Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-10 / nr. 650
Stili SICURIS, ANUL III Nr. 650 JOI 10 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani • În cadrul vizitei pe care o face în R.F. a Germaniei, cu prilejul deschiderii la Düsseldorf a expoziției „România se prezintă", Ion Păran, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, a avut în ultimele două zile întrevederi cu personalităţi marcante ale vieţii economice vest-germane, ca şi cu membri ai guvernului landului Renania de Nord-Westfalia şi ai guvernului federal. • Miercuri dimineaţa, s-a înapoiat în Capitală delegaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, condusă de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central EVENIMENTE matert al U.G.S.R., care la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din R.S.F. Iugoslavia a făcut o vizită în această ţară. La Ulan Bator au continuat, marţi, lucrările celui de-al XVI-lea Congres al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. In cadrul discuţiilor pe marginea raportului de activitate al Pupa şase luni de la publicarea anchetei „Marile sisteme de irigaţii să fructifice din plin” MARILE DEFICIENTE SE MENŢIN In decembrie anul trecut, în cadrul anchetei întreprinse In judeţul Constanţa pe tema „MARILE SISTEME DE IRIGAŢII SA FRUCTIFICE DIN PLIN", pornind de la situaţia existentă atunci, consemnam diferite opinii ale celor direct interesaţi in buna funcţionare a acestor sisteme : reprezentanţi ai ministerului, ai direcţiei generale agricole judeţene, specialişti şi preşedinţi de cooperative agricole. Au fost puse în discuţie probleme legate de obiectivul propus — obţinerea de pe fiecare hectar de teren irigat a unor producţii mari, care să justifice şi să facă eficiente cheltuielile efectuate. Era vorba, în principiu, de executarea nivelării de bază, ca o condiţie obligatorie a irigării pe brazde şi, legat de aceasta; eliberarea eşalonată a suprafeţelor afectate ; darea în folosinţă — la termenul prevăzut în contracte — a sistemelor de irigaţii ; asigurarea forţei de muncă, respectiv a motopompiştilor, la nivelul cerinţelor din fiecare unitate ; procurarea carburanţilor şi lubrifianţilor în cantităţile necesare ; efectuarea remedierilor în cadrul sistemelor de irigaţii, atît în anul de garanţie cit şi după aceea. Revenind în aceeaşi zonă — la un interval de şase luni — am urmărit modul de rezolvare a deficienţelor semnalate, măsura în care soluţiile adoptate corespund particularităţilor fiecărei unităţi. Am solicitat, pentru edificare, cîteva explicaţii tov. ing. DAN ŞERBU —• director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Constanţa, judeţ care, în acest an, pe lîngă faptul că trebuie să irige 80 000 hectare, şi-a luat angajamentul să obţină 12 000 kg porumb la hectar, 2 000 kg floarea-soarelui, 4 500 kg grâu — în condiţii de irigare. — Deci, pentru început, ce probleme au fost soluţionate şi în ce mod ? — A fost clarificată, între altele, problema remedierilor la sistemele de irigaţii. Concret. S-a stabilit ca, în anul de garanţie, lucrările mari, care privesc staţiile de pompare, canalele magistrale şi conductele mari, să fie executate de Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare, dotat cu utilaje adecvate, iar cele mici de către întreprinderea de exploatare și întreţinere a lucrărilor de acest tip. După trecerea perioadei de garanţie absolut toate remedierile sistemelor constituie sarcina I.E.I.L.I.F. Dacă lucrările sînt de interes comun (pe teritoriul mai multor unități), remedierile sînt efectuate din chiar fondurile I.E.I.L.I.F. In situaţia în care lucrările vizează canalele secundare de pe teritoriul unei cooperative agricole, acestea se vor face cu fondurile şi la comanda unităţii respective. în acest fel, cooperativele agricole beneficiază de o intervenţie calificată, în orice moment, pentru remedierea defecţiunilor ce survin pe parcursul funcţionării sistemelor. A fost elucidată, de asemenea, una din cele mai spinoase probleme — asigurarea forţei de muncă pentru irigaţii. Recent, a fost dată o indicaţie prin care sarcina exploatării sistemelor de irigaţii să fie preluată de staţiunile de mecanizare a agriculturii, care au mai multe posibilităţi de angajare şi şcolarizare a oamenilor. Desigur, situaţia existentă (lipsa motopompiştilor necesari, în majoritatea unităţilor cooperatiste) nu va putea fi rezolvată „peste noapte". Staţiunile de mecanizare vor angaja cooperatori din unităţi şi îi vor şcolariza, dar în timp. — Precizaţi, în urmă cu şase luni, că nerealizarea unor pro- Ing. MARIA MIHĂESCU (Continuare în pag. a 3-a) Comitetului Central şi al Comisiei Centrale de Revizie, pe marginea Proiectului de directive, au luat cuvîntul numeroşi delegați, care s-au ocupat de problemele dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii. Congresul a fost salutat de conducătorii unor delegaţii ale partidelor frăţeşti. In numele Partidului Comunist Român a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei române. • Un acord suplimentar la planul de colaborare culturală pe perioada 1970-1971 între guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene a fost semnat la Phenian, transmite agenţia A.C.T.C RAIDUL NOSTRU CE SPUN REGISTRELE itS. , ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE Ziarul nostru a publicat in ultima vreme două articole despre munca de îndrumare şi control exercitată in cooperativele agricole, de organele judeţene de resort. Pe baza unor fapte de necontestat era evidenţiat faptul că, nu o dată, controlul și îndrumarea sunt superficiale, iar concluziile nu sunt consemnate în registrele introduse tocmai în acest scop, printr-un ordin al Ministerului Agriculturii, Silviculturii, Industriei Alimentare și Apelor. De această dată, sondajul nostru se va ocupa de controlul şi îndrumarea unităţilor cooperatiste de către specialiştii direcţiilor generale agricole. înainte de a trece la prezentarea faptelor pe care ni le-a oferit terenul, ţinem să reproducem conţinutul articolului al doilea din ordinul amintit. „Toate organele de îndrumare şi control sunt obligate să înscrie in registru constatările şi indicaţiile pe care le dau..." în continuare se precizează : „indicaţiile trebuie să fie consecinţa unei analize temeinice a situaţiei de fapt din unitate". Şi acum, faptele, în trei din cele opt unităţi vizitate — respectiv Sintana, Neudorf — judeţul Arad, şi Maşloc, judeţul Timiş — registrele de îndrumare şi control sunt albe. Pentru un moment am crezut că în aceste unităţi — cel puţin de la înfiinţarea registrelor — nu a venit nimeni din partea direcţiilor generale agricole pentru a verifica şi îndruma activitatea. Dar, lucrurile nu stau aşa, căci iată ce ne spune Ioan Coconu, inginer şef la cooperativa din Sintana : în luna mai ne-au vizitat mai mulţi tovarăşi de ,la judeţ, în special de la direcţia generală agricolă. Directorul general Glăvan, di-rectorul general adjunct dr. Petru Moru etc. Acum cîteva zile l-am avut oaspete pe inginerul Traian Oprița, de la sectorul vegetal, venit pentru un instructaj privind modul de evaluare a culturilor păioase. ; — Și ce au constatat ? — Sincer să fiu, nu îmi amintesc. A ! da. Tovarăşul director Glăvan a sesizat starea proastă a drumurilor. Apoi ne-a spus cite ceva despre tehnologia aplicării erbicidelor. Şi cooperativa din Neudorf a fost de nenumărate ori gazda unor specialişti de la judeţ, veniţi, fireşte, să rezolve probleme importante de care depindea bunul mers "al producţiei. Unitatea a fost vizitată în mai multe rînduri de tovarăşii Gheorghe Mihăescu şi Petru Mateescu, directori generali adjuncţi, de inginerul Traian Opriţa. Ce au controlat, ce concluzii au tras din controlul efectuat, ce au rezolvat pe loc şi ce anume a rămas să fie rezolvat de specialiştii unităţii pe baza unor indicaţii clare, a termenelor riguros stabilite ? Oricîte întrebări de acest fel vom pune vor rămîne fără răspuns. Organele de control nu au găsit de cuviinţă să consemneze opiniile, să-şi asume răspunderea pentru eficienţa lor. Parcă jenat că nu nu poate oferi un registru din care să rezulte activitatea organelor de control, inginerul şef Petru Hay a ţinut să precizeze : — Unii dintre specialiştii veniţi în control au stat în unitate, uneori, şi cîte o jumătate de zi. Au mers in sectorul zootehnic, au fost pe cîmp, dar se pare că nu au avut observaţii critice. într-adevăr, activitatea productivă a unităţilor de care am vorbit se desfăşoară, în general, bine, cooperativele fiind cunoscute pentru rezultatele pozitive obţinute. Aceasta nu înseamnă că în cele două unităţi nu ar exista şi o serie de minusuri. Sunt deficienţe pe care, obişnuindu-te cu ele, nu le mai observi — ne-a spus unul dintre interlocutori. Există rezerve pe care — din acelaşi motiv — nu le sesizezi sau le sesizezi incomplet. Din această cauză controlul şi Îndrumarea sunt totdeauna binevenite. Subscriem, fireşte, la această opinie pe care, după cum s-a văzut, organele de îndrumare şi control o ignoră. Ar putea să ni se riposteze că A. SURUGIU (Continuare in pag. a 3-a) ŞI CONTROL A SPECIALIŞTILOR Au stat ploile, au intrat tractoarele la prășit porumbul Foto : C. STOICESOI MAI DEVREME DECÎT ÎN GRAFICE Ţăranii cooperatori din judeţul Alba efectuează în ritm susţinut lucrările de întreţinere a culturilor. Ei au terminat cu mult înainte de termenele prevăzute primele două profile pe cele cîteva mii de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. De asemenea, au executat mai devreme decit era prevăzut în grafice prima prașilă la cultura porumbului care ocupă 16100 de hectare. Fină in prezent în cooperative au fost administrate ierbicide pe aproximativ 6 000 de hectare cultivate cu diferite plante. Printre cooperativele agricole care au terminat primele pe întreaga suprafaţă profila a doua la cartof şi sfecla de zahăr se numără Pianul de Jos și Cisterul de Tirnave care s-au evidențiat şi prin calitatea deosebită a lucrărilor executate. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZĂ Marţi după-amiază, în Sala Congreselor din Palatul Adunării Reprezentanţilor Populari pe întreaga Chină a avut loc un mare miting al prieteniei chino-române, organizat de Comitetul Revoluţionar orăşenesc Pekin, Asociaţia de prietenie chino-romănă şi Asociaţia de prietenie cu străinătatea. In sală, al cărei fundal este împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze, se află numeroşi locuitori ai Pekinului, muncitori, ţărani, militari, intelectuali, membri ai miliţiei populare şi ai Gărzilor Roşii, peste 10 000 persoane. Sunt, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Pekin, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine ; sunt prezenţi membri ai Ambasadei române din capitala chineză. Pe o mare lozincă, ce domină întreaga sală, este scris : „Trăiască prietenia şi unitatea dintre cele două partide, ţări şi cele două popoare ale Chinei şi României". Primiţi cu îndelungi aplauze, la masa prezidiului iau loc conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, Aurel Duma. Iau, de asemenea, loc tovarăşii Ciu En-lai, Huan Jun-sen, Iao Ven-luan, Ie Cian, Li Sien-nien, V Fa-sien, Ie Cien-in, Li Tso-pen, Ciu Ui-tso, Lio-sin, Ci Pen-fei, Go Mo-jo, Ken Biao, Li Cian, Cian Haifun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Mitingul este deschis de tovarăşul V De, al doilea secretar al Comitetului de partid orăşenesc Pekin, care a adresat, în numele populaţiei Pekinului, un călduros salut delegaţiei romăne. Sînt intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Intr-o atmosferă de o deosebită însufleţire iau cuvîntul tovarăşii Ciu En-lai şi Nicolae Ceauşescu ; cuvîntările lor sînt subliniate în repetate rînduri de puternice proplăuze. Se procedează apoi la un schimb de drapele din partea populaţiei din capitala Republicii Populare Chineze şi din partea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Pe fondul purpuriu al drapelelor sunt înscrise cu litere aurii, în limbile română şi chineză, cuvintele : „Trăiască prietenia de luptă dintre popoarele chinez şi român". In momentul schimbului drapelelor, în sală răsună puternic, reluate de mii de voci, lozincile . „Salut călduros delegaţiei de Miercuri dimineaţa, la reşedinţa oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunicatului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, partid şi guvernamentale române", „Salut poporului frate român", „Un salut călduros tovarăşului Nicolae Ceauşescu", „Trăiască prietenia dintre cele două popoare", „Trăiască marea unitate dintre cele două partide ale noastre bazată pe marxism-leninism şi internaţionalism proletar", „Trăiască marea unitate a popoarelor din lumea întreagă". Mitingul ia sfirşit în acordurile solemne ale Internaţionalei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. Semnarea comunicatului comun româno-chinez Plecarea din Pekin spre Phenian PEKING. — Corespondentul Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : Delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegaţia a părăsit Pekinul plecînd spre Phenian. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat român şi chinez. Pe platoul central se află adunată o mulţime de locuitori ai capitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în capitala R. P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai şi de la celelalte persoane oficiale chineze. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală română în R. P. Chineză. întrebări şi răspunsuri despre sportul de masă la sate (i) BAZA NU PREA ARE... BAZĂ! Un lucru este cert : aşa cum nu poţi înălţa un bloc pe fundaţie de nisip, tot aşa nu poţi face sport de masă fără bază materială. Pentru atletism e nevoie de o pistă, pentru fotbal, de un teren, pentru şah, de jocuri cu acest nume. Oricît entuziasm ar exista, nu se poate trage la o poartă cu „elan" în locul mingii şi nici nu poţi să muţi entuziasmul în locul reginei sau al nebunului, la jocul de şah. Considerînd că, datorită atribuţiilor pe care le au şi datorită faptului că în primul rînd tinerii sînt dornici să facă sport, am solicitat unui număr de 75 de secretari ai comitetelor comunale U.T.C. să ne răspundă la cîteva întrebări, printre care : 1) EXISTA IN COMUNA BAZE SPORTIVE CORESPUNZĂTOARE PRACTICĂRII DIFERITELOR DISCIPLINE SPORTIVE ; CINE LE-A AMENAJAT ȘI — DUPA CAZ — CINE AR TREBUI SA SE OCUPE DE ACEASTA PROBLEMA ? 2) DISPUNEŢI DE MATERIALE NECESARE SPORTIVILOR DIN COMUNA ? 3) CUM ESTE SPRIJINITA MIŞCAREA SPORTIVA DE CEILALŢI FACTORI DIN COMUNA CARE RĂSPUND SI DE ACEASTA ACTIVITATE? Toate întrebările noastre au primit răspunsuri intr-un timp GH. NEAGU D. TARNAUCEANU (Continuare în pag. a 2-a) O emoţionantă vale a istoriei este Valea Oltului la Cozia CE ATRIBUTE IMPUNE INTEGRAREA CĂMINULUI CULTURAL In viata satului La fel ca oricare instituţie cu o anume vechime în viaţa socială, şi căminul cultural este influenţat în dublu sens de trecerea anilor. Pe de o parte vîrsta ii conferă ceea ce numim maturitate cînd şi cei care-l conduc gîndesc în acest spirit ; pe de alta, îl expune la un anumit pericol — acela al rutinei — creat tocmai de cei care închid viaţa în tipare, nu găsesc forme şi modalităţi SALTUL DE LA RUTINĂ LA INOVAŢIE capabile să capteze pe om, să-i trezească interesul. Nu este vorba aici despre negarea tradiţiei, ci despre necesitatea îmbogăţirii ei, despre nevoia permanentă de a perfecţiona o activitate care prin definiţie trebuie să fie vie, interesantă, atractivă, în concordanţă cu mobilitatea spirituală a omului contemporan. Importantă, deci, nu este maturitatea „fizică" vîrsta unei instituţii din speţă a căminului cultural, ci modul cum această maturitate este folosită, cum pe baza ei poate fi înlăturată sau evitată rutina. Este în spiritul epocii noastre să evaluăm în fiecare moment, după criterii bine gîndite, ştiinţifice, gradul unei activităţi în aşa fel ca eficienţa muncii noastre să fie maximă. Numai în acest fel eficienţa educativă şi culturală îndeplineşte un înalt deziderat politic. Căminul cultural a devenit o instituţie despre care nu se poate face în nici un fel abstracţie cînd vorbim despre sat. Componentă a unei civilizaţii noi, a cărei deviză este perfecţionarea, el nu poate rătfiîne „undeva în timp" în ceea ce priveşte menirea sa. Credem că acum merită cu prisosinţă să se facă anumite delimitări în sfera de activitate a căminului cultural , unde se termină experienţa şi de unde începe rutina ? Pentru că nu de puţine ori auzim argumente ca acesta cînd se aduc critici unei viziuni rutiniere în activitatea culturală : „Da, dar aceasta este pe baza experienţei noastre...". E adevărat, distincţia nu este uşor de făcut. Intre experienţa înţeleasă în spirit îngust şi rutină există punţi destul de greu vizibile ; ceea ce se vede limpede este numai rezultatul precar, aflat sub semnul improvizaţiei, lucru care nu rezistă nici în faţa cerinţelor, nici în faţa interesului oamenilor. Din păcate, la ora actuală sunt puţine cămine culturale care oferă analizei un chip nou, o paletă de activităţi mai diversificată faţă de alţi ani. Chiar dacă planurile de activitate sunt întocmite la date recente, totuşi nu sunt ferite de un soi de praf pe care îl cunoaştem şi care se sedimentează între literele şi paragrafele lui de îndată ce mina conştiincioasă se apucă să le scrie după tipicul arhicunoscut. Rîndurile de față nu încearcă deloc să minimalizeze anumite rezultate— mai ales de natură artistică — ale multor cămine cultu- FLORIN COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a)