuri populare. 19,50 Noapte bună, copii. 22,00 Romanţe interpretate de Li­­zeta Chirculescu, Liliana Neagu şi Vasile Pop. TELEVIZIUNE 16,15 Deschiderea emisiunii. E­­misiune în limba germană. 18,00 Bună seara, fete ! Bună seara, bă­ieţi ! 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri 19,30 Telejurnalul de sea­ră. 20,00 Tele-enciclopedia. 20,45 Film serial : Incoruptibilii. 21,35 Logodnicele aterizează la Paris. (Boeing—Boeing) — comedie în 3 acte de Mark Camoletti. 23,20 Te­lejurnalul de noapte. t'VWVWVVVVVWVWVVWVĂ/WVVW/v''.* Şcoala profesională - curs de zi ANUNŢ Şcoala Profesională „VULCAN" cu sediul în Виси-­i fere din sesiunea IULIE la următoarele meserii, cu­reşti, str. Samuel Vulcan nr. 8, Sectorul 6, primeşte durata de 2—3 ani : înscrieri din toată ţara pentru concursul de admi- I • STRUNGAR ; . FREZOR — RABOTOR -MORTEZOR ; ■ LĂCĂTUŞ MECANIC PEN­TRU INDUSTRIA CON­STRUCTOARE DE MAŞINI; ■ SCULER — MATRIŢER ; — PROMOVAŢII CLASEI A VIII-A ŞI ABSOLVENŢII A 10 CLASE, VIRSTA DE 15—18 ANI, DIN TOATĂ ŢARA. Înscrierile se fac pînă la 5 iulie. Informaţii supli- ■ tramvaie 2, 3, 8, 9, 11, 15, 20, 23, 25, 26, autobuze montate la telefon 314811. Mijloace de transport: I 33, 73, T 03.­­ STRUNGAR ; Д>ЛЛЛЛ/У\ЛА/\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛААЛЛЛЛЛА TERMIST — TRATAMEN­­TIST ; LĂCĂTUŞI PENTRU INDUS­TRIA AERONAUTICA ; ■ CAZANGIU ; LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE. Ucenicie la locul de muncă — LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE . - TURNĂTOR — FORMATOR Condiţii

Next