Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-10 / nr. 650

Stili SICURIS, ANUL III Nr. 650 JOI 10 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani • În cadrul vizitei pe care o face în R.F. a Germaniei, cu prilejul deschiderii la Düsseldorf a expoziției „România se prezintă", Ion Păran, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, a avut în ultimele două zile întrevederi cu personalităţi marcante ale vieţii economice vest-germane, ca şi cu membri ai guvernului landului Renania de Nord-Westfalia şi ai guvernului federal. • Miercuri dimineaţa, s-a înapoiat în Capi­tală delegaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, condusă de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central EVENIMENTE mate­rt al U.G.S.R., care la invitaţia Consiliului Cen­tral al Uniunii Sindicatelor din R.S.F. Iugoslavia a făcut o vizită în această ţară.­­ La Ulan Bator au continuat, marţi, lucră­rile celui de-al XVI-lea Congres al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. In cadrul discu­ţiilor pe marginea raportului de activitate al Pupa şase luni de la publicarea anchetei „Marile sisteme de irigaţii să fructifice din plin” MARILE DEFICIENTE SE MENŢIN In decembrie anul trecut, în cadrul anchetei întreprinse In ju­deţul Constanţa pe tema „MARILE SISTEME DE IRIGAŢII SA FRUCTIFICE DIN PLIN", pornind de la situaţia existentă atunci, consemnam diferite opinii ale celor direct interesaţi in buna func­ţionare a acestor sisteme : reprezentanţi ai ministerului, ai direc­ţiei generale agricole judeţene, specialişti şi preşedinţi de coope­rative agricole. Au fost puse în discuţie probleme legate de obiec­tivul propus — obţinerea de pe fiecare hectar de teren irigat a unor producţii mari, care să justifice şi să facă eficiente cheltu­ielile efectuate. Era vorba, în principiu, de exe­cutarea nivelării de bază, ca o con­diţie obligatorie a irigării pe braz­de şi, legat de aceasta; eliberarea eşalonată a suprafeţelor afectate ; darea în folosinţă — la termenul prevăzut în contracte — a sisteme­lor de irigaţii ; asigurarea forţei de muncă, respectiv a motopompişti­­lor, la nivelul cerinţelor din fiecare unitate ; procurarea carburanţilor şi lubrifianţilor în cantităţile ne­cesare ; efectuarea remedierilor în cadrul sistemelor de irigaţii, atît în anul de garanţie cit şi după aceea. Revenind în aceeaşi zonă — la un interval de şase luni — am ur­mărit modul de rezolvare a defi­cienţelor semnalate, măsura în care soluţiile adoptate corespund par­ticularităţilor fiecărei unităţi.­ Am solicitat, pentru edificare, cîteva explicaţii tov. ing. DAN ŞERBU —• director general al Direcţiei gene­rale agricole a judeţului Constanţa, judeţ care, în acest an, pe lîngă faptul că trebuie să irige 80 000 hectare, şi-a luat angajamentul să obţină 12 000 kg porumb la hec­tar, 2 000 kg floarea-soarelui, 4 500 kg grâu — în condiţii de irigare. — Deci, pentru început, ce probleme au fost soluţionate şi în ce mod ? — A fost clarificată, între altele, problema remedierilor la sistemele de irigaţii. Concret. S-a stabilit ca, în anul de garanţie, lucrările mari, care privesc staţiile de pompare, canalele magistrale şi conductele mari, să fie executate de Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare, dotat cu utilaje adecva­te, iar cele mici­­ de către între­prinderea de exploatare și întreţi­nere a lucrărilor de acest tip. După trecerea perioadei de ga­ranţie absolut toate remedieri­le sistemelor constituie sarcina I.E.I.L.I.F. Dacă lucrările sînt de interes comun (pe teritoriul mai multor unități), remedierile sînt efectuate din chiar fondurile I.E.I.L.I.F. In situaţia în care lu­crările vizează canalele secundare de pe teritoriul unei cooperative agricole, acestea se vor face cu fon­durile şi la comanda unităţii res­pective. în acest fel, cooperativele agricole beneficiază de o interven­ţie calificată, în orice moment, pentru remedierea defecţiunilor ce survin pe parcursul funcţionă­rii sistemelor. A fost elucidată, de asemenea, una din cele mai spi­noase probleme — asigurarea for­ţei de muncă pentru irigaţii. Recent, a fost dată o indicaţie prin care sarcina exploatării sis­temelor de irigaţii să fie preluată de staţiunile de mecanizare a a­­griculturii, care au mai multe po­sibilităţi de angajare şi şcolarizare a oamenilor. Desigur, situaţia exis­tentă (lipsa motopompiştilor nece­sari, în majoritatea unităţilor coo­peratiste) nu va putea fi rezolvată „peste noapte". Staţiunile de me­canizare vor angaja cooperatori din unităţi şi îi vor şcolariza, dar în timp. — Precizaţi, în urmă cu şase luni, că nerealizarea unor pro- Ing. MARIA MIHĂESCU (Continuare în pag. a 3-a) Comitetului Central şi al Comisiei Centrale de Revizie, pe marginea Proiectului de directive, au luat cuvîntul numeroşi delegați, care s-au ocupat de problemele dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii. Congresul a fost salutat de conducătorii unor delegaţii ale partidelor fră­ţeşti. In numele Partidului Comunist Român a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Gere, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei române. • Un acord suplimentar la planul de cola­borare culturală pe perioada 1970-1971 între guvernele Republicii Socialiste România şi Re­publicii Populare Democrate Coreene a fost semnat la Phenian, transmite agenţia A.C.T.C RAIDUL NOSTRU CE SPUN REGISTRELE itS. , ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE Ziarul nostru a publicat in ultima vreme două articole des­pre munca de îndrumare şi control exercitată in coopera­tivele agricole, de organele ju­deţene de resort. Pe baza unor fapte de necontestat era evi­denţiat faptul că, nu o dată, controlul și îndrumarea sunt su­perficiale, iar concluziile nu sunt consemnate în registrele introduse tocmai în acest scop, printr-un ordin al Ministerului Agriculturii, Silviculturii, In­dustriei Alimentare și Apelor. De această dată, sondajul nostru se va ocupa de contro­lul şi îndrumarea unităţilor cooperatiste de către specialiştii direcţiilor generale agricole. înainte de a trece la prezenta­rea faptelor pe care ni le-a oferit terenul, ţinem să reproducem con­ţinutul articolului al doilea din ordinul amintit. „Toate organele de îndrumare şi control sunt obli­gate să înscrie in registru consta­tările şi indicaţiile pe care le dau..." în continuare se precizea­ză : „indicaţiile trebuie să fie con­secinţa unei analize temeinice a situaţiei de fapt din unitate". Şi acum, faptele, în trei din cele opt unităţi vizi­tate — respectiv Sintana, Neudorf — judeţul Arad, şi Maşloc, judeţul Timiş — registrele de îndrumare şi control sunt albe. Pentru un mo­ment am crezut că în aceste uni­tăţi — cel puţin de la înfiinţarea registrelor — nu a venit nimeni din partea direcţiilor generale a­­gricole pentru a verifica şi îndru­ma activitatea. Dar, lucrurile nu stau aşa, căci iată ce ne spune Ioan Coconu, inginer şef la coope­rativa din Sintana :­­ în luna mai ne-au vizitat mai mulţi tovarăşi de ,la judeţ, în spe­cial de la direcţia generală agrico­lă. Directorul general Glăvan, di-­­rectorul general adjunct dr. Petru Moru etc. Acum cîteva zile l-am avut oaspete pe inginerul Traian Oprița, de la sectorul vegetal, venit pentru un instructaj privind mo­dul de evaluare a culturilor pă­­ioase. ;­ — Și ce au constatat ? — Sincer să fiu, nu îmi amin­tesc. A ! da. Tovarăşul director Glăvan a sesizat starea proastă a drumurilor. Apoi ne-a spus cite ceva despre tehnologia aplicării er­­bicidelor. Şi cooperativa din Neudorf a fost de nenumărate ori gazda unor specialişti de la judeţ, veniţi, fi­reşte, să rezolve probleme impor­­tante de care depindea bunul mers "al producţiei. Unitatea a fost vizi­tată­ în mai­ multe rînduri de tova­răşii Gheorghe Mihăescu şi Petru Mateescu, directori generali ad­juncţi, de inginerul Traian Opriţa. Ce au controlat, ce concluzii au tras din controlul efectuat, ce au rezolvat pe loc şi ce anume a ră­mas să fie rezolvat de specialiştii unităţii pe baza unor indicaţii cla­re, a termenelor riguros stabilite ? Oricîte întrebări de acest fel vom pune vor rămîne fără răspuns. Organele de control nu au găsit de cuviinţă să consemneze opiniile, să-şi asume răspunderea pentru eficienţa lor. Parcă jenat că nu nu poate oferi un registru din care să rezulte activitatea organelor de control, inginerul şef Petru Hay a ţinut să precizeze : — Unii dintre specialiştii veniţi în control au stat în unitate, une­ori, şi cîte o jumătate de zi. Au mers in sectorul zootehnic, au fost pe cîmp, dar se pare că nu au a­­vut observaţii critice. într-adevăr, activitatea produc­tivă a unităţilor de care am vor­bit se desfăşoară, în general, bine, cooperativele fiind cunoscute pen­tru rezultatele pozitive obţinute. Aceasta nu înseamnă că în cele două unităţi nu ar exista şi o serie de minusuri. Sunt deficienţe pe care, obişnuindu-te cu ele, nu le mai observi — ne-a spus unul din­tre interlocutori. Există rezerve pe care — din acelaşi motiv — nu le sesizezi sau le sesizezi incomplet. Din această cauză controlul şi În­drumarea sunt totdeauna bineve­nite. Subscriem, fireşte, la aceas­tă opinie pe care, după cum s-a văzut, organele de îndrumare şi control o ignoră. Ar putea să ni se riposteze că A. SURUGIU (Continuare in pag. a 3-a) ŞI CONTROL A SPECIALIŞTILOR Au stat ploile, au intrat trac­toarele la prășit porumbul Foto : C. STOICESOI MAI DEVREME DECÎT ÎN GRAFICE Ţăranii cooperatori din judeţul Alba efectuează în ritm susţinut lucrările de întreţinere a culturi­lor. Ei au terminat cu mult înain­te de termenele prevăzute primele două profile pe cele cîteva mii de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. De asemenea, au executat mai devreme decit era prevăzut în grafice prima prașilă la cul­tura porumbului care ocupă 16100 de hectare. Fină in prezent în cooperative au fost administrate ierbicide pe aproximativ 6 000 de hectare cul­tivate cu diferite plante. Printre cooperativele agricole care au terminat primele pe întreaga su­prafaţă profila a doua la cartof şi sfecla de zahăr se numără Pianul de Jos și Cisterul de Tir­­nave care s-au evidențiat şi prin calitatea deosebită a lucrărilor executate. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZĂ Marţi după-amiază, în Sala Con­greselor din Palatul Adunării Re­prezentanţilor Populari pe întrea­ga Chină a avut loc un mare mi­ting al prieteniei chino-române, organizat de Comitetul Revoluţio­nar orăşenesc Pekin, Asociaţia de prietenie chino-romănă şi Asocia­ţia de prietenie cu străinătatea. In sală, al cărei fundal este îm­podobit cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii­­ Populare Chineze, se află numeroşi locuitori ai Pekinu­lui, muncitori, ţărani, militari, in­telectuali, membri ai miliţiei popu­lare şi ai Gărzilor Roşii, peste 10 000 persoane. Sunt, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi la Pekin, corespondenţi şi tri­mişi speciali ai presei străine ; sunt prezenţi membri ai Ambasa­dei române din capitala chineză. Pe o mare lozincă, ce domină întreaga sală, este scris : „Trăiască prietenia şi unitatea dintre cele două partide, ţări şi cele două popoare ale Chinei şi României". Primiţi cu îndelungi aplauze, la masa prezidiului iau loc conducă­torul delegaţiei de partid şi guver­namentale române, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei : Ion Gheor­ghe Maurer, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, Aurel Duma. Iau, de asemenea, loc tovarăşii Ciu En-lai, Huan Jun-sen, Iao Ven-luan, Ie Cian, Li Sien-nien, V Fa-sien, Ie Cien-in, Li Tso-pen, Ciu Ui-tso, Li­­o-sin, Ci Pen-fei, Go Mo-jo, Ken Biao, Li Cian, Cian Haifun, amba­sadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Mitingul este deschis de tovară­şul V De, al doilea secretar al Co­mitetului de partid orăşenesc Pe­kin, care a adresat, în numele populaţiei Pekinului, un călduros salut delegaţiei romăne. Sînt intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Intr-o atmosferă de o deosebită însufleţire iau cuvîntul tovarăşii Ciu En-lai şi Nicolae Ceauşescu ; cuvîntările lor sînt subliniate în repetate rînduri de puternice pro­p­lăuze. Se procedează apoi la un schimb de drapele din partea populaţiei din capitala Republicii Populare Chineze şi din partea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Pe fondul purpuriu al drapelelor sunt înscri­se cu litere aurii, în limbile ro­mână şi chineză, cuvintele : „Tră­iască prietenia de luptă dintre po­poarele chinez şi român". In momentul schimbului drape­lelor, în sală răsună puternic, re­luate de mii de voci, lozincile . „Salut călduros delegaţiei de Miercuri dimineaţa, la reşedinţa oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunicatului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, partid şi guvernamentale române", „Salut poporului frate român", „Un salut călduros tovarăşului Nicolae Ceauşescu", „Trăiască prietenia dintre cele două po­poare", „Trăiască marea unitate dintre cele două partide ale noas­tre bazată pe marxism-leninism şi internaţionalism proletar", „Tră­iască marea unitate a pop­oarelor din lumea întreagă". Mitingul ia sfirşit în acordurile solemne ale Internaţionalei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consi­liului de Stat al Republicii Popu­lare Chineze. Semnarea comunicatului comun româno-chinez Plecarea din Pekin spre Phenian PEKIN­G. — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : Delegaţia de partid şi guvernamen­tală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez şi a guvernului Re­publicii Populare Chineze. Dele­gaţia a părăsit Pekinul plecînd spre Phenian. Aeroportul din Pekin este pavoa­­zat sărbătoreşte. Sunt arborate dra­pelele de stat român şi chinez. Pe platoul central se află adunată o mulţime de locuitori ai capitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi în ca­pitala R. P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai şi de la ce­lelalte persoane oficiale chineze. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi sentimente de cal­dă prietenie manifestate de po­porul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală română în R. P. Chineză. întrebări şi răspunsuri despre sportul de masă la sate (i) BAZA NU PREA ARE... BAZĂ! Un lucru este cert : aşa cum nu poţi înălţa un bloc pe fun­daţie de nisip, tot aşa nu poţi face sport de masă fără bază materială. Pentru atletism e ne­­voie de o pistă, pentru fotbal, de un teren, pentru şah, de jocuri cu acest nume. Oricît entuziasm ar exista, nu se poate trage la o poartă cu „elan" în locul mingii şi nici nu poţi să muţi entuziasmul în locul regi­nei sau al nebunului, la jocul de şah. Considerînd că, datorită atri­buţiilor pe care le au şi datorită faptului că în primul rînd tine­rii sînt dornici să facă sport, am solicitat unui număr de 75 de secretari ai comitetelor comu­nale U.T.C. să ne răspundă la cîteva întrebări, printre care : 1) EXISTA IN COMUNA BAZE SPORTIVE CORES­PUNZĂTOARE PRACTICĂRII DIFERITELOR DISCIPLINE SPORTIVE ; CINE LE-A AME­NAJAT ȘI — DUPA CAZ — CINE AR TREBUI SA SE OCU­PE DE ACEASTA PROBLE­MA ? 2) DISPUNEŢI DE MATE­RIALE NECESARE SPORTI­VILOR DIN COMUNA ? 3) CUM ESTE SPRIJINITA MIŞCAREA SPORTIVA DE CEILALŢI FACTORI DIN CO­MUNA CARE RĂSPUND SI DE ACEASTA ACTIVITATE? Toate întrebările noastre au primit răspunsuri intr-un timp GH. NEAGU D. TARNAUCEANU (Continuare în pag. a 2-a) O emoţionantă vale a istoriei este Valea Oltului la Cozia CE ATRIBUTE IMPUNE INTEGRAREA CĂMINULUI CULTURAL In viata satului La fel ca oricare instituţie cu o anume vechime în viaţa socială, şi căminul cultural este influenţat în du­blu sens de trecerea anilor. Pe de o parte vîrsta ii conferă ceea ce numim maturitate cînd şi cei care-l conduc gîndesc în acest spirit ; pe de alta, îl expune la un anumit pericol — acela al rutinei — creat tocmai de cei care închid viaţa în tipare, nu găsesc forme şi modalităţi SALTUL DE LA RUTINĂ LA INO­VA­ŢIE capabile să capteze pe om, să-i trezească interesul. Nu este vorba aici despre negarea tra­diţiei, ci despre necesitatea îm­bogăţirii ei, despre nevoia per­manentă de a perfecţiona o ac­tivitate care prin definiţie tre­buie să fie vie, interesantă, a­­tractivă, în concordanţă cu mo­bilitatea spirituală a omului contemporan. Importantă, deci, nu este maturitatea „fizică" vîrsta unei instituţii d­in speţă a căminului cultural, ci mo­­dul cum această maturitate este folosită, cum pe baza ei poate fi înlăturată sau evitată rutina. Este în spiritul epocii noastre să evaluăm în fiecare moment, după criterii bine gîndite, ştiinţifice, gradul unei activităţi în aşa fel ca eficienţa muncii noastre să fie ma­ximă. Numai în acest fel eficienţa educativă şi culturală îndeplineşte un înalt deziderat politic. Căminul cultural a devenit o instituţie des­pre care nu se poate face în nici un fel abstracţie cînd vorbim des­pre sat. Componentă a unei civi­lizaţii noi, a cărei deviză este per­fecţionarea, el nu poate rătfiîne „undeva în timp" în ceea ce pri­veşte menirea sa. Credem că acum merită cu prisosinţă să se facă anumite delimitări în sfera de ac­tivitate a căminului cultural , unde se termină experienţa şi de unde începe rutina ? Pentru că nu de puţine ori auzim argumente ca a­­cesta cînd se aduc critici unei viziuni rutiniere în activitatea cul­turală : „Da, dar aceasta este pe baza experienţei noastre...". E adevărat, distincţia nu este uşor de făcut. Intre experienţa înţeleasă în spirit îngust şi rutină există punţi destul de greu vizibile ; ceea ce se vede limpede este numai rezultatul precar, aflat sub semnul improvi­zaţiei, lucru care nu rezistă nici în faţa cerinţelor, nici în faţa in­teresului oamenilor. Din păcate, la ora actuală sunt puţine cămine cul­turale care oferă analizei un chip nou, o paletă de activităţi mai di­versificată faţă de alţi ani. Chiar dacă planurile de activitate sunt întocmite la date recente, totuşi nu sunt ferite de un soi de praf pe care îl cunoaştem şi care se sedi­mentează între literele şi paragra­fele lui de îndată ce mina conştiin­cioasă se apucă să le scrie după tipicul arhicunoscut. Rîndurile de față nu încearcă deloc să minimalizeze anumite re­zultate— mai ales de natură artis­tică — ale multor cămine cultu- FLORIN COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next